CONSILIUL JUDETEAN

CONSILIUL JUDETEAN

1.SCURT ISTORIC

Impartirea teritoriului Munteniei si al Moldovei in judete si tinuturi s-a facut pe timpul lui Mircea cel Batran, in Muntenia si a lui Alexandru cel Bun, in Moldova. Pana in aprilie 1864 acestea - judetele si tinuturile - erau simple circumscriptii teritoriale care erau administrate in numele domnitorului, de unul sau doi juzi, capitani de judete sau ispravnici, in     Muntenia, si de unul sau doi parcalabi sau ispravnici, in Moldova.

Denumirile lor au evoluat in timp la ispravnici. Acestia aveau atributii militare, administrative si judecatoresti. Potrivit Regulamentelor Organice, conducatorii judetelor, in Muntenia si ai tinuturilor, in Moldova, erau ocarmuitorii care se ocupau de administrarea judetelor si a tinuturilor, pentru ca cea mai mare parte a activitatii judecatoresti a fost incredintata tribunalelor de tinuturi, in Moldova si judecatoriilor de judet in Munteni.

Prin Legea pentru consiliile judetene nr. 396 din 2/14 aprilie 1864 s-a prevazut ca in fiecare judet se statorniceste un consiliu care se aduna si reprezinta interesele locale, colective si economice ale judetului. Pana la modificarea Legii nr. 396/1864, prin Legea din 31 mai 1904, in lege nu erau cuprinse prevederi exprese care sa reglementeze personalitatea juridica a judetelor, desi aceasta rezulta implicit din intreg cuprinsul legii. Prin legea din 31 mai 1904, printre alte modificari si completari, s-a introdus un alineat nou (alin. 2) la art. 1, care prevedea ca judetul este persoana juridica.

Consiliul judetean se compunea din cate doi membri trimisi de fiecare plasa.

Acestia erau alesi de colegiul electoral din fiecare plasa. Ulterior modificarii intervenite prin Legea din 31 mai 1904, indiferent de numarul plaselor dintr-un judet, consiliile judetene erau alcatuite din 17 membri. Potrivit prevederilor art. 3 alin. 1 din Legea nr. 396/1864, presedintele consiliului judetean se alegea de

consiliul din sanul sau, iar potrivit alin .2, comisar al guvernului pe langa consiliu este prefectul judetului.

Consiliul judetean alegea o delegatie permanenta formata din 3 membri si 3 supleanti. Potrivit art. 4 delegatia permanenta functiona in lipsa consiliului, adica in perioada

dintre doua sedinte ale consiliului si functiona in lipsa consiliului, adica in perioada dintre doua sedinte ale consiliului si era prezidata de prefectul judetului. Ulterior delegatia permanenta era prezidata de cel mai in varsta dintre membrii sai.

Dupa modificarea din 1894, delegatia permanenta nu mai era numai inlocuitorul consiliului judetean, ci avea si atributii proprii. Cu modificarile intervenite in anii 1872, 1894, 1904, Legea consiliilor judetene a ramas in vigoare pana la adoptarea Legii pentru unificarea administrativa din 14 iunie 1925, care, la randul ei a fost inlocuita prin legea pentru organizarea administratiei locale din 3 august 1929, abrogata si ca prin legea administrativa din 1936.

Potrivit prevederilor art. 195 din legea din 1929, administratia judetului era incredintata consiliului judetean ca organ deliberativ si delegatiei consiliului judetean si presedintelui acestuia ca organe executive, iar potrivit dispozitiile art. 73 din legea administrativa din 1936, administratia judetului era incredintata si prefectului. Consiliile judetene erau alcatuite de consilierii judeteni alesi, in raport de populatia judetului si membrii de drept. La randul lor, membrii de drept erau de doua feluri: membri de drept cu vot deliberativ si cu vot consultativ. Durata mandatului consilierilor alesi si de drept, era, potrivit art. 200, de 5 ani.

Consiliile judetene se alegeau prin vot universal, egal, direct, secret, obligatoriu, cu scrutin de lista, pa baza reprezentarii proportionale. Consiliul judetean era convocat de prefect in sedinta de constituire, iar daca prefectul nu-l convoca, el se intrunea de drept in termen de 15 zile de la respingerea contestatiilor facute impotriva alegerilor sau de la expirarea termenului in care se puteau face contestatii. La sedinta de constituire era necesara prezenta a jumatate plus unul din numarul total al membrilor ce compuneau consiliul. Aceasta sedinta era prezidata de cel mai in varsta dintre consilieri.

