Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


CORUPTIA IN INSTITUTIILE PUBLICE - Spaga sau mita – o forma populara de coruptie

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic




UNIVERSITATEA “Alexandru Ioan Cuza”

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR




SECTIA ADMINISTRATIE PUBLICA

CORUPTIA IN INSTITUTIILE PUBLICE

CAPITOLUL I

CE ESTE SI CE NU ESTE CORUPTIA

Definita ca fiind o stare de abatere de la normalitate, de la datorie, coruptia inseamna folosirea abuzivade catre o persoana a functiei de intermediar sau de decizie pe care o indeplineste, pentru a acorda celui care corupe sau comunitatii de interese pe care acesta o reprezinta , un avantaj economic sau administrativ, in schimbul unei sume de bani, unor cadouri, a unor deplasari, excursii, concedii sau distractii sau a primirii unor proprietati. Tot coruptie inseamna si folosirea de catre o persoana a functiei sau pozitiei sale publice, pentru a eluda sau evita indeplinirea unor norme, baremuri sau proceduri legale, la obtinerea in folosul ei a unor avantaje materiale sau a unor funcii profesionale sau administrative.

Coruptia constituie o amenintare pentru democratie, pentru suprematia dreptului, echitatii sociale si a justitiei, erodeaza principiile unei administratii eficiente, submineaza economia de piata si pune in pericol stabilitatea institutiilor statale.

Cu o istorie de mii de ani, incepand inca din antichitate, coruptia reprezinta unul dintre modelele comportamentale dintre cele mai rele dar, in acelasi timp, extreme de raspandite in cadrul functionarilor oficiali sau reprezentantilor alesi ai comunitatii. In ultimul secol, ea priveste si comportamentul celor din domeniul privat. Interesul si ingrijorarea fata de acest fenomen au crescut si au avut loc reactii pe plan national si international.

Pentru prima oara in 1975 prin rezolutia 3514 Adunarea generala a Natiunilor Unite a abordat chestiunea practicilor corupte in tranzactiile comerciale internationale in legatura cu acest subiect.

In Romania, coruptia nu este un produs nou al relatiilor sociale si economice aparute dupa anul 1989. A existat si in timpul regimului totalitar, aspect care ii confera elemente de continuitate in evolutia sa.

Ce este coruptia

Desi termenul de coruptie este frecvent asimilat cu lipsa de moralitate , el se refera la relatiile dintre autoritati si cetateni si inseamna, de fapt ,folosirea abuziva a puterii publice, in scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup.

Pentru ca au realizat pericolul social al acestui tip de abuz si pentru a-l descuraja, legiuitorii au definit coruptia printr-o serie de fapte cu caracter penal.

Coruptia constituie infractiune

Faptele de coruptie sunt infractiuni si se sanctioneaza cu inchisoare. Faptele incriminate astfel de legislatia romana cuprind :

◦darea si luarea de mita

◦traficul de influenta

◦primirea de foloase necuvenite

◦abuz in serviciu contra intereselor publice pentru obtinerea de beneficii personale

Spaga sau mita – o forma populara de coruptie

Luarea de mita este fapta oricarui functionar (in sens larg, de angajat in institutii publice) care :

-petinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori

-accepta promisiunea unor astfel de foloase sau

-nu o respinge

in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indepliniri.

Darea de mita este

-promisiunea

-oferirea sau

-darea de bani ori alte foloase unui functionar de catre o persoana pentru satisfacerea nelegala a unui interes

Traficul de influenta

Traficul de influenta este infractiunea prin care, o persoana denumita promitent, care

-are influenta sau

-lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public

pretinde bani sau alte foloase de la o persoana fizica sau juridica, pentru a-i rezolva o problema prin convingerea functionarului public sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu.

Primirea de foloase necuvenite

Primirea de foloase necuvenite este primirea de catre un functionar, de bani ori alte foloase, dupa ce a indeplinit un act ce intra in atributiile sale de serviciu.

