Sistemul public si privat de pensii si alte drepturi de asigurari sociale

Reforma sistemului romanesc de pensii

Un sistem de pensii cu mai multe componente, bazat pe diversificarea surselor de obtinere a pensiilor, poate determina siguranta financiara a persoanelor varstnice si dezvoltarea economica, respectiv intrunirea celor trei functii ale sistemelor de securitate sociala:

redistribuirea;

economisirea;

asigurarea.

Reforma sistemului romanesc de pensii se bazeaza pe crearea unui sistem complex de pensii structurat pe mai multe componente:

componenta obligatorie redistributiva, administrata public (pilonul I) - cadrul juridic fiind constituit de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare;

o componenta obligatorie, bazata pe capitalizare, administrata privat (pilonul II) cadrul general de organizare si functionare fiind reglementat prin Legea privind pensiile obligatorii administrate privat;

o componenta facultativa (pilonul III) bazata pe capitalizare, administrata privat - cadrul juridic fiind asigurat de Legea privind pensiile ocupationale.

1. Pilonul I- sistemul public de pensii

organizarea unui sistem public de pensii unic, garantat de stat, pe principiul redistribuirii si solidaritatii inter-generatii;

infiintarea si organizarea Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS), institutie publica autonoma de interes national, care administreaza sistemul public si gestioneaza bugetul asigurarilor sociale;

cresterea treptata a varstelor standard de pensionare in perioada 2001 - 2014 pentru barbati pana la 65 de ani si pentru femei pana la 60 de ani si cresterea stagiilor de cotizare minime - de la 10 la 15 ani - si complete - de la 30 la 35 de ani pentru barbati, respectiv de la 25 la 30 de ani pentru femei;

largirea ariei contribuabililor;

stabilirea unui interval determinat pentru venitul lunar asigurat;

implicarea asiguratilor la plata unei parti din contributie.

2. Pilonul II - fondurile de pensii obligatorii administrate privat

Crearea unui sistem coerent si focalizat pe beneficiar, care are ca scop diversificarea veniturilor obtinute la batranete si posibilitatea obtinerii unor pensii mai mari decat cele asigurate prin sistemul unic de tip redistributiv;

Participarea la sistem este obligatorie pentru persoanele care dobandesc calitatea de angajat de la momentul intrarii in vigoare a legii (31.12.2007) si in regim facultativ pentru persoanele in varsta de pana la 35 de ani;

aderarea la un fond de pensie este individuala;

sistem bazat pe contributii definite si obligatorii;

Contributia pentru acest sistem este distincta (2% din baza de calcul la momentul inceperii activitatii de colectare crescand pana la 6% in termen de 8 ani, cate 0,5 puncte procentuale pe an), fiind dedusa din contributia individuala de asigurari sociale, platita de angajat.

Colectarea contributiilor este realizata prin Agentia Nationala pentru Administrare Fiscala;

Administratorii contributiilor sunt societati comerciale cu capital social de 20 milioane EURO.

Supravegherea si controlul colectarii contributiilor sunt exercitate de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor;

Garantarea se realizeaza:

prin constituirea de catre administrator, din surse proprii, a unui fond de rezerva care va garanta atat contributiile platite, cat si rata minima de rentabilitate;

infiintarea, la data intrarii in vigoare a actului normativ, a unui fond de garantare, constituit din cotizatiile participantilor la sistemul de pensii universale, administrat de institutia de supraveghere si control.

3. Pilonul III - Introducerea pensiilor ocupationale

Schemele de pensii ocupationale sunt scheme de pensii legate de procesul de munca sau de exercitarea unei profesii.

Participarea la aceste scheme este facultativa, este rezultatul negocierii dintre angajatori si sindicate sau reprezentantii salariatilor.

Decizia de participare la schema de pensii este individuala si se concretizeaza prin semnarea actului de aderare.

Un fond de pensii trebuie sa aiba cel putin 100 de participanti.

Sistemul se bazeaza pe capitalizare, sub forma schemelor cu contributii definite, cu respectarea unei rate minime de rentabilitate.

Contributiile la fond sunt suportate de catre angajat si angajator, nivelul contributiei si modul in care ea este suportata de catre angajat si angajator urmand a se decide la stabilirea schemei.

Atat angajatorul, cat si angajatul vor beneficia de deducerea fiscala a contributiilor la aceste fonduri de pensii in limita a 200 Euro anual.

Fondul de pensii este autorizat sa functioneze de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.

4. Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale

Dreptul la asigurari sociale este garantat de stat si se exercita prin sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

4.1. Principii de baza ale sistemului public de pensii

principiul unicitatii, potrivit caruia statul organizeaza si garanteaza sistemul public bazat pe aceleasi norme de drept;

principiul egalitatii, care asigura tuturor participantilor la sistemul public, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu in ceea ce priveste drepturile si obligatiile prevazute de lege;

principiul solidaritatii sociale, conform caruia participantii la sistemul public isi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea riscurilor sociale prevazute de lege;

principiul obligativitatii, potrivit caruia persoanele fizice si juridice au, conform legii, obligatia de a participa la sistemul public, drepturile de asigurari sociale exercitandu-se corelativ cu indeplinirea obligatiilor;

principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite;

principiul repartitiei, pe baza caruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligatiilor ce revin sistemului public, conform legii;

principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine statatoare a sistemului public, conform legii.

4.2. Categorii de asigurati

Asiguratii sunt persoane care au obligatia sa plateasca contributii de asigurari sociale si au dreptul sa beneficieze de prestatii de asigurari sociale.

In sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, persoanele care:

desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca si functionarii publici;

isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti;

beneficiaza de drepturi banesti lunare, ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, in conditiile legii, denumite someri;

persoanele care se afla in una dintre situatiile urmatoare:

asociat unic, asociati, comanditari sau actionari;

administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare sau de management;

membri ai asociatiei familiale;

persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;

persoane angajate in institutii internationale, daca nu sunt asiguratii acestora;

alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale;

Se pot asigura in sistemul public, pe baza de contract de asigurare sociala persoanele care doresc sa isi completeze venitul asigurat, precum si persoanele care nu se regasesc in situatiile prezentate.

Prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2008 s-au stabilit cotele de contributie de asigurari sociale:

Pentru perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2008

conditii normale de munca : 29 % (9,5% angajat, 19,5 % angajator);

conditii deosebite de munca : 34 % (9,5% angajat, 24,5% angajator);

conditii speciale de munca : 39 % ( 9,5% angajat, 29,5 % angajator);

Incepand cu 1 decembrie 2008

conditii normale de munca : 27,5 % (9,5% angajat, 18 % angajator);

conditii deosebite de munca : 32,5 % (9,5% angajat, 23% angajator);

conditii speciale de munca : 37,5 % ( 9,5% angajat, 28 % angajator);

Locurile de munca in conditii deosebite reprezinta acele locuri care, in mod permanent sau in anumite perioade, pot afecta esential capacitatea de munca a asiguratilor datorita gradului mare de expunere la risc.

Criteriile si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite se stabilesc prin hotarare a Guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si a Ministerului Sanatatii si Familiei.

Locurile de munca in conditii speciale sunt cele din:

unitatile miniere, pentru personalul care isi desfasoara activitatea in subteran cel putin 50% din timpul normal de munca in luna respectiva;

activitatile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I si II de expunere la radiatii;

aviatia civila, pentru personalul navigant prevazut in anexa nr. 1 din Lg.nr.19/2000;

activitatea artistica desfasurata in profesiile prevazute in anexa nr. 2 din Lg.nr.19/2000;

Alte locuri de munca in conditii speciale care pot fi stabilite numai prin lege.

Metodologia si criteriile de incadrare a persoanelor in locuri de munca in conditii speciale se stabilesc prin hotarare a Guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si a Ministerului Sanatatii si Familiei, in urma consultarii CNPAS.

4.3. Categorii de pensii

In sistemul public se acorda urmatoarele categorii de pensii:

pensia pentru limita de varsta;

pensia anticipata;

pensia anticipata partiala;

pensia de invaliditate;

pensia de urmas.

4.3.1. Pensia pentru limita de varsta

Pensia pentru limita de varsta se acorda asiguratilor care indeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind varsta standard de pensionare (60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati) si stagiul minim de cotizare (15 ani atat pentru femei, cat si pentru barbati) realizat in sistemul public.

Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru barbati.

Asiguratii care indeplinesc conditiile pensionarii pentru limita de varsta, cu exceptia pensiei anticipate si a pensiei anticipate partiale, isi pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului.

In situatia asiguratilor care au depus cerere de pensionare, angajatorii acestora nu pot dispune incetarea raporturilor de munca, de serviciu sau a calitatii de membru cooperator, dupa caz, in vederea pensionarii, decat dupa primirea deciziei de admitere a cererii de pensionare.

Asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare si care si-au desfasurat activitatea total sau partial in conditii deosebite de munca au dreptul la pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstelor standard de pensionare (varstele de pensionare nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei si de 55 de ani pentru barbati), astfel:

Asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare si care si-au desfasurat activitatea total sau partial in conditii speciale de munca au dreptul la pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstelor standard de pensionare, astfel:

Asiguratii care si-au desfasurat activitatea in unitati miniere, in activitatea din subteran (cel putin 50% din timpul normal de munca din fiecare luna) si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani in aceste conditii beneficiaza de pensie pentru limita de varsta incepand cu varsta de 45 de ani.

Asiguratii care si-au desfasurat activitatea in aviatia civila, pentru personalul navigant si cei care au desfasurat activitate artistica in profesiile prevazute de Lg.19/2000 si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 25 de ani beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, cu reducerea varstelor standard de pensionare cu 15 ani.

Asiguratii care si-au desfasurat activitatea in cercetare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I si II de expunere la radiatii si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 15 ani in zona I de expunere la radiatii sau de 17 ani in zona II de expunere la radiatii beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, indiferent de varsta.

Asiguratii care au realizat stagii de cotizare atat in conditii deosebite, cat si in conditii speciale de munca beneficiaza, cumulativ, de reducerea varstelor standard de pensionare, corespunzatoare fiecarei situatii, fara ca aceasta reducere sa depaseasca 12 ani.

Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat, in functie de gradul handicapului, beneficiaza de reducerea stagiilor de cotizare si a varstelor standard de pensionare, astfel:

cu 15 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav;

cu 10 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin doua treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;

cu 10 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap mediu.

Asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, indiferent de varsta, daca au realizat ca nevazator cel putin o treime din stagiul complet de cotizare prevazut de lege.

Beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare cu 6 luni pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare in strainatate dupa data de 23 august 1944 si/sau de prizonierat asiguratii cu stagiul complet de cotizare, carora li s-au stabilit drepturi privind vechimea in munca in conditiile Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri.

Asiguratii care au realizat stagii de cotizare in conditii normale de munca, precum si in conditiile prevazute de legi speciale sau, dupa caz, in conditiile prevazute pentru perioadele cu handicap beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare pana la 50 de ani pentru femei, respectiv pana la 55 de ani pentru barbati.

Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare si care au nascut cel putin 3 copii si i-au crescut pana la varsta de 10 ani beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare dupa cum urmeaza:

cu un an - pentru 3 copii;

cu doi ani - pentru 4 sau mai multi copii.

Reducerea varstei in aceste cazuri nu poate fi cumulata cu o alta reducere prevazuta de Lg.19/2000 sau de legile speciale.

Varsta de pensionare redusa nu poate fi mai mica de 55 de ani.

4.3.2. Pensia anticipata

Asiguratii care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani pot solicita pensia anticipata cu cel mult 5 ani inaintea varstelor standard de pensionare.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au in vedere perioadele asimilate, precum si perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.

Cuantumul pensiei anticipate se stabileste in aceleasi conditii cu cel al pensiei pentru limita de varsta.

La data indeplinirii conditiilor pentru a beneficia de pensie pentru limita de varsta, pensia anticipata devine pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare, trecerea la pensia pentru limita de varsta facandu-se la cerere.

4.3.3. Pensia anticipata partiala

Asiguratii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum si cei care au depasit stagiul complet de cotizare cu pana la 10 ani pot solicita pensie anticipata partiala cu reducerea varstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate partiale nu se au in vedere perioadele asimilate, precum si perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.

Cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileste din cuantumul pensiei pentru limita de varsta, prin diminuarea acestuia in raport cu stagiul de cotizare realizat si cu numarul de luni cu care s-a redus varsta standard de pensionare, astfel:

Asiguratii care au desfasurat activitati in conditii deosebite sau in conditii speciale de munca, dar care nu se pot pensiona cu reducerea varstei de pensionare pe aceasta baza, pot beneficia de pensie anticipata partiala; reducerea varstei standard de pensionare in acest caz nu poate fi mai mare de 5 ani.

Diminuarea prevazuta pentru pensie anticipata partiala nu se aplica pentru numarul de luni cu care se reduce varsta standard de pensionare datorita activitatii desfasurate in conditii deosebite si/sau speciale de munca.

La data indeplinirii conditiilor pentru a beneficia de pensie pentru limita de varsta pensia anticipata partiala devine pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin eliminarea diminuarii si prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare, trecerea la pensia pentru limita de varsta facandu-se la cerere.

4.3.4. Pensia de invaliditate

Au dreptul la pensie de invaliditate asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca, din cauza:

accidentelor de munca, conform legii;

bolilor profesionale si tuberculozei;

bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca.

Beneficiaza de pensie de invaliditate si:

asiguratii care satisfac obligatii militare;

elevii, ucenicii si studentii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca datorita accidentelor sau bolilor profesionale survenite in timpul si din cauza practicii profesionale;

persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca si marii mutilati, ca urmare a participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 ori in legatura cu evenimentele revolutionare din decembrie 1989, care erau cuprinsi intr-un sistem de asigurari sociale anterior datei ivirii invaliditatii din aceasta cauza;

4.3.4.1. Grade de invaliditate

In raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este:

de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire, de autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane;

de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce si de a se orienta spatial, fara ajutorul altei persoane;

de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, invalidul putand sa presteze o activitate profesionala.

4.3.4.2. Incadrarea intr-un grad de invaliditate

Incadrarea sau neincadrarea intr-un grad de invaliditate se face prin decizie emisa de medicul specializat in expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca, denumit medic expert al asigurarilor sociale, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii cererii, insotita de documentatia necesara.

Impotriva deciziei emise se poate face contestatie la Casa Teritoriala de Pensii, in termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia

Termenul de rezolvare a contestatiei este de 45 de zile de la data inregistrarii acesteia.

Decizia casei teritoriale de pensii, data in solutionarea contestatiei poate fi contestata la instanta judecatoreasca competenta, in termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.

Decizia de incadrare sau de neincadrare intr-un grad de invaliditate, necontestata in termen, este definitiva.

Asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca datorita unei boli obisnuite sau unor accidente care nu au legatura cu munca beneficiaza de pensie de invaliditate, daca indeplinesc stagiul de cotizare necesar in raport cu varsta, astfel:

Beneficiaza de pensie de invaliditate si asiguratii care, pana la data ivirii invaliditatii, au realizat cel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar.

In cazul in care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident de munca, a unei boli profesionale, a tuberculozei, neoplaziilor, SIDA, precum si in situatia in care invaliditatea s-a ivit in timpul si din cauza indeplinirii obligatiilor militare, asiguratul poate beneficia de pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare.

4.3.4.3. Stagiul potential de cotizare

La stabilirea pensiei de invaliditate asiguratilor li se acorda un stagiu potential, determinat ca diferenta intre stagiul complet de cotizare si stagiul de cotizare realizat efectiv pana la data incadrarii intr-un grad de invaliditate.

In cazul asiguratilor care au realizat cel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar, prevazut in tabel, stagiul potential se determina ca diferenta intre stagiul complet de cotizare si stagiul de cotizare necesar.

Stagiul potential rezultat nu poate fi mai mare decat stagiul de cotizare pe care asiguratul l-ar fi putut realiza de la data ivirii invaliditatii pana la implinirea varstei standard de pensionare, varsta la care, in conditiile legii, poate solicita o pensie pentru limita de varsta.

4.3.4.4. Indemnizatia pentru insotitor

Pensionarii de invaliditate incadrati in gradul I de invaliditate au dreptul, in afara pensiei, la o indemnizatie pentru insotitor, in cuantum fix care se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat si nu poate fi mai mica decat salariul de baza minim brut pe tara.

4.3.4.5. Revizuirea medicala

Pensionarii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale, in functie de afectiune, la intervale de 6-12 luni, pana la implinirea varstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii.

Dupa fiecare revizuire medicul expert al asigurarilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o noua decizie prin care se stabileste, dupa caz:

mentinerea in acelasi grad de invaliditate;

incadrarea in alt grad de invaliditate;

incetarea calitatii de pensionar de invaliditate, ca urmare a redobandirii capacitatii de munca.

Dreptul la pensie de invaliditate se modifica sau inceteaza incepand cu luna urmatoare celei in care s-a emis decizia de revizuire medicala.

Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicala atrage suspendarea platii pensiei incepand cu luna urmatoare celei in care era prevazuta revizuirea medicala.

Revizuirea medicala se poate efectua si la cererea pensionarilor, daca starea sanatatii lor s-a imbunatatit sau, dupa caz, s-a agravat.

Decizia emisa dupa revizuirea medicala poate fi supusa procedurii de contestare si solutionare.

Nu sunt supusi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:

prezinta invaliditati care afecteaza ireversibil capacitatea de munca;

au implinit varstele pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta;

au varsta mai mica cu pana la 5 ani fata de varsta standard de pensionare si au realizat stagiile complete de cotizare, in conditiile legii.

La implinirea varstei standard sau a varstei standard reduse conform legii pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta, beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasa dintre pensii.

Indemnizatia pentru insotitor se mentine indiferent de pensia pentru care se opteaza.

4.3.5. Pensia de urmas

Au dreptul la pensie de urmas copiii si sotul supravietuitor, daca persoana decedata era pensionar sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.

Copiii au dreptul la pensie de urmas:

pana la varsta de 16 ani;

daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant organizata potrivit legii, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani;

pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit in perioada in care se aflau in una dintre situatiile prezentate mai sus.

Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani.

In cazul in care durata casatoriei este mai mica de 15 ani, dar de cel putin 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv 6,0% pentru fiecare an de casatorie in minus.

Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de varsta, pe perioada in care este invalid de gradul I sau II, daca durata casatoriei a fost de cel putin 1 an.

Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de varsta si de durata casatoriei, daca decesul sotului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de munca, a unei boli profesionale sau tuberculozei si daca nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie.

Sotul supravietuitor care are in ingrijire la data decesului sustinatorului unul sau mai multi copii in varsta de pana la 7 ani beneficiaza de pensie de urmas pana ladata implinirii de catre ultimul copil a varstei de 7 ani, in perioadele in care nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie.

Pensia de urmas se calculeaza, dupa caz, din:

pensia pentru limita de varsta aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul sustinatorul decedat;

pensia de invaliditate gradul I, in cazul in care decesul sustinatorului a survenit inaintea indeplinirii conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta si era in plata cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipata, pensie anticipata partiala sau ar fi avut dreptul, in conditiile legii, la una dintre aceste categorii de pensie;

pensia de serviciu aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul in conditiile legii sustinatorul decedat, daca aceasta este mai avantajoasa decat pensia pentru limita de varsta.

4.4. Stabilirea stagiului de cotizare

Toata vechimea in munca recunoscuta pentru stabilirea pensiilor pana la intrarea in vigoare a Legii nr.19/2000 constituie stagiu de cotizare.

Carnetul de munca, prin continutul sau, exprima vechimea totala in munca a fiecarui angajat.

Constituie stagiu de cotizare si perioadele in care, anterior intrarii in vigoare a Lg.19/2000, o persoana s-a aflat in una din urmatoarele situatii:

a beneficiat sau beneficiaza de drepturi de asigurari sociale, fiind in pensie de invaliditate;

a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora;

a satisfacut serviciul militar, a fost concentrat, mobilizat sau in prizonierat;

timpul util la stabilirea pensiei realizat de agricultori, dovedit cu carnetul de munca al agricultorului sau carnetul de asigurari sociale.