Consiliul judetean se intrunea, in sesiuni extraordinare, de doua ori pe an. El se intrunea de drept chiar daca nu era convocat. In sesiunea de la 1 martie se alegeau presedintele si biroul consiliului judetean pe termen de un an. In sesiuni extraordinare, consiliul judetean se intrunea ori de cate ori reclamau aceasta interesele judetului.

Consiliul judetan alegea dintre membrii sai o delegatie compusa din patru membri si din presedintele delegatiei care putea fi luat si in afara de consiliu. Mandatul membrilor delegatiei dura cat mandatul consiliului. Presedintele delegatiei este organul executiv al consiliului seful administratiei judetene. Cu exceptia perioadei august 1938 - septembrie 1940 aceasta organizare a consiliilor judetene, a delegatiei judetene a durat cu unele modificari, pana in ianuarie 1949, cand a fost adoptata Legea 17/15 ianuarie 1949, asupra consiliilor locale.

Prin legea 5/6 decembrie 1950 s-au creat sfaturi populare la nivel de regiune, raion ,oras si comuna. Ulterior, prin Legea 2/1968 se organizeaza din nou judetele conduse de comisiile populare alese, ca organe locale ale puterii de stat.

Prin Constitutia din 1965 s-a stabilit ca mandatul consiliilor populare judetene sa fie de 5 ani. Aceste consilii aveau competenta sa aleaga si sa revoce judecatorii, asesorii populari si procurorii sefi ai judetelor. La nivelul judetelor si al municipiilor consiliile populare aveau ca organe executive cu activitate permanenta cate un Comitet executiv si Birou permanent al comitetului executiv, care rezolvau problemele curente intre sesiunile consiliului popular.

In perioada 27 decembrie 1989- februarie 1992, mai precis pana la constituirea consiliilor judetene rezultate din alegerile locale, organizarea

administratiei publice judetene a fost reglementata prin Decretul - Lege nr. 2/19879, nr.8/1990, nr.81/1990 si Legea nr. 5/1990 privind administrarea judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor pana la organizarea de alegeri locale, administratia judetelor a fost exercitata de consiliile judetene ale Frontului Salvarii Nationale, cu modificarile aduse prin Decretul-Lege nr. 81/1990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala si de prefecturi.    

Potrivit Legii 5/1990, administratia judetelor s-a realizat de catre prefecturi ca organe ale administratiei de stat cu competenta generale. Prefecturile erau compuse din un prefect, doi prefecti , un secretar si sapte membri.

Prefecturile se intruneau, de regula, o data pe saptamana, precum si ori d cate ori era necesar, lucrand valabil in prezenta majoritatii membrilor lor.

In realizarea atributiilor ce le aveau, prefecturile emiteau decizii care puteau fi anulate de catre organele ierarhic superioare atunci cand contraveneau legii, decretelor, hotararilor guvernului ori deciziilor organelor administratiei de stat ierarhic superioare.

La nivelul judetelor functionau, potrivit legii, organe locale se specialitate ale administratiei de stat, care erau subordonate, atat prefecturilor, cat si ministerelor sau celorlalte organe se specialitate ale administratiei de stat centrale.

COMPETENTA, ALEGEREA SI CONSTITUIREA CONSILIILOR JUDETENE

Constitutia Romaniei defineste consiliul judetean ca "autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vedere realizarii serviciilor publice de interes judetean" ( art. 121, alin 1)

Consiliul judetean se compune din consilieri alesi potrivit prevederilor Legii nr. 70/1991. Numarul consilierilor fiecarui consiliu judetean se stabileste in raport cu populatia judetului existenta la data de 1 ianuarie a anului in care au loc alegerile , astfel: pentru judetele cu populatie de pana la 350.000 locuitori, numarul consilierilor judeteni este de 37, pentru cele cu o populatie intre 350.001 si 500.000 locuitori, numarul consilierilor este de 39, iar in judetele cu peste 500.000 locuitori numarul consilierilor este de 45.

Prin lege sunt stabilite si incompatibilitatile ale calitatii de consilier cu alte functii publice.

Membrii consiliilor locale pot fi membrii consiliilor judetene numai daca au candidat daca au candidat si au fost alesi consilierijudeteni.

Alegerea consiliilor judetene.

Regimul electoral pentru alegerea consilierilor judeteni este consacrat prin dispozitiile Legii privind alegerile locale, dezvoltand, in acest sens, normele constitutionale si prevederile legii organice. Pentru desemnarea candidatilor pentru consilieri judeteni , fiecare formatiune sau coalitie de partide care a obtinut locuri in consiliile locale din judet, depune cate o lista de candidaturi, deci este vorba de un scrutin pe baza de lista. Pot candida si consilieri locali independenti.