Primirea de foloase necuvenite se deosebeste de luarea de mita prin aceea ca foloasele se dau ulterior indeplinirii actului si nu au conditionat emiterea lui , fiind un spor nelegal la salariu pentru activitatea lui.

1.2 Ce nu este coruptia

Bacsis

In cazul anumitor profesii liberale, in special cele prin care se presteaza servicii direct clientilor (taximetristi, ospatari, frizeri etc.) s-a incetatenit o cutuma: clientii platesc un surplus pentru serviciile prestate, in semn de multumire fata de calitatea serviciului. Desi practicienii in cauza pot abuza de aceasta cutuma favorabila, ea nu constituie coruptie.

Abuz administrativ

Situatia in care un functionar public, oficial sau demnitar abuzeaza de functia detinuta impotriva intereselor unei persoane fara ca fapta sa aiba drept mobil obtinerea de beneficii personale, nu constituie coruptie ci abuz contra intereselor persoanei.

Numai abuzurile avand ca mobil satisfacerea unor interese personale constituie fapte de coruptie.

Sanctiunea legala pentru o fapta de coruptie este penala (inchisoarea) si atrage pierderea unor drepturi civile, iar pentru neglijenta in serviciu sanctiunea legala este administrativa (avertizare, diminuarea salariului, suspendarea din functie, etc.).

Neglijenta   

Situatia in care un functionar public oficial sau demnitar neglijeaza sarcinile de serviciu, prejudiciind o persoana, fara ca fapta acestuia sa aiba drept mobil obtinerea de beneficii personale nu constituie coruptie, ci neglijenta sau incapacitate administrativa.

Numai acele acte de neglijenta care au ca mobil satisfacerea unor interese private constituie fapte de coruptie.

Sanctiunea legala pentru o fapta de coruptie este penala (inchisoarea) si atrage pierderea unor drepturi civile, iar pentru neglijenta in serviciu sanctiunea legala este administrativa (avertizare, diminuarea salariului, suspendarea din functie, etc.).

Eroare in actul de justitie

Situatia in care un cetatean este nemultumit de hotararea data de instanta de judecata pentru ca o considera gresita (neintemeiata) sau pentru ca nu este conforma cu legea (ilegala) se numeste eroare judiciara.

Eroarea judiciara nu poate fi considerata un act de coruptie decat daca se pot prezenta indicii conform carora solutia eronata a fost motivata de obtinerea de beneficii personale de catre magistratul in cauza.

Eroarea judiciara se constata de catre Ministerul Justitiei si se sanctioneaza disciplinar de catre Consiliul Superior al Magistraturii.

Incompetenta

Situatia in care un functionar public, oficial sau demnitar ocupa pozitii pentru care sunt subcalificati si nu isi pot duce la indeplinire obligatiile-sarcinile conform cerintelor de competenta si profesionalism, reprezinta rezultatul incompetentei si nu rezultatul faptei de coruptie.

Esecul de a indeplini sarcinile datorita incompetentei nu constituie fapta de coruptie (ca rezultat al unui interes ascuns) sau abuz (ca rezultat al relei vointe). Sanctiunea legala pentru o fapta de coruptie este penala iar pentru incompetenta este administrativa.



1.3 Marea si mica coruptie

Transparency International propune trei criterii pentru a diferentia marea coruptie de mica coruptie:

-pozitia pe care o ocupa faptuitorul in ierarhia institutiei respective (coruptia de la varf are un impact mai mare, pentru ca ofera un model de conduita, actiune sau poate constrange subordonatii);

-valoarea obiectului faptei de coruptie (in cazul darii de mita, cuantumul mitei va fi mai mare pentru persoanele cu atributii de conducere sau control decat in cazul altor angajati, pentru ca deciziile acestora sunt de natura a crea avantaje sau dezavantaje mai mari, prin nerespectarea legii);

-efectul sau impactul faptei de coruptie (contractarea ilicita a unei firme de iluminat poate prejudicia toti contribuabilii dintr-un oras, in timp ce spaga de la ghiseu nu afecteaza decat pe mituitor si pe cei care solicita eliberarea unei licente asemanatoare).

