Profesionalizarea managementului public

Profesionalizarea managementului public

Complexitatea mediului social, politic, economic din diferite tari ca de altfel si dinamismul schimbarilor intervenite in institutiile publice au determinat declansarea in tarile dezvoltate a unui proces de profesionalizare a managementului public, desigur in conditiile in care s-au asigurat premisele stiintifice, informationale, umane si tehnico-materiale necesare.

Profesionalizarea managementului public consta intr-un proces amplu de atragere, selectie si creare in cadrul institutiilor publice a unui corp de functionari publici specializat in domeniul managementului public, care sa exercite functiile managementului public, sa aplice metode, tehnici si abordari, care sa conduca la obtinerea in institutiile publice a unor performante deosebite raspunzand asteptarilor celorlalte institutii din cadrul aparatului administrativ si cetatenilor.

Managementul public are ca obiectiv fundamental satisfacerea cerintelor si nevoilor generale ale membrilor societatii.

Procesul de realizare a lui este puternic influentat de continutul cadrului legislativ si de gradul de profesionalizare a politicienilor, a titularilor de posturi si functii publice de conducere si de executie, care desfasoara activitate in cadrul sistemului.

In acest scop, in toate tarile dezvoltate inainte de declansarea procesului reformelor in sectorul public una din schimbarile majore a vizat crearea si dezvoltarea unui corp profesionist de functionari publici, neutru din punct de vedere politic si care sa-si asume responsabilitatea atat pentru punerea in aplicare a cadrului legislativ, dar mai ales in ceea ce priveste realizarea obiectivului fundamental al managementului public.

Formarea profesionala si perfectionarea pregatirii profesionale a functionarilor publici si a personalului atras in institutiile publice au devenit o necesitate stringenta in multe din institutiile publice din tarile dezvoltate.

In acest sens, primul pas a fost stabilirea clara a rolului si a limitelor de competenta ale reprezentantilor politicului in managementul public. Al doilea pas a fost acceptarea faptului ca profesionalizarea managementului public necesita o redefinire a continutului activitatilor de formare si perfectionare a pregatirii functionarilor publici. Al treilea pas a constat in declansarea procesului de formare si dezvoltare a noului sistem de valori care, in cel mai scurt timp sa conduca la obtinerea unui nivel de performanta in sectorul public, cel putin la nivelul asteptarilor cetatenilor din tarile respective.

Prin urmare, profesionalizarea managementului public este puternic determinata de formarea si perfectionarea resurselor umane din institutiile publice. Aceste doua activitati influenteaza semnificativ calitatea proceselor de management si de executie si contribuie efectiv la realizarea obiectivului fundamental al managementului public.

O analiza atenta asupra sistemelor de perfectionare a resurselor umane din sectorul public in tarile dezvoltate arata ca exista o mare varietate de preocupari in acest sens, toate conducand insa catre un obiectiv comun, acela al eficientizarii formarii functionarilor publici pentru a sprijini realizarea catorva schimbari fundamentale necesare prin redefinirea strategiilor si politicilor de personal.

Intensificarea activitatilor de formare si de pregatire a resurselor umane din cadrul autoritatilor si institutiilor publice reprezinta doar primii doi pasi in procesul amplu de profesionalizare a managementului public.

Profesionalizarea managementul public implica o pregatire deosebita a titularilor de posturi si functii publice de conducere si in domeniile cu care managementul public se afla in interdependenta permanenta, respectiv, domeniul dreptului, politic si administrativ.

In toate tarile democratice din Uniunea Europeana, tendinta de profesionalizare a managementului public a determinat mutatii semnificative in continutul politicilor administrative, institutionale generale si specifice domeniului resurselor umane.

In marile democratii occidentale procesul de profesionalizare a managementului public a inceput cu redefinirea activitatii de selectie a candidatilor la posturile si functiile publice. Se urmareste identificarea celei mai bune persoane pentru o cariera de functionar public si, mai tarziu, pentru functii speciale, si nu identificarea persoanelor agreate de reprezentantii politici.

Profesionalizarea managementului public nu se poate realiza fara o fundamentare adecvata a strategiilor si politicilor de training in domeniul resurselor umane. Este binecunoscut faptul ca administratiile occidentale aloca aproximativ 5 % din costurile cu resursele umane pentru pregatirea acestora. Cele mai multe programe de training au un caracter practic si sunt bine articulate in continutul strategiilor globale si institutionale.