Alegerea consiliilor judetene se organizeaza si se efectueaza de o comisie electorala de circumscriptie judeteana din presedintele tribunalului judetean, ca presedinte, 3 judecatori si 11 reprezentanti ai partidelor si formatiunilor politice care participa la alegeri. In ziua stabilita pentru alegerea consiliului judetean, se procedeaza prin vot secret, la desemnarea consilierilor judeteni.

Alegerile sunt considerate valabile daca au participat la vot cel putin doua treimi din numarul total al electorilor. Dupa numararea voturilor se procedeaza la repartizarea mandatelor de consilieri judeteni, proportional cu numarul de voturi obtinut pentru fiecare lista de candidati, precum si de candidatii independenti.

Pentru organizarea si desfasurarea alegerilor, fiecare judet constituie o circumscriptie electorala, iar la nivelul acesteia se organizeaza o comisie electorala de circumscriptie judeteana, in termen de 3 zile de la constituirea tuturor consiliilor locale din judet.

Aici trebuie sa se aiba in vedere aplicarea regulii domiciliului consilierilor judeteni pentru circumscriptia electorala judeteana in care vor fi alesi.

Comisia electorala de circumscriptie judeteana are urmatoarele atributii:

stabileste data si locul alegerilor; intocmeste lista electorilor si convoaca corpul de electori in alegeri

primeste, verifica indeplinirea conditiilor prevazute de lege si inregistreaza listele de candidati depuse de partidele , formatiunile politice si coalitiile de partide, precum si candidaturile independentilor

face publice candidaturile inregistrate, rezolva eventualele contestatii si constata ramanerea lor definitiva

stabileste ordinea de inscriere pe buletinul de vot a listelor de candidati

ia masuri pentru tiparirea buletinelor de vot

urmareste asigurarea conditiilor necesare pentru exercitarea votarii

distribuie buletinele de vot electorilor

asigura mentinerea ordinii la locul votarii si supravegheaza efectuarea operatiunilor de votare

procedeaza la numararea voturilor si la stabilirea rezultatului votarii

aduce la cunostinta corpului de electori si a cetatenilor rezultatul votarii

Comisia electorala judeteana lucreaza valabil in prezenta a jumatate plus unu din numarul total al membrilor si ia hotarari cu majoritatea membrilor prezenti.

Listele de candidati se depun in termen de 10 zile de la constituirea ultimului consiliu local din judet, la comisia electorala de circumscriptie judeteana.

Candidaturile pot fi contestate in termen de 5 zile de la expirarea termenului de depunere, de catre partide, formatiuni politice sau coalitii de partide care au liste d candidati prezentate, de candidati independenti, precum si de catre electori.

Contestatiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se solutioneaza in termen de 3 zile de catre tribunalul judetean. Hotararea este definitiva si executorie si se comunica celor interesati in 24 de ore de la pronuntare. Dupa expirarea termenul de 10 zile candidaturile raman definitive, comisia electorala de circumscriptie consemnand aceasta intr-un proces verbal. Stabilirea modelului buletinului de vot se face de catre Guvern, iar imprimarea acestuia se face cu respectarea acelorasi reguli ca si la alegerea consiliilor locale. Inscrierea listelor de candidati pe buletinul de vot se face in functie de ordinea descrescatoare a procentului obtinut de fiecare partid sau formatiune politica in alegerile locale la nivelul intregului judet, prin raportarea numarului de voturi exprimate pentru candidatii sai la numarul total de voturi valabil exprimate.

Candidatii independenti se vor inscrie pe buletinul de vot , in partea finala a acestuia, in ordinea inregistrarii candidaturilor. Buletinele de vot se tiparesc cu cel putin 5 zile inaintea alegerilor si se preiau, pa baza de proces-verbal, de catre presedintele comisiei electorale de circumscriptie , de la prefect. La consiliile locale din judet si la locul votarii se afiseaza cate un buletin de vot dupa ce a fost vizat si anulat de presedintele comisiei electorale de circumscriptie judeteana. Exercitarea dreptului de vot de catre electori se face la resedinta judetului, in ziua si locul stabilite de comisia electorala de circumscriptie judeteana.