CAPITOLUL II

PERCEPTII ASUPRA CORUPTIEI

(SPAGA)

Fenomenul coruptiei este o problema grava pentru societatea romaneasca, iar acest fapt nu mai este de mult timp un secret pentru nimeni. Cifrele descriu suficient de alarmant fenomenul coruptiei mici, cea pe care o cunoastem sub denumirea de „spaga”. 80% dintre romani cunosc cel putin o persoana care a dat mita, 61% cred ca majoritatea salariatilor sunt corupti, 52% considera mita un element care face parte din viata lor de zi cu zi, 33% au dat spaga in ultimii doi ani, iar 6% declara ca au primit mita (procentul de 6% este extrem de ridicat in conditiile stereotipului cultural asupra imoralitatii coruptiei).

In luna august 2004 a fost demarata in Romania campaniaNu da spaga”, aceasta fiind prima campanie nationala impotriva coruptiei mici. Ea se adreseaza in special tinerilor cu varsta cuprinsa intre 15-25 de ani, este initiata de Fundatia CONCEPT, in parteneriat cu organizatia Transparency International Romania si cu alte organizatii neguvernamentale. Finantarea a fost acordata de Uniunea Europeana prin Programul Phare Societate Civila 2001 - Componenta 3: Educatie Civica. Mass-Media Independenta.

Campania este parte a unui proiect de educatie civica al carui scop este sa conduca la intelegerea si identificarea actelor de coruptie mica, sa reflecte efectele acesteia, sa conduca la o atitudine civica de amendare si respingere din partea populatiei.

Campania de informare cuprinde 4 componente: campanie media, campanie internet (www.nudaspaga.ro, www.anchete.ro), afisaj indoor, evenimente speciale. Suplimentar, in cadrul proiectului vor fi realizate materiale informative.

Initiatorii campaniei sunt primii care realizeaza un sondaj cu privire la mita, reprezentativ la nivel national: „Spaga la romani - ce cred si ce spun romanii despre coruptia mica”. Obiectivul central al sondajului a fost investigarea coruptiei mici, a disponibilitatii cetatenilor de a da mita, a mecanismelor si cauzelor tipurilor de mita, precum si a efectelor acesteia.

Cine da spaga

Populatia considera ca nivelul coruptiei este mult mai ridicat decat in perioada comunista, evolutia fiind in continuare ascendenta.

In general, cei mai bogati, mai bine educati, plasati pe pozitii sociale mai bune, tind sa localizeze coruptia la nivelul unui grup restrans de functionari. Aceleasi categorii sunt si cele care sunt implicate mai des in acte de oferire sau in situatii in care li se ofera mita. Reprezentarea lor tinde sa fie determinata in general de aceasta experienta de interactiune cu coruptia, din care probabil au (si) de castigat.

Categoriile sociale care declara ca au oferit mita sunt generatiile care au intre 30 si 49 de ani; cei care au absolvit liceul sau o forma de invatamant universitar; cei care provin din familii cu un venit lunar de peste 10 milioane de lei; cei care au afaceri proprii; cei care sunt sefi si cei care lucreaza in sectorul privat.

Din punct de vedere rezidential, orasele care au intre 100 si 200 de mii de locuitori au mai multi locuitori care declara ca dau mita, iar in plan regional nu sunt diferente semnificative, cu exceptia transilvanenilor, care declara mai rar ca ar fi oferit spagi. Orasele mari si zonele mai dezvoltate tind sa fie mai critice, locuitorii lor declarand mai des decat ceilalti ca fenomenul coruptiei este dominant. Bucurestenii, muntenii, moldovenii si oltenii cheltuiesc mai mult ca pondere in bugetul gospodariei pentru plata spagilor, in timp ce transilvanenii si banatenii se plaseaza la polul opus.