In ultimii ani, realitatea a demonstrat ca in toate tarile occidentale se identifica o nevoie urgenta de instruire si perfectionare a pregatirii titularilor de posturi si functii publice de conducere, in mod deosebit in domeniul managementului public, pentru a-si insusi metodele si tehnicile de management moderne, pentru dezvoltarea abilitatilor manageriale, dar si informatice, pentru dezvoltarea gandirii strategice specifice si pentru extinderea abordarii managementului public bazat pe performanta.

Un alt obiectiv important vizeaza dezvoltarea sistemului carierei dandu-se o atentie deosebita dezvoltarii aptitudinilor si experientei persoanelor capabile incadrate in autoritatile si institutiile publice. In timp, acestor categorii de persoane li se acorda competente mai mari pentru a desfasura o gama variata de activitati chiar si in institutii sau autoritati publice diferite pentru a crea un corp de functionari publici cu o viziune sistemica si un grad mai mare de flexibiliate.

Profesionalizarea managementului public presupune crearea si dezvoltarea permanenta a unui sistem unitar de training pentru functionarii publici si pentru reprezentantii politicului propulsati in functii publice. Astfel de institutii de training exista in toate tarile occidentale.

In Danemarca exista trei mari coordonate ale procesului de modernizare a managementului public. Prima este profesionalizarea managementului public prin care se urmareste eficientizarea serviciilor publice si a sistemului de furnizare a acestora. A doua coordonata majora este privatizarea serviciilor publice in vederea rentabilizarii acestora. A treia coordonata vizeaza salarizarea functionarilor publici in functie de performantele individuale obtinute si de gradul de realizare al obiectivelor.

In Elvetia, profesionalizarea managementului public este puternic sustinuta de introducerea unui sistem specific de "indicatori specifici", definiti exclusiv pentru reprezentantii politicului integrati in structura sistemului administrativ si in managementul public. Astfel, este posibila masurarea eficientei sistemului condus si a eficacitatii celor care fundamenteaza decizii politice importante.

Un alt pas important pe care democratiile occidentale l-au parcurs in ceea ce priveste profesionalizarea managementului public a fost motivarea functionarilor publici pentru a deveni buni profesionisti.

Toate statele Uniunii Europene considera dificil acest proces, deoarece se recunoaste ca cei mai multi cetateni nu doresc "sa-si vada banii din impozite cheltuiti pe salariile mari ale managerilor publici". Pe de alta parte, se porneste de la un adevar elementar, dar esential, si anume de la faptul ca fara o motivare corespunzatoare a functionarilor publici, in general si a celor cu functii de conducere, in special, autoritatile si institutiile publice nu vor reusi niciodata sa atraga, sa integreze si sa profesionalizeze resursele umane, sa dezvolte un management public profesionist bazat pe competenta si orientat catre obtinerea de performante.

In sistemul de management public din Romania profesionalizarea managementului public este absolut necesara daca se doreste orientarea sistemului administrativ si a statului nostru catre valorile promovate in toate democratiile occidentale.

Etapele importante ale acestui proces sunt:

1. elaborarea unui studiu amplu de diagnosticare in domeniul resurselor umane;

2. fundamentarea strategiei globale in domeniul resurselor umane in sectorul public;

3. elaborarea strategiei globale si a strategiei in domeniul resurselor umane in administratie si in celelalte domenii de activitate din sectorul public;

4. pregatirea resurselor umane pentru implementarea strategiilor;

5. asigurarea climatului organizational;

6. implementarea strategiilor de resurse umane;

7. monitorizarea, evaluarea si adaptarea strategiei globale si a celei in domeniul resurselor umane.

Efectele unei astfel de schimbari fundamentale in cadrul autoritatilor si institutiilor publice din tara noastra sunt:

- imbunatatirea semnificativa a calitatii deciziilor administrative;

- amplificarea functionalitatii la nivel de institutie si de sistem administrativ in ansamblul lui;

- imbunatatirea calitatii serviciilor oferite institutiilor si cetatenilor;

- imbunatatirea imaginii institutiilor publice si a autoritatilor statului etc.

Initierea si accelerarea profesionalizarii managementului public in sectorul public din tara noastra reprezinta o premisa necesara in procesul reformei administrative, care asteapta a fi implementata in autoritatile si institutiile publice de la nivel central si local.

Fara o profesionalizare a managementului public este foarte greu de crezut ca institutiile publice si autoritatile administrative vor ajunge la niveluri de performanta comparabile cu cele ale organizatiilor similare din tarile dezvoltate. Doar pe baza de vechime, fler, experienta, orientare politica si un nivel elementar de pregatire generala nu se pot obtine rezultate concrete pozitive in procesul reformei si este foarte greu de crezut ca institutiile noastre publice se vor putea apropia intr-un timp rezonabil de performantele sectorului public din marile democratii occidentale.