Localul in care se desfasoara votarea va fi amenajat prin grija prefectului, astfel incat sa se asigure exprimarea directa si secreta a votului. Votarea are loc intr-o singura zi; ea incepe la ora 8⁰⁰ si se termina la ora 20⁰⁰. La locul votarii, fiecare elector primeste din partea presedintelui comisiei electorale de circumscriptie cate un buletin de vot, dupa ce a fost identificat in lista electorilor, pa baza cartii de identitate. Electorii isi exprima votul prin aplicarea stampilei cu mentiunea "votat" in patrulaterul corespunzator partidului politic, formatiunii politice, sau candidatului independent pentru care opteaza.

Dupa aceasta operatiune, electorii vor indoi buletinul de vot astfel ca pagina alba, care poarta stampila de control, sa ramana in afara, introducandu-l apoi in urna. Indoirea gresita a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, daca secretul acestuia a fost respectat. Candidatii si oricare dintre electori au dreptul sa conteste identitatea persoanei care se prezinta la vot. In acest caz, identitatea se va stabili de presedinte prin orice mijloace. In cazul in care contestatia este intemeiata, presedintele se va opri de la votare pe cel contestat si va sesiza autoritatile politienesti.

Dupa terminarea votarii, presedintele comisiei electorale de circumscriptie declara alegerile incheiate, procedand la anularea buletinelor de vot neintrebuintate si la deschiderea urnei in prezenta membrilor comisiei si, dupa caz, a persoanelor care au avut dreptul sa asiste la votare. In continuare, presedintele comisiei electorale de circumscriptie procedeaza la stabilirea si consemnarea rezultatului votarii, procedandu-se ca si in cazul alegerilor locale.

Alegerile sunt considerate valabile daca au participat la vot cel putin doua treimi din numarul total de electori.

Daca nu a fost intrunita majoritatea prevazuta in alineatul precedent, comisia electorala de circumscriptie consemneaza aceasta situatie in procesul-verbal, urmand sa se organizeze un alt scrutin , in termen de 10 zile, in aceleasi conditii. La al doilea tur de scrutin, alegerile se considera valabile daca participa la vot jumatate plus unu din numarul total al electorilor. In cazul in care alegerile sunt considerate valabile, comisia electorala de circumscriptie procedeaza la repartizarea mandatelor, ca si in cazul alegerilor locale.

Cu privire la operatiunile de votare, stabilirea rezultatului votarii si repartizarea mandatelor, comisia electorala totala de circumscriptie incheie un proces-verbal, in trei exemplare, care cuprind: numarul electorilor, potrivit listei de electori; numarul electorilor prezenti la vot; numarul total al voturilor valabil exprimate; numarul voturilor nule; numarul voturilor nule; numarul de voturi obtinute de fiecare lista de candidati si de catre fiecare candidat independent; numele si prenumele candidatilor declarati alesi, precum si partidul sau formatiunea politica, care i-a propus; numele si prenumele candidatilor independenti declarati alesi; expunerea pe scurt a eventualelor contestatii si a hotararilor luate de comisia electorala de circumscriptie, care sunt definitive.

Procesul-verbal se semneaza de catre presedinte si de ceilalti membrii ai comisiei si va purta stampila acesteia. Copii ale procesului-verbal, certificate de catre presedinte si purtand stampila comisiei electorale de circumscriptie, vor fi inmanate, la cerere, fiecarui membru al comisiei. Un exemplar al procesului-verbal se inainteaza consiliului judetean, in vederea validarii mandatelor consilierilor alesi. Exemplarul original al procesului-verbal, insotit de o copie, contestatiile privitoare la operatiunile de votare si stabilire a rezultatului votarii impreuna cu hotararile date si celelalte documente intocmite, formand un dosar sigilat si semnat de presedintele comisiei, se inainteaza tribunalului judetean. O data cu dosarul se depun si buletinele de vot intrebuintate si neintrebuintate, stampila de control si celelalte stampila necesare votarii. Tribunalul judetean va inainta o copie a procesului-verbal Comisiei Electorale Centrale, in termen de 24 de ore. P e baza rezultatului votarii, comisia electorala de circumscriptie elibereaza certificatul doveditor al alegerii consilierilor, avand si obligatia sa aduca la cunostinta corpului de electori si a cetatenilor rezultatul votarii.

Constituirea consiliilor judetene. In conformitate cu prevederile legii organice, consiliile judetene nou alese se convoaca in sedinta de constituire in termen de 20 de zile de la data alegerilor, de catre prefect. Conducerea primei parti a sedintei de constituire se face de cel mai in varsta consilier ajutat de doi consilieri dintre cei mai tineri. Mai intai, se anunta situatia consilierilor alesi, care trebuie sa fie in proportie de cel putin doua treimi, precum si persoanele care participa ca invitati. In cazul in care prezenta de doua treimi a consilierilor judeteni nu este asigurata, sedinta se va tine, de drept, 3 zile mai tarziu.