Unde se da spaga

In perceptia romanilor, cele mai corupte institutii si sectoare sunt, in ordine, vama justitia, Parlamentul, Guvernul, sectorul sanatatii si politia. La polul opus se plaseaza, in principal, organizatiile private si armata.

Dintre cei care au interactionat direct cu fiecare dintre furnizorii de servicii publice analizati in chestionar, doar o minoritate acuza un comportament incorect, sau se declara nemultumiti de modul de solutionare a problemei. Putini mentioneaza si oferirea de spagi.

Interesant este insa faptul ca acestia din urma tind sa fie mai multumiti de modul in care problema lor a fost rezolvata.

De ce se da spaga

Dorinta de castig personal, salariile mici si birocratia excesiva sunt percepute a fi principalii factori care determina coruptia. Legislatia confuza, prost aplicata de institutii care functioneaza deficitar, completeaza ansamblul celor mai des invocati determinanti ai coruptiei.

Motivul invocat cel mai des ca declansator al oferirii de mita este ca „altfel nu se poate, asa se obisnuieste”. 70% dintre cei care au dat mita invoca drept motiv norma de a da mita (definita fie prin „altfel nu se putea”, „asa se obisnuieste” sau „pentru a multumi ca mi s-a rezolvat problema”). Mai mult, mai bine de jumatate din cei care au dat mita invoca drept motiv normalizarea acesteia.

Spaga nu e lipsita de consecinte

Topul principalelor trei consecinte percepute ale coruptiei include cresterea inegalitatilor de venit (43% dintre subiecti au mentionat acest efect), scaderea increderii in stat (31%) si scaderea nivelului de trai (31%). Per ansamblu, aproape trei sferturi din populatie (72%) au mentionat cel putin un efect de ordin social al coruptiei (fie saracie, fie cresterea inegalitatii, fie excluziune sociala) intre primele doua consecinte ale fenomenului.

Efectele de ordin moral (mai putini oameni cinstiti, societatea se degradeaza moral, scade increderea in stat) sunt si ele mentionate de peste jumatate din populatie (59%). In schimb, doar foarte putini au indicat si consecinte asupra dezvoltarii economice (indepartarea investitorilor straini sau inhibarea dezvoltarii firmelor private).

CAPITOLUL III

LUAREA DE MITA

Notiunea infractiunii este prevazuta in art.254 alin. C. pen , astfel:

“ Fapta functionarului care, direct sau indirect , pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu I se cuvin , ori accpeta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge , in scopul de a indeplini , de nu indeplin ori a intarsia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de srviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri , se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi”.

De exemplu , GHINITA Gheorghe - inspector la Banca Agrigola Brasov a primit suma de 10.000.000 lei ROL de la patronul unei firme private pentru a-I facilita obtinerea preferentiala de credite.

Faptuitorul Ghinita a fost cercetat pentru savarsirea infractiunii de luare de mita , iar patronul firmei private pentru savarsirea infractiunii de dare de mita.

FORMA AGRAVANTA

In art 254. alin.2 C. pen se mentioneaza : Fapta prevazuta in alin .1, daca a fost savarsita de un functionar cu atributii de control se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicera unor drepturi.

Elemente constitutive

Obiectul juridic il constituie relatiile sociale care privesc bunul mers al activitatii unitatilor la care se refer art 145 C.pen , sau unei alte personae juridice , precum si relatiile sociale privitoare la normala indeplinire a atributiilor de serviciu si prestigiul de care trebuie sa se bucure persoanele care muncesc in cadrul acestora.

Obiectul material

Cu privire la existenta unui obiect material in cazul infractiunii de luare de mita exista doua opinii si anume :

Intr- o prima opinie se considera ca obiect material al infractiunii de luare de mita il constituie “ banii sau alte foloase” date functionarului ori primate de el.

Intr-o alta ipinie infractiunea de luare de mita de ragula nu are obiect material .