4.5. Etapele determinarii valorii pensiilor

4.5.1. Calculul pensiei

In momentul in care carnetul de munca operat la zi are ca mutatie incetarea raporturilor de munca in vederea pensionarii cuantumul pensiei se determina prin inmultirea punctajului mediu anual realizat de asigurat in perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie, astfel:

Vp=PA x Vpp

unde:

Vp = valoarea pensiei

PA = punctajul mediu annual

Vpp = valoarea unui punct de pensie stabilita de bugetul asigurarilor sociale de stat

4.5.2. Punctajul mediu anual

In continuare se determina punctajul mediu anual (PA) realizat de asigurat in perioada de cotizare prin impartirea numarului de puncte rezultat din insumarea punctajelor anuale realizate de asigurat in perioada de cotizare la numarul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare:

PA=∑ PAI / n

unde:

PA = punctajul mediu anual

n = numarul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare

PAI = punctajul anual, realizat incepand cu anul 1, pana in ultimul an (n)

Punctajul anual PAI al asiguratului se determina prin impartirea la 12 a punctajului rezultat in anul respectiv prin insumarea numarului de puncte realizat in fiecare luna

PAi=Pl1, + Pl2+.Pl12/12

Numarul de puncte realizat in fiecare luna se calculeaza prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile si adaosurile, sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectiva, comunicat de Comisia Nationala pentru Statistica, adica:

Pl = Sbrut lunar sau venit lunar/Sbrut mediu lunar/tara

unde: Pl = numarul de puncte ce se realizeaza in fiecare luna de contributie

Pentru perioadele in care Comisia Nationala pentru Statistica a comunicat numai salariul brut lunar la nivel anual, punctajul annual al asiguratului se determina ca raport intre media lunara din anul respectiv al salariilor brute individuale, inclusiv sporurile si adaosurile, sau, dupa caz, a venitului asigurat care a constituit baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale si salariul mediu brut lunar din anul respectiv, comunicat de Comisia Nationala pentru Statistica.

PAI = Sbrut anual individual/Sbrut lunar/tara

Pentru lunile pentru care Comisia Nationala pentru Statistica nu a comunicat inca salariul brut lunar, se utilizeaza (pentru intreaga luna) ultimul salariu brut lunar comunicat.

Punctajul asiguratului se calculeaza la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au platit contributii de asigurari sociale.

4.5.3. Punctajul pentru perioadele asimilate

Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizeaza:

cuantumul pensiei de invaliditate sau a altor drepturi de asigurari sociale obtinute in perioadele respective;

25% din salariul mediu brut lunar din perioadele respective, pentru cazurile in care asiguratul a urmat invatamant universitar, a efectuat stagiul militar sau s-a aflat intr-un grad de invaliditate. Pentru perioadele asimilate care, conform prevederilor legale anterioare, au constituit vechime in munca utila la pensie, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizeaza, dupa caz, salariul minim pe tara brut sau net, respectiv salariul de baza minim brut din perioadele respective.

Sunt exceptate perioadele recunoscute in conditiile Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificarile ulterioare, pentru care, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizeaza echivalentul a 1,5 salarii minime pe tara brute sau nete, dupa caz, din perioadele respective.

4.5.4. Punctajul pentru stagiul potential

Pentru stagiul potential, acordat asiguratilor in drept sa obtina o pensie de invaliditate, punctajul anual al asiguratului este de:

0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate, cu handicap grav;

0,60 puncte pentru gradul ll de invaliditate, cu handicap accentuat;

0,40 puncte pentru gradul III de invaliditate,

cu handicap mediu.

Stagiul de cotizare realizat si stagiul potential acordat pentru perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate de gradul III se iau in considerare, prin cumulare, la stabilirea altor categorii de pensie.

4.5.5. Punctajul pentru continuarea activitatii

Asiguratii care, dupa indeplinirea conditiilor de pensionare pentru limita de varsta, reglementate de legislatia actuala, contribuie o anumita perioada la sistemul public de asigurari beneficiaza de majorarea punctajului realizat in aceasta perioada cu 0,3 % pentru fiecare luna, respectiv 3,6 % pentru fiecare an suplimentar rezultat din cumularea a 12 luni calendaristice de contributie la constituirea bugetului asigurarilor sociale de stat.

4.5.6. Neplata contributiei de catre angajator

In perioada in care asiguratului i s-a retinut contributia de asigurari sociale, iar angajatorul nu si-a achitat contibutia datorata in calitatea sa de contribuabil, pe o perioada mai mica de 6 luni, asiguratii beneficiaza de toate drepturile prevazute de lege.

In cazul in care asiguratului i s-a retinut contributia de asigurari sociale, iar perioada de neplata a contributiei datorate de catre angajator este mai mare de 6 luni, asiguratii nu pot beneficia de pensie anticipata si pensie anticipata partiala pana la achitarea integrala de catre angajator a contributiilor datorate si a majorarilor de intarziere, insa pot beneficia de celelalte categorii de pensii: limita de varsta, de invaliditate sau de urmas.

4.5.7. Punctajul pentru someri

Numarul de puncte realizat de someri inplata se calculeaza prin raportarea cuantumului drepturilor lunare acordate la salariul mediu brut lunar din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice.

4.6. Stabilirea si plata pensiilor

4.6.1. Stabilirea pensiei - valoarea unui punct de pensie

In raport cu evolutia indicatorilor macroeconomici si cu resursele financiare, valoarea punctului de pensie poate fi majorata prin legile de rectificare a bugetului asigurarilor sociale de stat.

Valoarea punctului de pensie nu poate fi mai mica de 37,5% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, incepand cu 1 ianuarie 2008, respectiv de 45% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, incepand cu 1 ianuarie 2009.

Pensia se acorda la cererea persoanei indreptatite, a mandatarului desemnat de acesta cu procura speciala, a tutorelui sau curatorului acestuia.

Cererea de pensionare, impreuna cu actele care dovedesc implinirea conditiilor prevazute de lege se depune la casa teritoriala de pensii in raza careia se afla domiciliul asiguratului

4.6.2. Plata pensiei

drepturile de pensie pentru limita de varsta se acorda si se platesc de la data indeplinirii conditiilor de pensionare, daca cererea a fost depusa in termen de 30 de zile de la aceasta data;

drepturile de pensie anticipata sau pensie anticipata partiala se acorda si se platesc:

de la data indeplinirii conditiilor, daca cererea a fost depusa in termenul prevazut anterior;

in cazul persoanelor care indeplinesc conditiile de pensionare si a caror cerere a fost depusa peste termenul de 30 de zile, drepturile de pensie se acorda si se platesc de la data depunerii cererii impreuna cu actele doveditoare;

drepturile pensiei de invaliditate se acorda:

de la data incetarii platii indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca, daca cererea a fost depusa in termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de incadrare in grad de invaliditate;

de la data emiterii deciziei medicale de incadrare in grad de invaliditate, in cazul persoanelor care nu sunt asigurate la data expertizarii, daca cererea a fost depusa in termenul de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de incadrare in grad de invaliditate.

Persoanele care au implinit varsta standard de pensionare nu mai pot solicita inscrierea la pensia de invaliditate.

Drepturile de pensie de urmas in cazul persoanelor care indeplinesc conditiile prevazute de lege la data decesului sustinatorului asigurat, se acorda la cerere:

incepand cu luna urmatoare decesului, in cazul in care sustinatorul decedat era pensionar, daca cererea a fost depusa in termen de 90 de zile de la data decesului;

de la data decesului sustinatorului, in cazul in care sustinatorul decedat nu era pensionar la data decesului, daca cererea a fost depusa in termen de 90 de zile de la aceasta data;

de la data depunerii cererii, in situatiile in care s-au depasit termenele de 90 de zile;

in cazul in care urmasul indeplineste conditiile prevazute de lege ulterior datei decesului sustinatorului asigurat, drepturile de pensie de urmas se acorda de la data implinirii conditiilor daca cererea a fost depusa in termen de 90 de zile de la data indeplinirii respectivelor conditii;

in situatia in care s-a depasit termenul mentionat anterior, drepturile de pensie de urmas se acorda de la data depunerii cererii

Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisa de casa teritoriala de pensii in termen de 45 de zile de la data depunerii cererii.

Decizia Casei Teritoriale de Pensii va cuprinde temeiurile de fapt si de drept pe baza carora se admite sau se respinge cererea de pensionare.

Decizia Casei Teritoriale de Pensii se comunica in scris persoanei care a solicitat pensionarea in termen de 5 zile de la data emiterii.

Decizia Casei Teritoriale de Pensii, necontestata in termen este definitiva.

In situatia in care se constata erori in stabilirea si plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile si modificarile legale, atragand dupa caz, raspunderea celor vinovati.

Plata pensiei se face lunar.

Pensia se plateste personal titularului, mandatarului desemnat prin procura speciala sau reprezentantului legal al acestuia.

4.6.3. Incetarea platii pensiei

Plata pensiei inceteaza incepand cu luna urmatoare celei in care:

beneficiarul a decedat - Ministerul Administratiei si Internelor, prin Centrul National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor, are obligatia sa furnizeze modificarile intervenite;

beneficiarul nu mai indeplineste conditiile legale in temeiul carora i-a fost acordata pensia;

urmasul a fost condamnat prin hotarare ramasa definitiva pentru infractiune de omor sau tentativa de omor asupra sustinatorului - instantele judecatoresti au obligatia ca, in termen de 10 zile de la data ramanerii definitive a hotararii pronuntate sa comunice aceasta situatie, in scris, C.N.P.A.S.

4.6.4. Suspendarea platii pensiei

Plata pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care:

pensionarul isi stabileste domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania a incheiat conventie de asigurari sociale, daca in cadrul acesteia se prevede ca pensia se plateste de catre celalalt stat;

beneficiarul unei pensii de invaliditate sau a unei pensii anticipate partiale se regaseste in una din urmatoarele situatii:

desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca si functionarii publici;

desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti;

beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezinta la revizuirea medicala periodica;

beneficiarul unei pensii de urmas realizeaza dintr-o activitate profesionala venituri brute lunare mai mari de 1/4 din salariul mediu brut;

copilul urmas nu mai indeplineste conditiile de varsta si studii;

sotul supravietuitor beneficiar al unei pensii de urmas se recasatoreste;

plata indemnizatiei de insotitor se suspenda pe perioada in care pensionarul de invaliditate de gradul I ( cu exceptia nevazatorilor) este internat in institutii de asistenta sociala sau in unitati medicale specializate in care se asigura ingrijire si supraveghere permanenta.

4.6.5. Reluarea platilor pensiilor suspendatate

Se face la cerere, incepand cu luna urmatoare celei in care a incetat cauza suspendarii, daca cererea a fost depusa in termen de 30 de zile de la data incetarii cauzei suspendarii.