Dupa asigurarea cvorumului necesar, presedintele de varsta va anunta proiectul ordinii de zi a sedintei de constituire, care va trebui sa cuprinda: alegerea comisiei de validare si validarea mandatelor consilierilor judeteni alesi, depunerea juramantului de catre consilieri, precum si alegerea presedintelui, vicepresedintilor consiliului judetean si a delegatiei permanente a consiliului judetean. Se supune aprobarii consiliului si numarul si competenta diferitelor comisii de specialitate ale consiliului judetean.

Pentru validarea mandatelor, consiliul judetean alege din randul membrilor sai o comisie de validare, compusa din 5-7 consilieri, Comisia, trebuie sa reflecte, pe cat posibil, configuratia politica a partidelor politice care alcatuiesc consiliul si va functiona pe intreaga durata a mandatului consiliului judetean.

Comisia de validare verifica legalitatea alegerii consilierilor si prezinta raportul, propunand validarea sau invalidarea alegerii consilierilor. Propunerile comisiei se supun la vot separat pentru fiecare consilier. Consilierul a carui validare sau invalidare este supusa la vot nu voteaza. Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul a cel putin jumatate plus unul din numarul total al consilierilor. Conform legii toti consilierii ale caror mandate au fost validate trebuie sa depuna in fata consiliului juramantul de fidelitate, credinta. Cei care refuza sa depuna juramantul sunt considerati demisionati de drept.

Presedintele de varsta va consemna acest lucru si va comunica partidului din care face parte, completarea consiliului judetean facandu-se cu prima persoana aflata ca supleant, acest lucru se va intampla chiar in acea sedinta sau in sedinta urmatoare.

Consilieri absenta la prima sedinta vor depune juramantul la urmatoarea sedinta. Consiliul judetean este declarat legal constituit dupa validarea mandatelor a cel putin doua treimi din membri acestuia.

Pentru alegerea presedintelui si a vicepresedintilor consiliului judetean se fac propuneri si se aleg prin vot secret, din randul consilierilor judeteni, cu votul majoritatii acestora. Daca la primul tur de scrutin nu se realizeaza aceasta majoritate, se realizeaza, se organizeaza un alt tur de scrutin, pana la obtinerea majoritatii ceruta de lege. Dupa alegerea presedintelui consiliului judetean, activitatea presedintelui de varsta si a consilierilor care l-au asistat inceteaza. Conducerea lucrarilor sedintei se preia de presedintele consiliului judetean.

Acesta propune consiliu alegerea delegatiei permanente, care este compusa, potrivit legii din 5-7 consilieri. Dupa stabilirea numarului care va compune delegatia, ce se de consiliu prin vot deschis, se trece la alegerea membrilor delegatiei permanente din randul consilierilor judeteni, prin vot secret, cu votul majoritatii acestora.

Presedintele consiliului judetean, propune consiliului alegerea comisiilor de specialitate, din randul membrilor sai, pe intreaga durata a mandatului, precum si cu privire la numarul de comisii pe care doresc sa le constituie. Legea precizeaza ca presedintele si vicepresedintii nu pot face parte din comisiile de specialitate.

ATRIBUTIILE CONSILIULUI JUDETEAN

Competenta consiliului judetean, este determinata prin lege, potrivit cu necesitatile si specializarea autoritatii, ea fiind materiala, teritoriala si temporara.

Competenta teritoriala a consiliului judetean se exercita la nivelul unitatii administratiei teritoriale in care functioneaza. In ceea ce priveste competenta materiala, atat prevederile legii fundamentele, cat si cele ale legii organice, o circumscriu la coordonarea activitatii consiliilor locale "in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean".

Atributiile consiliului judetean sunt prevazute in art.59, potrivit caruia acestea exercita urmatoarele atributii principale:

coordoneaza activitatea consiliilor locale, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean

organizeaza si conduce serviciile publice judetene si aproba regulamentele de functionare a acestora

analizeaza programe si prognoze de dezvoltare economico-sociala a judetului si urmareste realizarea acestora

adopta bugetul judetean si contul de incheiere a exercitiului bugetar

stabileste orientarile generale privind organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor, precum si amenajarea teritoriului

administreaza domeniul public si privat al judetului

asigura construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor de interes judetean precum si a drumurilor de legatura cu judetele vecine

alege, dintre consilieri, presedintele, vicepresedintele si delegatia permanenta a consiliului judetean

adopta regulamentul consiliului

aproba impozite si taxe judetene, precum si taxe speciale pe timp limitat , in conditiile legii

numeste si elibereaza din functie membrii consiliului imputernicitilor agentilor economici ce gestioneaza bunurile domeniului public d interes judetean; urmareste si controleaza activitatea consiliului imputernicitilor acestor agenti; pe perioada existentei lor, analizand activitatea trimestrial rapoarte ale acestora.