Legea incrimineaza in principal activitatea care nu se rasfrange asupra unuim obiect material si anume pretidera , accpetarea promisiunii , nerespingerea acesteia s anume in ipoteza primirii de bani sau foloase ar putea fi conceputa existenta unui obiect material daca actul pretins functionarului priveste faptuitorul a primit mita , priveste un lucru , obiect material al infractiunii va fi acest lucru.

Cu privire la cea de adoua opinie , sumele de bani ori foloasele respective – atunci cand constau in bunuri corporale – nu constituie decat lucrul dobandit prin savarsirea infractiunii in art 118 C. pen . . De asemenea , nu trebuie confundat obiectul material al infractiunii de luare de mita cu obiectul mitei ; cele doua notiuni fiind complet diferite.Cand legea se refera la “ bani sau alte foloase “ are in vedere obiectul mitei sin u obiectul material al infractiunii de mita.



Noi consideram ca cea de a doua opinie corespunde vointei legiuitorului , in cazul comiterii unie asemenea fapte , deoarece faptitorul nu actioneaza asupra unui obiect material.

Subiectul activ al infractiunii de luare de mita este calificat deoarece fapta poate fi comisa numai de un functionar care isi desfasoara activitatea in carul unei unitati la care se refera art. 145 precum si unei alte personae juridice.

La forma agravata , subiect poate fi numai un functonar cu atributii de control

( contabil , comisar de Garda financiara).

In practica judiciara s-a retinut ca au calitatea de functionary si deci pot fi subiecti active ai infractiunii de luare de mita : cadrele didactice care primesc sume de bani pentru a favoriza un candidat la examen ; contabilul care se intelege cu gestionarul ca san u se inregistreze plusurile urmand sa imparta intre ei banii rezultati va raspunde pe langa complicitate la delapidare si pentru luare de mita ; expertul insarcinat de instanta care primeste un folos pentru a intocmi un raport favorabil uneia dintre parti ; functionarul de la serviciu administrative care primeste sume de bani pentru a favoriza o persoana la intocmirea unei liste de locuinte ; ofiterul de politie care primeste bani pentru a nu face acte de cercetare in legatura cu o infractiune descoperita ; paznicul unei societati comerciale care a primit o suma de bani pentru a inlesni comiterea unui furt , se face vinovat de complicitate la infractiunea de furt si infractiunea de luare de mita.

In doctrina si practica judiciara exista controverse in ce priveste problema daca avocatul pledant si medical pot fi subiecti activi ai infractiunii de luare de mita.

Opinia dominanta statueaza ca avocatul pledant nu poate fi subiect nemijlocit al acestei infractiuni deoarece el este liber profesionist sin u are calitatea de functionar.

Prin sentinta penala nr.615/1995, Judecatoria Brasov a condamnat pe inculpatul D.E. pentru savarsirea a sapte infractiuni de luare de mita pevazute de art.254 alin.1 C. pen.

Instanta a retinut ca inculpatul, in calitate de medic primar sef al sectiei de nou nascuti a Spitalului Municipal de Obstretica si Ginecologie Brasov, in cursul anului 1990 a pretins sau acceptat bani ori diferite bunuri, in sapte cazuri, pentru a-si exercita atributiile de serviciu de acordare a asistentei medicale copiilor nascuti premature sau distrofici.

Tribunalul Judetean Brasov, prin decizia penala nr.750/1991 a admis recursul declarat de inculpat si l-a achitat, cu motivatia ca faptele nu sunt dovedite.

Recursul extraordinar declarat in cauza a fost admis de Curtea Suprema de Justitie, sectia penala, prin decizia 1647 din 2 iulie 1992 care, schimband temeiul achitarii, a motivat ca medical nu poate fi subiect active al infractiunii de luare de mita, deoarece nu are calitatea de functionar.

Recursul extraordinar declarat impotriva ultimelor doua hotarari este intemeiat.

Potrivit prevederilor art.254 C. pen. , subiect active al infractiunii de luare de mita trebuie sa aiba calitatea de functionar.