In situatia in care cererea a fost depusa dupa expirarea termenului de 30 de zile, plata se face incepand cu luna urmatoare celei in care a fost depusa cererea.

4.6.6. Cumularea pensiei cu alte venituri

Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, indiferent de nivelul veniturilor respective urmatorii:

copiii orfani de ambii parinti, pe perioada scolarizarii, pana la varstele de 16 ani sau 26 ani daca urmeaza cursuri universitare;

nevazatorii;

pensionarii pentru limita de varsta;

pensionarii de invaliditate de grad III.

4.7. Documentele dosarului de pensionare

Agentii economici prin compartimentul de resurse umane, au obligatia de a intocmi dosarul de personal pentru angajatii asigurati care indeplinesc conditiile unuia dintre cazurile de pensionare.

Raspunderea pentru legalitatea documentelor ce compun dosarul de pensie apartine in totalitate angajatorului.

Documentele ce alcatuiesc dosarul de pensionare se prezinta in original si copie:

carnetul de munca operat la zi si inchis cu propunerea cazului de pensionare de la data la care inceteaza raporturile de munca;

cererea de pensionare;

livretul militar care atesta durata stagiului militar;

cartea de identitate in care apare domiciliul stabil sau flotant;

adeverinte privind sporurile de salariu cu caracter permanent, chiar daca au fost trecute in carnetul de munca;

diploma de absolvire a invatamantului superior, curs de zi;

adeverinte de la Comosariatele militare Teritoriale cu privire la perioadele de concentrare sau mobilizare;

dovada de certificare a stagiului de cotizare ce rezulta din declaratiile lunare depuse de angajator la Casala de Pensii pe toata perioada cuprinsa de la 01.04.2004;

decizia de pensionare cf. art.61 e) din CM

Contributia de asigurari sociale de sanatate

1. Categorii de asigurati

Pentru functionarea sistemului asigurarilor sociale de sanatate, Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste constituirea Fondului national unic de asigurari de sanatate in special din:

contributii ale persoanelor fizice si juridice;

subventii de la bugetul de stat;

donatii, sponsorizari, dobanzi, venituri obtinute din exploatarea patrimoniului

Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si al caselor de asigurari de sanatate;

din alte venituri, in conditiile legii;

sume din veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii Publice.

Contributiile de asigurari sociale de sanatate provin de la salariati, precum si de la persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat, precum si de la persoanele fizice, altele decat cele care realizeaza venituri din salarii.

Persoanele asigurate in sistemul asigurarilor sociale de sanatate au dreptul la un pachet de servicii de baza care cuprinde servicii medicale, servicii de ingrijire a sanatatii, medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicale.

Incepand cu 1 ianuarie 2006, finantarea cheltuielilor cu plata indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate se face din veniturile provenite din cota de contributie pentru concedii si indemnizatii, prevazute distinct la partea de venituri a bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

Aceste indemnizatii de asigurari sociale de sanatate sunt:

indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii;

indemnizatiile pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale;

indemnizatiile pentru maternitate;

indemnizatiile pentru ingrijirea copilului bolnav;

indemnizatiile de risc maternal.

Persoanele asigurate pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate in sistemul de asigurari sociale de sanatate beneficiaza de concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate.

1.1. Persoane asigurate in sistemul asigurarilor sociale de sanatate

Persoane asigurate obligatoriu si asigurate facultativ

Prin dispozitiile Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006 sunt stabilite doua categorii mari de asigurati in sistemul asigurarilor sociale de sanatate:

persoanele asigurate in mod obligatoriu;

persoanele care se pot asigura in mod facultativ in sistemul asigurarilor sociale de sanatate.

Sunt asigurati obligatoriu in sistemul asigurarilor sociale de sanatate:

toti cetatenii romani cu domiciliul in tara;

cetatenii straini si apatrizii care au domiciliul in Romania si fac dovada platii
contributiei la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate;

cetatenii straini si apatrizii care au solicitat si au obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara in Romania.

Asigurarea sociala de sanatate este facultativa pentru urmatoarele categorii de persoane:

membrii misiunilor diplomatice acreditate in Romania;

cetatenii straini si apatrizii care se afla temporar in tara (fara a solicita viza de lunga sedere);

cetatenii romani cu domiciliul in strainatate, care se afla temporar in tara.

Exista alte doua categorii de persoane care beneficiaza de totalitatea serviciilor medicale stabilite pentru asiguratii sistemului de asigurari sociale de sanatate, fara a avea obligatia de plata a contributiei catre Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, respectiv:

persoane asigurate scutite de plata contributiei;

persoane care beneficiaza de asigurare cu plata contributiei din alte surse.

Persoane asigurate scutite de plata contributiei

Urmatoarele categorii de persoane beneficiaza de asigurare, fara plata
contributiei:

toti copiii pana la varsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pana la varsta de 26 de ani, daca sunt elevi, inclusiv absolventii de liceu, pana la inceperea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenicii sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca;

sotul, sotia si parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate;

tinerii cu varsta de pana la 26 de ani care provin din sistemul de protectie a copilului si nu realizeaza venituri din munca sau nu sunt beneficiari de ajutor social acordat in temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare.

persoanele ale caror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, daca nu realizeaza alte venituri decat cele provenite din drepturile banesti acordate de aceasta lege speciala, precum si cele provenite din pensii;

persoanele ale caror drepturi sunt stabilite prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, daca nu realizeaza alte venituri decat cele provenite din drepturile banesti acordate de aceasta lege speciala, precum si cele provenite din pensii;

persoanele ale caror drepturi sunt stabilite prin persoanele ale caror drepturi sunt stabilite prin Legea nr. 309/2002 privind recunoasterea si acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar in cadrul Directiei Generale a Serviciului Muncii, in perioada 1950-1961, daca nu realizeaza alte venituri decat cele provenite din drepturile banesti acordate de aceasta lege speciala, precum si cele provenite din pensii;

persoanele care au calitatea de Luptator pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 prevazute la art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea recunostintei fata de eroii martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989 nr. 341/2004, daca nu realizeaza alte venituri decat cele provenite din drepturile banesti acordate de aceasta lege speciala, precum si cele provenite din pensii;

persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse;

bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate stabilite de Ministerul Sanatatii, pana la vindecarea respectivei afectiuni, daca nu realizeaza venituri din munca, pensie sau din alte resurse, pe baza documentului justificativ de includere in cadrul acestor programe si a unei declaratii pe propria raspundere ca nu realizeaza venituri din munca, pensie sau din alte surse;

femeile insarcinate sau lauzele, daca nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de baza minim brut pe tara

In situatia in care aceste persoane asigurate prin efectul legii realizeaza si alte venituri decat cele pentru care sunt asigurate fara plata contributiei, aceste persoane datoreaza contributia la asigurarile sociale de sanatate pentru aceste venituri.

Persoane care beneficiaza de asigurare cu plata contributiei din alte surse

Urmatoarele categorii de persoane sunt asigurate cu plata contributiei din alte surse, pe durata cat se afla in aceasta situatie:

persoane care satisfac serviciul militar in termen;

persoane care se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, acordat in urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale;

persoane care se afla in concediu pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani;

persoane care executa o pedeapsa privativa de libertate sau se afla in arest preventiv;

persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj;

pensionarii, pentru veniturile din pensii pana la limita supusa impozitului pe venit (1.000 lei).

Pentru angajatii care au si calitatea de pensionari, dispozitiile referitoare la contributiile sociale de asigurari de sanatate se aplica intocmai ca oricarui salariat.

persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat;

persoanele care se afla in executarea masurilor prevazute in art. 105 (Internarea intr-un institut medical-educativ), art. 113 (Obligarea la tratament medical) si art. 114 (Internarea medicala) din Codul penal; persoanele care se afla in perioada de amanare sau intrerupere a executarii pedepsei privative de libertate, daca nu au venituri;

persoane care sunt returnate sau expulzate ori sunt victime ale traficului de persoane si se afla in timpul procedurilor necesare stabilirii identitatii.

Persoanele neasigurate sau cele care nu fac dovada calitatii de asigurat au dreptul la servicii medicale in cazul urgentelor medico-chirurgicale si ale bolilor cu potential endemo-epidemic, inclusiv cele prevazute in Programul national de imunizari, monitorizarea evolutiei sarcinii si a lauzei, servicii de planificare familiala, stabilite prin contractul-cadru, in cadrul pachetului minimal de servicii medicale.

Calitatea de asigurat si drepturile de asigurare inceteaza odata cu pierderea dreptului de domiciliu sau de sedere in Romania.

Categoriile de persoane care nu sunt scutite de plata contributiei sau nu le este platita contributia din alte surse au obligatia sa se asigure si sa plateasca contributia la asigurarile sociale de sanatate in calitate de asigurati.

1.2. Persoane asigurate in sistemul asigurarilor sociale de sanatate pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate

Concediile medicale si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, la care au dreptul asiguratii, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, cu modificarile si ulterioare, sunt:

concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii;

concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale;

concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate;

concedii medicale si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav;

concedii medicale si indemnizatii de risc maternal.

Dreptul la concediile si indemnizatiile mentionate mai sus este conditionat de plata contributiei de asigurari sociale de sanatate destinate suportarii acestor indemnizatii, denumita contributie pentru concedii si indemnizatii.

Persoane asigurate

Sunt asigurate in mod obligatoriu pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate in sistemul de asigurari sociale de sanatate urmatoarele persoane:

persoane care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau salariati in baza raportului de serviciu care realizeaza venituri din salarii;

persoane care desfasoara activitati in functii elective sau sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului caresalariatilor realizeaza venituri de natura salariilor;

membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi sunt asimilate salariilor;

persoane care beneficiaza de drepturi banesti lunare ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, in conditiile legii.

Sunt de asemenea asigurate si persoanele care nu se afla in una dintre situatiile mentionate mai sus, dar sunt:

asociati, comanditari sau actionari;

administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare ori de management;

membri ai asociatiei familiale, inclusiv pensionarii de invaliditate de gradul III si pensionarii nevazatori;

persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati independente, inclusiv pensionarii de invaliditate de gradul III si pensionarii nevazatori;

persoane care incheie un contract de asigurari sociale pentru concedii si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav, in conditiile in care au inceput stagiul de cotizare pana la data de 1 ianuarie 2006.