Cu privire la aceasta problema Valentin Prisacaru observa ca: redactand astfel aceasta atributie legiuitorul nu a corelat-o cu legile ce reglementeaza, in principal, aceste atributii, daca le-ar fi corelat ar fi observat ca agentii economici care gestioneaza domeniul public sunt regiile autonome care sunt conduse de un consiliul de administratiei si nu de un consiliu al imputernicitilor, iar consiliul imputernicitilor functioneaza la societatile comerciale cu capital integral judetean

hotaraste infiintarea de institutii si agenti economici de interes judetean, precum si concesionarea sau inchirierea de servicii publice judetene, participarea la societati comerciale, locatia de gestiune sau servicii ale administratiei publice judetene

instituie norme orientative pentru regiile autonome sau pentru societatile comerciale pe care le infiinteaza

infiinteaza institutii social-culturale si sanitare, asigura buna lor functionare

asigura conditii pentru organizarea si desfasurarea activitatii stiintifice, cultural artistice, sportive si de tineret

atribuie denumiri de strazi, piete si unor obiective de interes local.

FUNCTIONAREA CONSILIULUI JUDETEAN

Potrivit prevederii legii organice, in art.55, alin. 2, consiliul judetean "se compune din consilieri alesi". Aceste norme legale definesc caracterul colegial si electiv al acestor autoritati, care isi desfasoara activitatea intr-un cadrul deliberativ - de adunare. La fel ca si in cazul consiliilor locale, durata mandatului acestuia este de 4 ani si se exercita de la data depunerii juramantului de catre consilieri si pana la intrunirea noului consiliu ales.

Functionarea consiliului judetean se realizeaza prin intrunirea acestuia in sedinte ordinare si extraordinare. Astfel consiliul judetean se intruneste in sedinte ordinare, trimestrial, el se poate intruni in sedinte extraordinare ori de cate ori este necesar, la cerere; presedintelui consiliului, a cel putin o treime din numarul membrilor consiliului sau delegatiei permanente. Convocarea consiliului judetean se face de catre presedintele acestuia, cu cel putin 10 zile inaintea sedintelor ordinare sau cel putin 3 zile inaintea celor extraordinare, convocarea se face in scris si se consemneaza in procesul-verbal al sedintei. Invitatia la sedinta va preciza ordinea de zi, data si locul desfasurarii acesteia. Sedintele consiliului judetean sunt legal constituite, daca este prezenta majoritatea consilierilor. Ca si in cazul sedintelor consiliilor locale, la sedintele consiliilor judetene prezenta consilierilor este obligatorie, iar in cazul in care un consilier absenteaza de doua ori consecutiv nemotivat, el poate fi sanctionat in conditiile regulamentului consiliului. Sedintele consiliului judetean, de regula, sunt publice, dar sunt si situatii cand consilierii hotarasc cu majoritate de voturi ca acestea sa se desfasoare cu "usile inchise". Dezbaterile din cadrul sedintelor sunt intotdeauna numai in limba oficiala a statului roman. Datorita importantei problemelor de buget, si in cazul bugetului judetean legea contine o norma imperativa prin care se impune obligatia de a-l discuta in sedinta publica. La sedintele consiliului judetean dezbaterile acestuia se vor consemna intr-un proces-verbal semnat de presedintele consiliului judetean, de secretarul consiliului si de cel putin trei consilieri judeteni. La inceputul fiecarei sedinte secretarul consiliului judetean va trebui sa prezinte procesul-verbal al sedintei anterioare si sa-l supuna aprobarii consiliului judetean, in conditiile mentinerii exacte a opiniilor exprimate de consilieri.

Procesele-verbale ale sedintelor consiliului judetean se depun intr-un dosar special, sigilat si semnat de presedintele consiliului judetean, secretarul consiliului judetean, secretarul consiliului judetean precum si de consilieri.

Hotararile consiliului judetean vor fi adoptate "cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor prezenti, in afara cazurilor in care legea sau regulamentul consiliului prevede a alta majoritate", precum si aplicarea regulii potrivit careia in caz de paritate de votri, hotararea nu se adopta. Hotararile consiliului judetean sunt acte de realizare a autoritatii, obligatorii si executorii, avand putere de reglementare, bineinteles, in conditiile legii si pot fi normative sau cu caracter individual.