Conform art147 C. pen. , prin “functiona” se intelege orice salariat care exercita , permanent sau temporar , cu orice titlu , indifferent daca si cum a fost investit o insarcinare in serviciul unui organ sau institutii de stat , ori unei interprinedri sau organizatii economice de stat .

Daca inculpatul a indeplinit f=unctia de medic sef la Spitalul Municipal de Obstertica si Ginecologie Brasov , institutie saniatra de stat , el are , in raport cu prevederile legale , calitatea de functionar si decim poate fi subiect active al infractiunii de luare de mita.

Subiectul pasiv este autoritatea publica , institutia publica , institutia sau alta persoana juridical de interes public ori persoana juridical private in serviciul careia faptuitorul isi indeplineste atributiile de serviciu.

Daca obtinerea mitei este rezultatul constrangerii exerciatte de functionar asupra unei persoamne fizice , aceasta este subiect pasiv special al infractiunii de luare de mita.

Latura obiectiva se poate realize fie printr-o actiune , fie printr-o inactiune astfel:”

a)      actiune de apretinde bani sau alte foloase in mod direct sau indirect

A pretinde inseamna a ceer bani sau alte foloase care nu I se cuvin.

b)      actiunea de primire de bani sau alte foloase care nu I se cuvin.

In acest caz , subiectul ia banii sau alte foloase care ii sunt date sau oferite si care nu I se cuvin.

Prin expresia “ alte foloase” se intelege orice profit realizat de subiectul infractiunii cum ar fi : unele servicii facute de cel care da mita , incadrarea intr-o anumita functie , primirea unor grade , titluri a unor premii.

c)      actiunea de accptare a unor promisiuni care I se fac subiectului cu privire la unele foloase care nu I se cuvin.

A accepta inseamna a fi de accord cu ceva , in cazul infractiunii de luare de mita faptuitorul este de acorf cu promisiunea facuta de mituitor . In acest caz , infractiunea se consuma cand accepta promisiunea sin u atunci cand el primeste in mod efectiv ceea ce I s-a promis.

d)     inactiunea subiectului de a nu respinge promisiuena care I se face de mituitor .In aceasta situatie , subiectul infractiunii nu accepta in mod expres promisiunea facuta dar nici nu respinge in mod categoric . In cazul acesta , tacerea subiectului echivaleaza cu o acceptare tacita.

El este obligat sa respinga promisiunea mituitorului in mod categoric printr-o manifestare expresa.

Deci infractiunea de luare de mita se consuma in momentul in care faptuitorul a pretins ori a primit foloasele sau a acceptat ori nu a respins promisiunea mituitorului.

Pentru consumarea infractiunii de luare de mita se impune ca faptele subiectului infractiunii sa fie realizate in scopul indeplinirii , al neindeplinirii , ori pentru intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor atributiuni.

Restituirea folosului primit , ori renuntarea la folosul accepatt , fiind posterioarea consumarii faptei , nu inlatura existenta infractiunii si a raspunderii penale.

Atunci cand functionarul sau orice salariat denunta de indata celor indrept ca I s-au facut promisiuni de dare de mita , accepatrea promisiunii si nerespingerea acesteia nu realizeaza elemental material al infractiunii.

Din prevederile art.254 alin. 1 C . pen. Rezulta ca banii sau alte foloase pot fi pretense sau primate de functionar in mod direct , dar si indirect , adica prin intermediul unei personae interpose ( sotia , rudele sale apropiate , prietenii).

Persoana interpusa , dupa caz , va putea fi trasa la raspundere penal in calitate de complice sau instigator.

Latura subiectiva a infractiunii de luare de mita consta in vinovatia subiectului manifestata sub forma intentiei directe sau uneori indirecta.

In cazul infractiunii de luare de mita trebuie sa se constate ca actul ilegal care a fost indeplinit de subiectul infractiunii sau caer trebuie sa-l indeplineasac intra in sfera atributiilor de serviciu ale acestuia.

Cand actul nu intra in atributiile de serviciu ale subiectului , insa el a facut sa creada , pe cel care i-a oferit folosul necuvenit , ca are atrbutiunea legala de a-l efectua , fapta intruneste elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune.