In situatia in care aceste persoane asigurate realizeaza pe langa aceste venituri si venituri din salarii in baza unui contract individual de munca, raport de serviciu sau act de numire, aceste persoane nu mai datoreaza contributia pentru concedii si indemnizatii pentru aceste venituri.

Persoane care nu sunt asigurate

Urmatoarele persoane, care au calitatea de pensionari, nu sunt asigurate pentru concedii si indemnizatii:

asociati, comanditari sau actionari;

administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare ori de management;

membri ai asociatiei familiale

2. Cotele de contributii la asigurarile sociale de sanatate

Persoanele juridice sau fizice la care isi desfasoara activitatea asiguratii au obligatia sa calculeze si sa vireze la fond o contributie de 5,5% incepand cu 01 ianuarie 2008 si de 5,2% incepand 01 decembrie 2008 asupra fondului de salarii, datorata pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea respectiva.

Prin fond de salarii realizat se intelege totalitatea sumelor utilizate de o persoana fizica si juridica pentru plata drepturilor salariale sau asimilate salariilor.

Contributia lunara a persoanei asigurate este stabilita sub forma unei cote, in prezent de 6,5%, iar incepand cu 01 iulie 2008 de 5,5 %, care se aplica asupra veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;   

3. Incapacitatea temporara de munca

Concediul pentru incapacitate temporara de munca (concediul medical) reprezinta o intrerupere in cursul normal al activitatii desfasurate de un salariat in folosul angajatorului sau, datorita starii de sanatate. Prin urmare, acesta nu reprezinta un act de vointa al partilor.

Concediul pentru incapacitate temporara de munca reprezinta unul din cazurile de suspendare de drept a contractului individual de munca si are ca efecte intreruperea prestarii activitatii salariatului si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator (art. 49 alin. (2) din Codul muncii).

Concediul medical nu trebuie supus aprobarii angajatorului, fiind un beneficiu acordat de lege salariatului care se afla temporar in imposibilitatea fizica sau psihica de a presta activitate.

Un caz interesant de cumul al indemnizatiei de boala cu pensia de invaliditate poate exista in situatia incadrarii in munca cu contract de munca cu timp partial (cel mult 4 ore pe zi) a unei persoane pensionate de invaliditate gradul III.

In situatia intervenirii starii de boala a acestei persoane, se vor acorda concediul si indemnizatia de boala in conditiile O.U.G. nr. 158/2005. Persoana va beneficia in paralel si de pensia de invaliditate.

3.1. Situatii in care poate interveni incapacitatea temporara de munca

Incapacitatea temporara de munca poate fi determinata de o boala sau de un accident in afara muncii, de o boala profesionala sau de un accident de munca.

3.1.1. Incapacitatea de munca intervenita ca urmare a unei boli sau a unui accident in afara muncii

Beneficiaza de concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca asiguratii care, in ultimele 12 luni anterioare lunii de acordare a concediului medical inscrise in certificatul de concediu medical, au un stagiu de cotizare de cel putin o luna sau perioade asimilate potrivit legii.

In situatia in care perioadele ce se iau in calcul pentru acordarea dreptului de concediu si indemnizatie nu au continuitate, legiuitorul da posibilitatea folosirii oricarei luni de stagiu de cotizare, in ultimele 12 luni anterioare lunii de acordare a concediului medical. Aceasta dispozitie vine in ajutorul persoanelor care au intrerupt calitatea de asigurat o perioada, au beneficiat de concediu fara plata sau au avut absente nemotivate.

De asemenea, stagiul de cotizare se poate compune din perioade lucrate fragmentar in decursul celor 12 luni luate in calcul cu conditia totalizarii unui numar de 22 de zile.

In situatia in care un salariat nu indeplineste conditia privind stagiul de cotizare de o luna in ultimele 12 anterioare lunii de acordare a concediului medical se ia in evidenta certificatul medical prezentat de salariat si se considera ca in aceasta perioada el beneficiaza de concediu pentru incapacitate temporara de munca, fara a avea dreptul si la indemnizatia aferenta. In masura in care prin contractul individual sau colectiv de munca s-a negociat mentinerea pe aceasta perioada si a altor drepturi, ele pot fi acordate in continuare, conform art. 49 alin. (3) din Codul muncii.

3.1.2. In cazul intervenirii accidentelor de munca sau al bolilor profesionale, pentru a beneficia de concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca asiguratii nu trebuie sa indeplineasca conditia stagiului de cotizare, dat fiind caracterul exceptional al riscului asigurat.

Aceste categorii de persoane pot beneficia de concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca atat in baza O.U.G. nr. 158/2005 cat si a Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale.

3.2. Beneficiarii concediului si indemnizatiei de boala

Vor putea beneficia de concediu pentru incapacitate temporara de munca urmatoarele persoane, care au calitatea de asigurati pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate:

1) Salariatii si asimilatii acestora:

persoanele care desfasoara activitate in baza unui contract individual de
munca;

functionarii publici;

persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatilor executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului asimilati salariatilor;

membrii cooperatori asimilati salariatilor.

2) Alte persoane ocupate precum:

asociatul unic, asociati, comanditari sau actionari;

administratorii sau managerii care au incheiat contract de administrare sau de management;

membrii ai asociatiei familiale;

persoanele autorizate sa desfasoare activitati independente.

3) Somerii

Somerii care beneficiaza de drepturi banesti din bugetul asigurarilor pentru somaj se bucura de asigurare de boala in baza O.U.G. nr. 158/2005 modificata si completata, agentia pentru ocuparea fortei de munca fiind asimilata angajatorului.

In cazul Legii nr. 346/2002, modificata si completata,  asigurarea se activeaza numai pe durata efectuarii practicii profesionale in cadrul cursurilor organizate in conformitate cu prevederile legislatiei asigurarilor pentru somaj, intrucat riscul asigurat este legat de prestarea unei activitati asociate studiului.

4) Pensionarii care au raporturi de munca sau de serviciu sunt membri cooperatori sau isi desfasoara activitatea in cadrul autoritatilor executive, legislative, judecatoresti beneficiaza, de asemenea, de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca.

Simplul fapt ca pensionarul beneficiaza deja de un drept de asigurari sociale (pensia) nu inlatura posibilitatea de a beneficia si de celelalte drepturi de asigurari sociale daca indeplineste conditiile de acordare, intrucat reluandu-si calitatea de asigurat dupa pensionare, el contribuie in continuare.

3.3. Conditii de acordare a concediului medical

3.3.1. Stagiul de cotizare

Regula - in cele 12 luni luate in calcul vor fi identificate cu precadere luna/lunile intregi de stagiu de cotizare.

Exceptia - in lipsa lunii/lunilor intregi de stagiu, se vor reconstitui cele 22 de zile ale lunii etalon prin insumarea zilelor reprezentand stagiu de cotizare pe parcursul celor 12 luni luate in calcul.

3.3.1.1 Perioadele din care se constituie stagiul de cotizare

In prezent, stagiul de cotizare este constituit din perioada in care s-a achitat contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate (CCIASS) prevazuta de art. 4 din O.U.G. nr. 158/2005. Incepand cu data de 01.01.2007, contributia reprezinta 0,85% din baza de calcul.

din perioadele anterioare datei de 01.01.2006, in care plata asigurarilor sociale de sanatate s-a facut:

pentru persoanele care au beneficiat de concedii medicale, concedii de sarcina si lauzie, de concedii pentru ingrijirea copilului bolnav, de concedii pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copiilor cu handicap.

pentru persoanele care au beneficiat de indemnizatie de somaj, agentia pentru ocuparea fortei de munca fiind cea care a achitat o contributia la valoarea indemnizatiei de somaj.

Perioadele cat s-a contribuit constituie stagiu de cotizare, dar pentru stabilirea indemnizatiilor se vor lua in calcul zilele lucratoare pentru care s-a contribuit, conform prevederilor Codului muncii.

la stabilirea dreptului pentru concediu si indemnizatia de boala se ia in calcul stagiul de cotizare realizat la un alt angajator.

Pentru stabilirea stagiului de cotizare anterior, solicitati viitorilor salariati adeverinte eliberate de fostul angajator din care sa rezulte achitarea CCIASS si a contributiei pentru accidente de munca si boli profesionale.

calculul stagiului de cotizare in situatia cumulului de functii

Daca salariatul desfasoara activitate in baza unui contract de munca cu timp partial si intervine o incapacitate temporara de munca, la stabilirea stagiului de cotizare se ia in calcul perioada lucrata in programul de lucru negociat prin contract.

Aceasta noua regula de calcul a stagiului de cotizare este utila in cazul cumulului de functii intrucat art. 33 din O.U.G. nr. 158/2005 arata ca in situatia in care persoana isi desfasoara activitatea la mai multi angajatori, fiecare dintre acestia calculeaza indemnizatiile cuvenite.

In cazul asiguratilor incadrati la mai multe unitati, fiecare dintre ele avand calitatea de platitor, intervine inconvenientul numarului insuficient al formularelor de certificate de concediu medical ce pot fi eliberate de medic.

In acest caz, asiguratul va prezenta primele doua exemplare originale ale certificatului angajatorului unde are venitul mai mare, iar celorlalti angajatori cate doua exemplare in copii legalizate. In cazul accidentelor de munca, plata se face o singura data de catre angajatorul la care a avut loc accidentul, nefiind necesara formalitatea legalizarii. Apreciem ca prezentarea unei simple copii a certificatului este de natura sa justifice insa lipsa salariatului la serviciul in cumul.

3.3.1.2. Drepturi acordate fara conditia stagiului de

cotizare

Sunt exceptate de la conditia privind stagiul de cotizare asiguratii care au suferit:

a)     un accident de munca;

b)     o boala profesionala;

In aceste doua situatii, acordarea concediului si indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca este reglementata de Legea nr. 346/2002, modificata si completata.

c)      o urgenta medico-chirurgicala;

d)     afectiuni grave;

e)     boli grave: tuberculoza, boli infectocontagioase din grupa A, neoplazii, SIDA.