Hotarari normative cele privind adoptarea bugetului judetean, sau de stabilire de impozite si taxe, care trebuie sa fie luate cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor consiliului judetean. Unele hotarari, in probleme pe care consiliul le stabileste, pot fi luate si prin vot secret, cele cu privire la persoane se adopta intotdeauna, prin vot secrete. Hotararile consiliului judetean se semneaza de presedintele consiliului judetean.

Presedintele consiliului judetean este ales din randul membrilor consiliului judetean, cu acest prilej fiind alesi si unul sau doi vicepresedinti cu votul majoritatii membrilor consiliului judetean, pe durata mandatului consiliului. Acesta este investit in functia de sef al administratiei publice judetene si raspunde de buna functionare a administratiei judetului, lui subordonandu-i-se si serviciile consiliului judetean. El este si presedintele delegatiei permanente si semneaza deciziile delegatiei permanente.

Presedintele consiliului judetean, indeplineste urmatoarele atributii principale:

conduce sedintele consiliului judetean si asigura executarea hotararilor acestuia

exercita atributiile care revin judetului in calitate de persoana juridica

exercita functia de ordonator principal de credite; intocmeste proiectul bugetului judetean si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune aprobarii consiliului

numeste si elibereaza din functie personalul administratiei publice judetene

prezinta consiliului, anual sau ori de cate ori este necesar, rapoarte cu privire la starea si activitatea administratiei judetului, precum si cu privire la starea economica si sociala a acestuia

indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau incredintate de catre consiliul judetean

In exercitarea atributiilor sale, presedintele emite dispozitii cu caracter individual. Aceste dispozitii devin executorii numai dupa ce au fost aduse la cunostinta persoanelor interesate.

Atat presedintele cat si vicepresedintii consiliului judetean sunt salariati pentru functie pe toata durata mandatului lor.

DELEGATIA PERMANENTA A CONSILIULUI JUDETEAN

Delegatia permanenta este, dupa cum reiese din denumirea ei, un organ al administratiei publice judetene, cu activitatea permanenta, care realizeaza conducerea operativa a treburilor administratiei judetene.

Delegatia permanenta constituie, prin natura atributiilor ce-i revin, o autoritate executiva a consiliului judetean. Prin modul de formare si compunere, delegatia permanenta este o autoritate electiva si colegiala. Delegatiile permanente sunt autoritati proprii numai consiliilor judetene, pentru realizarea conducerii operative a treburilor administratiei publice judetene si au rolul de a aduce la indeplinire hotararile consiliului judetean, exercitand atributiile acestuia, cu exceptia acelora prevazute expres de lege numai in competenta consiliului. Asigurand realizarea conducerii operative a treburilor administratiei publice judetene si indeplinind nemijlocit hotararile consiliilor judetene care le-au ales, delegatiile permanente au acceasi competenta teritoriala dar raspund in fata consiliilor judetene.

Desi legea organica prevede ca delegatia permanenta emite decizii, totusi aceasta nu este investita de lege cu dreptul de reglementare, adica cu dreptul de a emite norme primare. Activitatea delegatiei permanente este numai executiva, nu si de dispozitie. Delegatiile permanente dispun de o anumita autonomie, reflectata in independenta lor operativa.

Delegatiile permanente se aleg de consiliile judetene in sedinta de constituire, dupa validarea mandatelor consilierilor si alegerea presedintelui si vicepresedintilor consiliului judetean, deoarece , presedintele si vicepresedintii consiliului judetean sunt si presedinte si respectiv vicepresedinti ai delegatiei permanente. Consiliile judetene pot deci alege in calitatea de membru al a delegatiilor permanent, numai consilieri judeteni, la care se alatura presedintele si vicepresedintii consiliului judetean. Numarul membrilor delegatiei permanente este de 5-7 consilieri.

Delegatiile permanente isi vor inceta activitatea de regula, la expirarea mandatului pentru care au fost alese consiliile judetene. Delegatia permanenta isi desfasoara activitatea de regula, in sedinte convocate ori de cate ori este necesar. Delegatia poate lucra si prin presedintelui sau care este, conform prevederilor legale si presedintele consiliului judetean, sau prin vicepresedintii ce detin si ei aceasta calitate sau, prin membrii acestia carora li se pot repartiza anumite sarcini ale activitatii curente si concrete.