CAPITOLUL IV

DAREA DE MITA

Potrivit art 255 alin .1 C. pen : Promisiunea , oferirea sau darea de bani ori alte foloase , in modurile si scopurile aratate in art.254, se pedepsesc cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani “.

De exemplu , casierul cristi musteaca din cadrul Statiei C.FR Botosani , a comis infractiunea de care de mita , deoarece i-a dat contabilului Dobrea Marin , suma de 10.000.000 lei ROL , pentru a nu consemna in documentele de inventariere lipsa din gestiunea sa .

In aceeasi cauza Dobrea Marin a fost cercetat pentru infractiunea de luare de mita.

ELEMENTE CONSTITUTIVE

Obiectul juridic il constituie relatiile socialeocrotite de legea penala privitoare la corectiudinea de care trebuie sad ea dovada functionarii in raporturile cu cetatenii si fara de care nu ar fi posibila combaterea actelor de coruptie incercate ori savarsite de personae rau intentionate ,care cauta sa-si rezolve inacest mod interesele ,putand astfel in pericol bunul mers al activitatii unui organ sau institute de stat ori unei altei unitati dn cele la cere se refera art.145 .



Obiectul material in cazul acetei infractiuni nu exista .

Subiectul activ poat e fi orice persoana fizica cu capacitate penala care savarseste infractiunea de dare de mita , legea necesitind in cazul acestuia sa aiba o anumita calitate.

Subiectul pasiv poate fi o unitate din cele care se refera art. 145 sau o persoana juridica , in al carui servciu si desfasoara activitatea functionarul caruia ii promite , I se ofera sau I se da mita.

Latura obiectiva a infractiunii de dare de mita se poate realize prin:

a)      actiunea de apromite unui functionar public in mod direct sau indirect, bani saul alte foloase care nu I se cuvin.

A promite inseamna a fagadui unie peersoane ceva si a o asigura de obtinerea unui folos , a unui avntaj.

b)      actiunea de a oferi unui functionar in mod direct sau indirect bani sau alte foloase care nu I se cuvin .

A oferi inseamna a propune functionarului sa primeasca anumite foloase sau bani care nu I se cuvin ori prezenatrea sau punerea la dispozitia acestora a unor sume de bani ori a altor foloase.

Hotararea ppoate fi [recisa sau echivoca.

c)      actiunea de dare de bani sau alte bunuri care nu I se cuvin unui functionar facuta in mod direct sau indirect.

A da un bun sau bani nseamna a preda in mod efectiv baniii sau bunurile functionarului .Darea mitei implica , in mod necesar actiunea corelativa a functionarului de a primi.

Pentru existenta laturi obictive se cer a fi indeplinite urmatoarele cerinte care constau in faptul ca:

promisiunea , oferirea sau darea sa aiba ca obiect bani su alte foloase;

banii sau foloasele primate , oferite sau date sa fie necuvenite , sa constituie plta sau rasplata invederea efectuarii unui act determinat ;

promitera , oferirea sau darea de bani sau alte foloase sa fie comisa anterior indeplinirii sau neindeplinirii de catre subiectul active al infractiunii , a actului in vedera caruia mituitorul a actionat sau cel mai tarziu in timpul indeplinirii indatoririlor de serviciu.

In practica judiciara s-a decis ca exista infractiune de dare de mita in cazul in care faptuitorul de dare de mita in cazul in care faptuitorul ofera unui ofiter de politie o suma de bani pentru a nu da curs dosarului de cercetare penala pentru sustragerea constata , ori ofera o suma de bani paznicului de la paza civila contactuala , deoarece si acesta are ca insarcinare de serviciu sesizarea faptelot de sustragere si denunatrea lor organelor de politi.