3.3.1.3. Perioade asimilate stagiului de cotizare

Se asimileaza stagiului de cotizare:

perioadele in care asiguratii beneficiaza de concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate prevazute de O.U.G. nr. 158/2005, respectiv in care li s-a acordat:

concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca;

concediu si indemnizatie pentru sarcina si lauzie;

concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav;

concediu si indemnizatie pentru risc maternal;

concediu si indemnizatie pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale;

perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate

perioada anterioara datei de 31.12.2005, in care asiguratii au avut stagii de cotizare in temeiul Legii nr. 19/2000, respectiv au beneficiat de concedii si indemnizatii de risc maternal.

perioadele in care asiguratul a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normala a studiilor, cu conditia absolvirii acestora .

Pentru a putea beneficia de perioadele asimilate mentionate, asiguratul trebuie sa nu fi realizat stagii de cotizare concomitent, adica sa nu fi realizat venituri pentru care exista obligatia achitarii CCIASS.

perioada in care o persoana beneficiaza de concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului

Pentru aceasta perioada, la stabilirea bazei de calcul a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca se va avea in vedere salariul minim brut garantat in plata;

perioada de acordare a concediului fara indemnizatie pentru cresterea copilului

Perioada este asimilata stagiului de cotizare, fiind utila la obtinerea drepturilor reglementate de Legea nr. 19/2000, de O.U.G. nr. 158/2005, respectiv de Legea nr. 76/2002 dar nu prevede o baza de calcul conventionala ca in cazul CCC.

3.3.1.4. Calculul stagiului de cotizare

Perioadele asimilate stagiului de cotizare se vor calcula tinand cont de numarul zilelor lucratoare din lunile care intra in baza de calcul.

Calculul stagiului de cotizare necesar acordarii indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca constituie operatiunea cea mai complexa ce revine in sarcina angajatorului platitor.

Importanta acestei operatiuni rezulta nu numai din necesitatea platii indemnizatiei, cat si din perspectiva aplicarii unei sanctiuni contraventionale (1.000 - 3.000 lei) de catre organele de control ale CNAS si ale caselor teritoriale de sanatate.

Etape ce se vor parcurge in calculul stagiului de cotizare:

identificarea celor 12 luni anterioare producerii riscului;

In calcularea stagiului de cotizare este ideal sa se identifice in 12 luni anterioare producerii riscului o luna intreaga de stagiu de cotizare;

in masura in care nu exista o luna integrala, se va cauta un numar de zile de stagiu de cotizare cel putin egal cu numarul total de zile lucratoare din ultima luna anterioara producerii riscului.

3.3.2. Certificatul medical - este actul legal care dovedeste incapacitatea temporara de munca a persoanei asigurate sau starea de sanatate a copilului aflat in intretinerea acesteia, in vederea acordarii indemnizatiilor in cadrul sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

Calculul si plata indemnizatiilor de asigurari sociale se fac pe baza certificatului medical eliberat potrivit legii, care constituie document justificativ pentru plata.

Persoana desemnata de angajator:

trebuie sa aprecieze daca sunt intrunite conditiile pentru ca salariatul sa beneficieze de indemnizatia de boala;

trebuie sa calculeze indemnizatia de boala;

va raspunde contraventional daca nu va indeplini obligatiile cu privire la calculul si plata unor drepturi de asigurari sociale.

Refuzul nejustificat de plata a indemnizatiilor constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 2.500 lei.

Calculul si plata eronata ale indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate se pedepseste cu amenda contraventionala de la 1.000 lei la 2.500 lei.

Certificatul medical se elibereaza potrivit Ordinului nr. 233/125 din 14 martie 2006 pentru aprobarea modelului unic al certificatului de concediu medical si a instructiunilor privind completarea si eliberarea certificatelor de concediu medical pe baza carora se acorda indemnizatii de asigurari sociale de sanatate.

Certificatul astfel eliberat se prezinta platitorului pana cel mai tarziu la data de 5 a lunii urmatoare pentru care a fost acordat. Plata se face de angajator cel mai tarziu la lichidarea drepturilor salariale pe luna respectiva.

Certificatul de concediu medical va avea la baza adeverinta de platitor din care sa rezulte faptul ca angajatorul a retinut si a virat contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari de sanatate, indicand si contul in care s-a virat contributia.

Angajatorul va mentiona, in mod obligatoriu, in adeverinta si numarul de zile de incapacitate temporara de munca avut in ultimele 12 luni.

Adeverinta de platitor nu este necesara in cazul urgentelor medico-chirurgicale sau a bolilor infecto-contagioase din grupa A, prevazute in lista aprobata prin hotarare a Guvernului.

3.3.2.1. Durata si competenta acordarii concediilor medicale

Eliberarea certificatelor medicale pentru boala obisnuita

Eliberarea certificatelor medicale se face, in mod obisnuit, de catre medicii de familie, care au dreptul de a elibera certificate de concediu medical cu durata de cel mult 14 zile in una sau mai multe etape.

Durata cumulata a concediilor medicale acordate de medicul de familie pentru un asigurat nu poate depasi 45 de zile calendaristice in ultimul an, socotite de la prima zi de imbolnavire, indiferent de cauza acesteia.

Dupa totalizarea a 45 de zile calendaristice acordate de catre medicul de familie eliberarea certificatelor de concediu medical se va realiza in exclusivitate de catre medicul curant din ambulatoriul de specialitate sau din spital, in caz de internare.

Medicul de familie are obligatia sa ia in evidenta datele privind acordarea concediului medical.

Concediile medicale pentru incapacitate temporara de munca se acorda pe o durata de cel mult 183 de zile calendaristice in interval de un an, socotita de la prima zi de imbolnavire.

Incepand cu a 91-a zi calendaristica, concediul medical se poate prelungi de catre medicul specialist pana la 183 de zile, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale.

Se poate propune prelungirea concediului medical peste 183 de zile cu cel mult 90 de zile, in conformitate cu procedurile CNPAS si CNAS.

La expirarea duratelor de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca, prevazute in O.U.G. nr. 158/2005, medicul curant propune pensionarea de invaliditate.

Propunerea de pensionare poate fi solicitata inca din primele zile de boala in cazul afectiunilor fara potential recuperator.

Eliberarea certificatelor de concediu medical pentru bolnavii internati in unitati sanitare cu paturi

Certificatele de concediu medical pentru durata internarii se acorda de medicul din spital, care a ingrijit si a externat pacientul.

Sanatoriile si spitalele de tuberculoza elibereaza certificatele de concedii medicale pe durata internarii asiguratilor bolnavi, iar la externare medicul care a ingrijit pacientul poate acorda concediu medical pana la 30 de zile.

Dupa expirarea concediului medical dat la iesirea din spital, in cazul in care starea sanatatii nu ii permite reluarea activitatii, bolnavul se prezinta la medicul de familie care va hotari, dupa caz, prelungirea certificatului medical in conditiile legii sau reevaluarea medicala a pacientului.

Eliberarea certificatelor de concediu medical in caz de urgenta

Urgenta medico-chirurgicala se poate trata si in afara spitalului, in masura in care severitatea bolii nu impune internarea. Asistarea bolnavului in acest caz se poateface de:

medicul de familie;

medicul din ambulatoriul de specialitate;

medicul de la camera de garda;

structuri de primire urgente, ambulante sau centre de permanenta.

Responsabilul pentru punerea in plata a unei indemnizatii sau pentru refuzarea la plata a certificatelor medicale trebuie sa urmareasca ca certificatele medicale sa vizeze urmatoarele aspecte:

sa prevada concediu medical de maximum 5 zile calendaristice;

sa prevada mentiunea urgentei medico-chirurgicale si a afectiunii;

sa prevada codul de indemnizatie 06 (100%).

In situatia in care boala se mentine, concediul medical poate fi prelungit in urmatoarele conditii:

se elibereaza un certificat medical in continuare;

se mentioneaza aceeasi afectiune;

se indica codul de indemnizatie, care nu mai poate fi tot (06).

Eliberarea certificatelor de concediu medical pentru asiguratii care s-au imbolnavit in alta localitate

Asiguratii care isi pierd capacitatea de munca in alta localitate decat cea de domiciliu primesc certificate de concediu medical in caz de urgenta de la medicul care a asistat urgenta.

Asiguratii care isi pierd capacitatea de munca in timp ce se afla in alta tara in interes de serviciu sau in interes personal primesc certificate de concediu medical de la medicul curant numai pentru afectiunile cu caracter de urgenta medico-chirurgicala, pe baza actului medical eliberat de specialistii din tara respectiva, cu avizul directiei de specialitate din cadrul Ministerului Sanatatii.

Eliberarea certificatelor de concediu medical pentru boli speciale

Durata de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca poate fi mai mare in cazul unor boli speciale si se diferentiaza astfel:

pana la un an, in intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoza pulmonara si unele boli cardiovasculare;

un an, cu drept de prelungire pana la un an si jumatate de catre medicul expert al asigurarilor sociale al Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, in intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoza meningeala, peritoneala si urogenitala, inclusiv a glandelor suprarenale, precum si pentru SIDA si cancer de orice tip, in functie de stadiul bolii;

un an si jumatate, in intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoza pulmonara operata si osteoarticulara;

6 luni, cu posibilitatea de prelungire pana la maximum un an, in intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoza extrapulmonara, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale.

Asiguratii bolnavi care prezinta unele boli cardiovasculare stabilite potrivit Ordinului nr. 60/32/2006 au dreptul la un concediu medical de pana la un an, fara avizul medicului expert al asigurarilor sociale.

In aceste cazuri, certificatele de concediu medical se elibereaza de medicul curant din unitatile sanitare acreditate care acorda asistenta medicala de specialitate.

Certificatele de concediu medical se completeaza si se elibereaza la data la care are loc consultatia medicala, indicandu-se zilele de concediu medical necesar in viitor.
In cazul in care medicul nu l-a putut vizita pe asigurat sau acesta a fost in imposibilitatea de a se deplasa se pot acorda certificate cu retroactivitate de 24 de ore.

Se pot elibera certificate de concediu medical si cel mai tarziu la sfarsitul lunii pentru care s-a eliberat:

in caz de sarcina si lehuzie;

pentru perioada de internare in spital;

pentru aparat gipsat;

in cazul imbolnavirii in strainatate;

in caz de carantina.

In caz de pierdere a certificatelor de concediu medical sau in cazul respingerii de catre angajator a certificatului medical completat gresit, medicii pot elibera duplicatcate la cererea platitorilor de drepturi de asigurari sociale sau a asiguratului, mentionandu-se distinct "DUPLICAT".