Legiuitorul i-a atribuit importante atributii, intrucat, altfel nu ar fi fost posibil ca aceasta sa realizeze conducerea operativa a treburilor administratiei publice judetene si sa duca la indeplinire hotararile consiliului judetean de vedere juridic a proiectelor de hotarari si decizii. Secretarul consiliului judetean supravegheaza sau asigura intocmirea stenogramelor si proceselor-verbale ale consiliului, dar si ale delegatiei permanente, ingrijindu-se ca acestea sa fie semnate, sigilate, parafate si pastrate in dosare speciale ale acestor sedinte.

Controlul activitatii secretarului consiliului judetean se realizeaza de Departamentul pentru Administratia Publica Locala, si, in cazul neindeplinirii atributiilor sau a savarsirii unor abuzuri, se va decide eliberarea din functiei a acestuia.

SERVICIILE PUBLICE ALE CONSILIULUI JUDETEAN

Consiliul judetean in vederea realizari atributiilor sale , organizeaza servicii publice. Aceste servicii publice sunt conduse de catre consiliul judetean iar activitatea lor se desfasoara in baza regulamentelor de functionare aprobate de acesta. Serviciile publice se organizeaza potrivit specificului si nevoilor judetului, dar cu respectarea prevederilor legale si in limita mijloacelor financiare de care dispune consiliul judetean.

Serviciile publice ale consiliului judetean sunt acele compartimente functionale care realizeaza activitatea consiliului, prin acte si operatiuni tehnico-materiale si care nu au competenta distincta de a consiliului, in numele caruia actioneaza. Ele sunt subordonate consiliului judetean, prin presedintele acestuia care numeste si elibereaza personalul acestor servicii.

Cu titlu de exemplu se pot avea in vedere serviciul juridic si secretariat-administrativ, serviciul financiar-contabilitate, serviciul de analize si prognoze si altele.

Prin regulamentul aprobat de consiliul judetean, serviciilor judetene li se stabilesc atributiile, activitatile si operatiunile administrative si tehnice ce urmeaza sa le desfasoare, ele fiind cele care pregatesc diferite proiecte de hotarari, de decizii

Exercitarea atributiilor delegatiei permanente ca si aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului judetean se realizeaza prin emitere de decizii. Acestea sunt luate in plenul delegatiei permanente, cu votul stabilit prin regulamentul consiliului judetean, respectiv cu cel al majoritatii membrilor sai.

In ceea ce priveste producerea efectelor juridice ale deciziilor, legea organica precizeaza ca "ele devin executorii dup ce au fost aduse la cunostinta persoanelor fizice si juridice interesate".

SECRETARUL CONSILIULUI JUDETEAN

Potrivit art.69 din legea administratiei publice locale "consiliul judetean si al municipiului Bucuresti are un secretar numit de catre Departamentul pentru Administratia publica Locala, pe baza de concurs, organizat potrivit legii". Secretarul are rolul de a urmari aducerea la indeplinire a dispozitiilor legale, a hotararilor consiliului judetean, a deciziilor delegatiei permanente si a dispozitiilor presedintelui consiliului judetean. Secretarul este functionar public si trebuie sa aiba studii superioare juridice sau administrative. Legea stabileste in mod imperativ ca secretarul consiliului judetean "nu poate fi membru al vreunui partid politic sau formatiuni politice". Secretarul consiliului judetean va exercita atat atributii pentru autoritatea administratiei publice judetene, cat si cele proprii. El va asigura convocarea consiliului judetean, atat in sedinte ordinare cat si extraordinare, dar si pe cele ale delegatiei permanente, intelegand prin aceasta transmiterea invitatiilor scrise, publicitatea acestor convocari, comunicand si inaintand autoritatilor si persoanelor interesate actele emise de consiliul judetean, de delegatia permanenta si de presedintele consiliului judetean.

Secretarul are atributii importante in ceea ce priveste participarea si pregatirea sedintelor consiliului judetean ca si a celor ale delegatiei permanente, precum si pregatirea lucrarilor ce se supun dezbaterii acestora si avizarea din punct

si chiar de dispozitii care vor fi supuse apre aprobare consiliului, delegatiei permanente sau presedintelui consiliului judetean, dupa caz.

Consiliul judetean poate delega unele dintre atributiile sale, unora dintre servicii, dar actele vor fi intotdeauna redactate in numele consiliului si senate de persoanele care il reprezinta, potrivit legii.

Pentru serviciile publice judetene este caracteristic faptul ca ele nu au dreptul de a emite acte administrative, deoarece nu au calitatea de subiect de drept administrativ. Serviciile consiliului judetean sunt subordonate presedintelui consiliului judetean; aceasta insa nu exclude ca unele servicii sa fie date in subordonarea secretarului, sau a vicepresedintilor.