Nu va exista dare de mita atunci cand functionarul caruia I s-au promis , oferit sau dat foloasele nu are competenta de a efectua actul in vederea caruia particularul a comis fapta .In acest sens in practica judiciara s-a hotarat ca nu constituie infractiune de dare de mita fapta unei personae de a oferi o suma de bani secretarului ethnic al unei comisii pentru solutionarea litigiilor de munca , in vederea obtinerii unei solutii favorabile , intrucat secretarul ethnic al acestei comisii nu face parte din compunerea comisiei.

Situatia cand darea de mita nu constituie infractiune

Art.255 alin.2 C. pen. prevede ca darea de mita nu constituie infractiune atunci cand mituitorul a fost constrans prin orice mijloace de catre cel care a luat mita.

In aceasta situatie fapta nu constituie infractiune intrucat exista o cauza care inlatura caracterul penal si anume constrangerea fizica sau morala.

Constrangerea, presupunand existenta unei presiuni exercitata prin orice mijloace, de natura a determina o persoana la savarsirea faptei, nu poate fi retinuta dac mituitorul, in dorinta de a obtine un avantaj(in speta, de a fi incadrat in munca, cu prioritate), a dat inculpatului o suma de bani, in loc de a sesiza organelle de stat spre a lua masurile necesare pentru asigurarea unor conditii legale de solutionare a cererii sale.

Situatia cand mituitorul nu se pedepseste

Art.255 alin.3 C.pen. prevede ca:,,Mituitorul nu se pedepseste daca denunta autoritatii fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat pentru acea infractiune.”

Pentru ca sa se produca efectele prevazute de lege, mituitorul trebuie sa denunte fapta mai inainte de descoperirea acesteia.

Apararea de pedeapsa a mituitorului care denunta fapta autoritatilor, are loc nu numai in cazul cand aceasta a introdus un denunt propriu-zis, in formele aratate de legea procesual penala, ci si atunci cand, fiind cercetat pentru alte fapte, a dat o declaratie in fata organului de urmarire penala, in care a adus la cunostinta acestui organ fapta sa si fapta celui care a primit mita.

In practica judiciara s-a precizat ca, spre a fi aparat de raspundere penala, nu este sufficient ca mituitorul sa denunte fapta altei personae, ci trebuie sa se autodenunte in termenul prevazut de lege, caci apararea de pedeapsa este legata de denuntarea faptelor proprii in legatura cu infractiunea de dare de mita. De asemenea este important de retinut si faptul ca apararea de pedeapsa a mituitorului care denunta fapta autoritatilor are loc nu numai in cazul cand acesta a introdus un denunt propriu-zis, in forma prescrisa de lege, ci si atunci cand, fiind cercetat pentru alte fapte, a dat o declaratie in fata organului de urmarire penala, in care a adus la cunostinta ca a dat mita unui functionar.

In cele doua situatii aratate de art.255 alin.2 si 3C.pen. banii, valorile sau orice alte bunuri care au dat obiectul darii de mita se restituie persoanei care le-a dat.

Potrivit art.255 alin.4C.pen., dispozitiile art.254 alin.3 se aplica in mod corespunzator, chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare.

Concluzii

Am observat ca functionarii publici , participa la cursuri de perfectioanre , incep incetul cu incetul sa adopte o tinuta corespunzaoare fata de catateni.

Au fost mediatizate multiple cazuri de functionari corupti ,dar inca nu am scapat in totalitate ce acesti functionari .Avand in vedere birocratia din Romania , cetateanul prefera , in majoritatea cazurilor sa ofere foloase pentru prestarea unor servicii rapide , fata de cele care le-ar fi obtinut daca ar fi asteptat conform legii.

Dar poate daca vom adera la Uniunea Europeana vom reusi sa modernizan servciile pubice sis a impulsionam functionarii a nu mai fi corupti.

Dar nu numai functioanri trebuie sa- si mai revizuiasaca comportamentul ,ci si cetatenii care nu de putine ori sunt lipsiti de civilizatie.

Consideram ca , treptat coruptia in institutiile publice va disparea , dar este un drum destul de anevoios de parcurs.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1008
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site