3.3.2.2. Controlul eliberarii certificatelor de concediu medical

Este important sa se cunoasca elementele de legalitate ce caracterizeaza certificatele medicale, intrucat acestea constituie pentru angajatori ordin de plata care genereaza obligatia de plata a unei indemnizatii de asigurari sociale.

Frecventa concediilor pentru incapacitate temporara de munca creste in sezonul agricol. Concediile medicale se acorda adesea cu intrerupere sau are loc o schimbare brusca a diagnosticului.

De asemenea, angajatii profita de faptul ca primele zile ale concediului medical sunt remunerate din fondul de salarii al angajatorului si nu risca astfel sa atraga atentia casei de sanatate care urmareste mai atent sumele suportate din bugetul sau.

Pentru a limita acordarea abuziva a concediilor medicale se poate solicita controlul modului de aplicare a concediilor medicale si al eliberarii certificatelor de concediu medical.

Controlul modului de acordare a concediilor medicale si al eliberarii certificatelor de concediu medical se realizeaza de catre echipe din cadrul serviciilor specializate al caselor teritoriale de asigurari de sanatate si ale CNAS impreuna cu reprezentanti ai directiilor de sanatate publica, precum si ai serviciilor de specialitate ale MS.

Controlul se realizeaza ca urmare a sesizarii casei teritoriale de sanatate, precum si prin sondaj la initiativa autoritatilor abilitate sa realizeze controlul si poate atrage raspunderea contraventionala si disciplinara a medicului emitent.

3.3.3. Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca

3.3.3.1. Cuantumul indemnizatiei

Cuantumul indemnizatiei de asigurari sociale reprezinta produsul dintre un procent determinat si valoarea bazei de calcul:

Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca cauzata de boala obisnuita reprezinta 75% din media veniturilor din ultimele 6 luni ce constituie baza de calcul a concediului medical

Pentru stabilirea celor sase luni, calculul va incepe cu luna anterioara lunii de acordare a concediului medical.

Indemnizatia de boala poate reprezenta 100% din baza de calcul daca salariatul sufera de afectiuni grave, precum:

tuberculoza;

SIDA;

cancer de orice tip;

boala infecto-contagioasa din grupa A;

urgenta medico-chirurgicala.

Cuantumul indemnizatiei de boala in cazul accidentelor de munca si al bolilor profesionale se stabileste prin aplicarea procentului de 80% asupra bazei de calcul.

3.3.3.2. Baza de calcul a indemnizatiei

Baza de calcul se constituie din ultimele 6 luni anterioare lunii de acordare a concediului pentru incapacitate temporara de munca pe baza carora s-a achitat CCIASS sau au fost realizate perioade asimilate stagiului de cotizare. Baza de calcul este utila pentru stabilirea mediei zilnice a indemnizatiei.

Baza de calcul a indemnizatiei a fost plafonata prin raportare la un venit lunar maxim de 12 salarii minime brute pe tara la care se poate achita CCIASS.

Reguli de stabilire a bazei de calcul:

baza de calcul se stabileste prin raportarea veniturilor la zilele lucrate pentru care s-a achitat CCIASS, din cele 6 luni anterioare lunii de acordare a concediului medical;

daca in calcul intra si perioade in care asiguratul a beneficiat de indemnizatie pentru somaj, acestea reprezinta stagiu de cotizare, iar veniturile luate in considerare sunt chiar valorile indemnizatiei de somaj la care s-a calculat si s-a achitat contributia;

daca salariatul nu a obtinut venituri in toate cele 6 luni, baza de calcul alcatuita in cazul bolilor obisnuite se poate restrange la lunile efective de venit realizat, dar nu mai putin de o luna pentru care s-a calculat CCIASS;

Daca salariatul are stagiu de cotizare de o luna realizat, dar acesta nu se regaseste in cele 6 luni anterioare lunii de acordare a concediului medical, nu se poate constitui baza de calcul.

conditii speciale de stagiu, dar si de calcul sunt reglementate in cazul incapacitatii temporare de munca in urma unei urgente medico-chirurgicale, tuberculozei, SIDA, cancerului sau bolii infecto-contagioase din grupa A.

In aceste situatii nu este necesar nici stagiul de cotizare anterior lunii de acordare a concediului medical si nici venituri realizate, la care sa se fi calculat/platit contributia.

Astfel, daca ITM intervine in prima luna de munca (neexistand o baza de calcul anterioara) vor fi luate in calcul veniturile negociate contractual si inca nerealizate.

pentru situatiile in care in perioada celor 6 luni salariatul beneficiaza de indemnizatie pentru concedii medicale, la alcatuirea bazei de calcul se are in vedere valoarea acesteia care se va raporta la numarul de zilele (lucratoare) pentru care s-a platit indemnizatia;

daca in baza de calcul intra perioade in care asiguratul a beneficiat de CCC, de pensie de invaliditate sau a urmat la zi si a absolvit cursurile unei facultati, veniturile luate in considerare pentru aceasta perioada sunt la nivelul salariului minim brut garantat in plata;

indemnizatia pentru ITM se acorda pentru numarul de zile lucratoare din perioada de concediu medical; este necesar sa se identifice numarul zilelor lucratoare din luna.

Reguli prevazute de Legea nr. 346/2002 si normele de aplicare:

baza de calcul se stabileste prin raportarea veniturilor la zilele lucrate pentru care s-a achitat CAMBP din cele 6 luni anterioare acordarii concediului medical;

Daca salariatul nu a obtinut venituri in toate cele 6 luni, baza de calcul se poate restrange la lunile efective de venit realizat;

In aceste situatii nu este necesar nici stagiul de cotizare anterior lunii de acordare a concediului medical si nici venituri realizate, la care sa se fi calculat/platit contributia.

Astfel, daca ITM intervine in prima luna de munca (neexistand o baza de calcul anterioara) vor fi luate in calcul veniturile negociate contractual si inca nerealizate.

daca in calcul intra si perioade in care asiguratul a beneficiat de indemnizatie pentru somaj, acestea reprezinta stagiu de cotizare, iar veniturile luate in considerare sunt chiar valorile indemnizatiei de somaj la care s-a calculat si s-a achitat contributia;

daca in perioada luata in calcul persoana a fost asigurata facultativ, in baza unui contract de asigurare, sumele lunare luate in calcul sunt chiar veniturile declarate in contractele de asigurare;

pentru situatiile in care in perioada celor 6 luni, salariatul beneficiaza de indemnizatie pentru concedii medicale nu se aplica aceleasi reguli ca in cazul O.U.G. nr. 158/2005.

Sumele de referinta la stabilirea bazei de calcul vor fi veniturile salariale brute la care s-a achitat CAMBP obtinute dupa reluarea raporturilor de munca/de serviciu.

Indemnizatiile achitate fara indeplinirea stagiului minim de cotizare si decontate din FNUASS reprezinta sume incasate necuvenit, urmand a fi recuperate de creditor.

3.3.3.3. Plata indemnizatiei:

A) Pentru incapacitate temporara de munca intervenita ca urmare a unei boli sau a unui accident in afara muncii

Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca se suporta de catre angajator din prima zi pana in a 5-a zi calendaristica de incapacitate, independent de tipul de afectiune pentru care se acorda concediul medical. Din cele 5 zile, angajatorul va plati indemnizatie doar pentru zilele lucratoare, conform Codului muncii si CCM aplicabil.

de Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, incepand cu:

prima zi de incapacitate temporara de munca, in cazul persoanelor asigurate care nu se afla in raporturi de munca sau de serviciu, cum ar fi: somerii, asociatul unic, asociati, comanditari sau actionari, administratorii sau managerii care au incheiat contract de administrare sau de management, membrii ai asociatiei familiale, persoanele autorizate sa desfasoare activitati independente;

ziua urmatoare celor suportate de angajator si pana la data incetarii incapacitatii temporare de munca sau pensionarii, in cazul asiguratilor aflati in raporturi de munca sau de serviciu.

B) Pentru incapacitate temporara de munca in cazul accidentelor de munca si a bolilor profesionale

Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca in cazul accidentului de munca sau al bolii profesionale se suporta pentru primele 3 zile de incapacitate de catre angajator, iar din a 4-a zi de incapacitate din contributia pentru accidente de munca si boli profesionale

Aceleasi reguli sunt de urmat si in cazul salariatilor romani care presteaza activitate in strainatate din dispozitia angajatorilor romani, in conditiile legii, precum si in cazul cetatenilor straini si al apatrizilor care presteaza activitatea pentru angajatori romani. Pentru a beneficia de acest drept de asigurari sociale, persoanele care nu au cetatenie romana trebuie sa aiba stabilite in Romania domiciliul sau resedinta.

In categoria persoanelor asimilate salariatilor intra:

persoane care desfasoara activitate in cadru autoritatilor executive, legislative sau judecatoresti;

membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti.

Se suporta si se plateste de catre casa teritoriala de pensii in cazul persoanelor asigurate facultativ, in baza contractelor de asigurare incheiate cu urmatoarele categorii de persoane:

asociatul unic, asociatii, comanditarii sau actionarii;

membrii ai asociatiilor familiale;

persoanele autorizate sa desfasoare activitati independente;

persoanele angajate in cadrul institutiilor internationale;

proprietarii de bunuri, arendasii de suprafete agricole si forestiere;

persoanele care desfasoara activitati agricole in cadrul gospodariilor individuale sau activitati private in domeniul forestier;

membrii ai societatilor agricole sau ai altor forme de asociere in agricultura;

alte categorii de persoane interesate.

3.3.4. Acordarea succesiva a concediilor medicale

O situatie speciala privind debitorul obligatiei de plata a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca se produce in situatia acordarii succesive a concediilor medicale. Regulile aplicabile acestor situatii se regasesc in art. 37 din Ordinul nr. 60/32/2006, modificat si completat prin Ordinul nr. 830/175/2007, precum si in art. 53 din Ordinul nr. 450/825/2006.

Studiu de caz

Unui salariat i se elibereaza un certificat medical pentru boala obisnuita pentru o perioada de 5 zile (01.08.2007 - 07.08.2007). Ulterior, concediul medical acordat pentru aceeasi afectiune se prelungeste cu inca 5 zile si se elibereaza un nou certificat medical, pentru perioada 08.08.2007 - 12.08.2007.

Angajatorul va suporta indemnizatia aferenta zilelor lucratoare (01-03 august 2007) din primele 5 zile calendaristice de concediu medical. Pentru restul de 5 zile lucratoare indemnizatia se suporta din contributia pentru concedii si indemnizatii de sanatate.

Studiu de caz

Unui salarat i se elibereaza un certificat medical pentru boala obisnuita pentru o perioada de 7 zile (06.08.2007 - 12.08.2007). Ulterior, medicul specialist elibereaza un certificat medical pentru o afectiune diferita de prima, noul certificat medical vizand o perioada de 7 zile cuprinsa intre data de 13.08.2007 si 19.08.2007.
Intrucat afectiunile pentru care se acorda sunt diferite, indemnizatiile pentru cele doua concedii medicale se calculeaza si se suporta integral de catre angajator, conform art. 12 din O.U.G. nr. 158/2005, aprobata prin Legea nr. 399/2006.

Studiu de caz

Unui angajat i se elibereaza un certificat medical pentru o perioada de 7 zile 06.08.2007 - 12.08.2007). Ulterior se acorda inca 5 zile de concediu medical pentru aceeasi afectiune si se elibereaza un nou certificat medical pentru perioada cuprinsa intre 15.08.2007 si 19.08.2007. Angajatorul va suporta ambele indemnizatii din fondul de salarii.

Calculul si plata indemnizatiei de asigurari sociale se face lunar de catre angajator, cel mai tarziu odata cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectiva, in cazul persoanelor care se afla in raporturi de munca sau de serviciu.

In acest scop, angajatul are obligatia de a prezenta certificatul medical emis potrivit legii, cel mai tarziu la data de 5 a lunii urmatoare celei pentru care se acorda concediul. In afara obligatiei de prezentare a certificatului medical, angajatii au obligatia de a-i instiinta pe platitorii indemnizatiei asupra situatiei acordarii concediului in termen de 3 zile de la data acordarii.

3.3.5. Recuperarea sumelor suportate din sistemul de asigurari

Valoarea indemnizatiei care se suporta din sistemul de asigurari, potrivit art. 12 lit. b) din O.U.G. nr. 158/2005 se va plati de angajator, urmand a fi compensata din contributia lunara de 0,85% datorata pentru concedii si indemnizatii de sanatate.
Daca indemnizatiile exced ca valoare contributia de 0,85%, recuperarea se va face si in lunile urmatoare.

Angajatorul va parcurge obligatoriu urmatoarele etape procedurale:

va depune cererea-tip de restituire a diferentelor astfel rezultate, anexand si declaratia privind obligatiile de plata;

va urmari solutionarea cererii in termen de 15 zile in cadrul compartimentelor abilitate:

sa analizeze si sa propuna semnarea de catre directorul executiv/presedintele casei a referatului de aprobare;

sa intocmeasca ordonantarea de plata, ordinul de plata, borderoul ordinelor de plata sau comunicarea de respingere a platii.

Pentru a evita respingerea cererii de restituire a banilor trebuie respectate urmatoarelor aspecte:

completarea codului diagnostic

completarea codului indemnizatiei

completarea altor rubrici

concordanta intre cod diagnostic - cod indemnizatie

concordanta intre datele privind concediul "initial"/"in continuare"

calculul indemnizatiilor.

Evidentierea platii indemnizatiei pentru ITM se face pe baza urmatoarelor documente depuse la casa teritoriala de sanatate:

declaratia privind obligatiile de plata;

declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor care au beneficiat de concedii si indemnizatii;

exemplarul 2 al certificatelor medicale. Acest exemplar se va depune chiar si in situatia in care angajatorul suporta integral indemnizatia.

Casa de asigurari de sanatate calculeaza si plateste indemnizatia, pentru asiguratii care nu au un angajator:

asociatul unic, asociati, comanditari sau actionari;

administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare sau de management;

membrii ai asociatiei familiale;

persoane autorizate sa desfasoare activitati independente.

Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca se achita beneficiarului, reprezentantului legal sau mandatarului desemnat prin procura speciala de catre acesta.

In cazul decesului beneficiarului, indemnizatiile de asigurari sociale cuvenite pentru luna in curs si neachitate se platesc uneia dintre urmatoarele persoane:

sotului supravietuitor;

copiilor, parintilor;

in lipsa acestora, persoanei care dovedeste ca l-a ingrijit pe beneficiar pana la data decesului.

Daca plata nu s-a facut la termenul stabilit de lege, indemnizatiile pot fi solicitate,pe baza actelor justificative, in termenul de prescriptie de 3 ani, calculat de la data la care beneficiarul era in drept sa le solicite.

In cazul acesta, cuantumul indemnizatiei solicitate se achita la nivelul cuvenit pentru perioada prevazuta in certificatul medical neonorat.

Plata nu se mai datoreaza daca:

beneficiarul a decedat;

beneficiarul nu mai indeplineste conditiile legale pentru acordarea indemnizatiilor;

beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care Romania nu are incheiata conventie de asigurari sociale;

beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania a incheiat conventie de asigurari sociale, daca in cadrul acesteia se prevede ca indemnizatiile se platesc de catre celalalt stat.

3.3.6. Refuzuri justificate privind plata concediilor medicale

nu se face dovada calitatii de asigurat pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate;

neindeplinirea stagiului complet de cotizare, cu exceptiile prevazute de lege.

necompletarea tuturor rubricilor din certificatul de concediu medical de catre medicul care a eliberat/vizat respectivul certificat;

neprezentarea certificatului de concediu medical in termenele prevazute de lege.

acordarea retroactiva a certificatelor de concediu medical in afara situatiilor
prevazute de lege;

certificate de concediu medical ce depasesc duratele maxime prevazute de lege;

Exemplu - daca medicul de familie a eliberat un certificat medical initial pentru urgenta medico-chirurgicala care nu necesita spitalizare pe o perioada de 7 zile. Un astfel de concediu medical depaseste durata maxima permisa de art. 31 din Ordinul nr. 60/32/2006, modificat si completat de Ordinul nr. 830/175/2007.
In aceste conditii, concediul medical se acorda pentru cel mult 5 zile calendaristice, iar in situatia in care incapacitatea temporara de munca persista, concediul medical se prelungeste pentru aceeasi afectiune, dar nu pentru cod de indemnizatie de urgenta (06).

amanarea platii ca urmare a sesizarii comisiilor care efectueaza controlul, de catre angajatorul care constata eliberari nejustificate de certificate de concedii medicale;

alte situatii similare temeinic fundamentate.

3.3.7. Lipsa avizului cerut de lege

In cazul unor afectiuni, legislatia cere ca alaturi de medicul competent care elibereaza certificatul medical sa se obtina si avize speciale care sa confirme atat aspecte legate de diagnosticare, cat si cele legate de finantarea in sine a indemnizatiilor cuvenite.

avizul cerut medicului expert al asigurarilor sociale (pentru prelungirea duratei concediului medical peste 91 de zile);

avizul cerut casei teritoriale de pensii (pentru accidentele de munca) si directiei de sanatate publica (pentru bolile profesionale).

Certificatele de concedii medicale eliberate in urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale (codurile 02, 03, 04, 10) se avizeaza de casa teritoriala de pensii, respectiv de directia de sanatate publica.

avizul medicului de medicina a muncii (pentru concediile de risc maternal).

3.3.8. Preluarea in plata a indemnizatiei

Preluarea in plata a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca reprezinta o solutie pentru continuarea platii indemnizatiei de asigurari sociale in cazul in care platitorul, de regula angajator, este in imposibilitatea de a efectua plata datorata.

Preluarea in plata presupune transmiterea obligatiei de plata efectiva catre asigurata indemnizatiei de la angajator la institutia care gestioneaza contributia corespunzatoare. Concret, in cazul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca preluarea in plata se face de catre Casa teritoriala de sanatate, ca gestionar a FNUASS.

In ceea ce priveste indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca stabilita in conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2002, modificata si completata, privind accidentele de munca si bolile profesionale, preluarea in plata se face de catre Casa teritoriala de pensii, care are atributii privind colectarea contributiei corespunzatoare.

Preluarea in plata reprezinta un simplu instrument procedural si nu genereaza modificari in ceea ce priveste suportarea indemnizatiei.

Spre exemplu, daca indemnizatia se suporta, potrivit legii, din fondul de salarii al angajatorului, prin preluarea in plata de catre institutia statului care gestionzaza contributia in baza careia s-a stabilit respectiva indemnizatie, angajatorul nu este exonerat de obligatia de plata definitiv, ci este creditat temporar. Creditorul isi va recupera ulterior creanta, el efectuand plata respectiva in beneficiul asiguratului.

Cazurile in care ambele acte normative prevad preluarea in plata a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca privesc aspecte de natura obiectiva precum:

a) expirarea termenului pentru care s-a incheiat contractul individual de munca pe durata determinata

Solutia legala este fireasca, intrucat simpla expirare a contractului nu trebuie sa il lase pe asiguratul salariat in situatia de a nu beneficia de roadele asigurarii sale, pentru simplul motiv ca platitorul-angajator nu se mai afla in raporturi contractuale de munca cu acesta.

In aceeasi categorie de incetari la termen a raporturilor juridice intra si:

expirarea termenului pentru care a fost exercitata functia publica;

expirarea mandatului in baza caruia s-a desfasurat o activitate electiva;

expirarea mandatului in cazul persoanelor numite in cadrul autoritatilor executive, legislative ori judecatoresti.

b) incetarea activitatii angajatorului sau suspendarea temporara a activitatii

Incetarea activitatii angajatorului care poate antrena preluarea in plata a dreptului de asigurari sociale poate consta intr-una dintre urmatoarele situatii: divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciara, faliment, orice alta metoda prevazuta de lege.

Plata trebuie sa se fi stabilit anterior intervenirii situatiei care a generat necesitatea preluarii in plata.

Independent de motivul preluarii in plata, se vor depune:

lista angajatilor aflati in plata de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate;

situatia platii lunare a drepturilor pana la depunerea documentatiei;

actul legal prin care s-a dispus incetarea raportului de munca cu indicarea textului legal;

actele medicale ce stau la baza acordarii dreptului respectiv.

In cazul ajungerii la termen a contractului individual de munca pe durata determinata se depune copia contractului de munca, inregistrat, dupa caz, la inspectoratul teritorial de munca.

In ceea ce priveste incetarea activitatii angajatorului, se depun suplimentar urmatoarele documente:

actul oficial care atesta inceperea procedurii de incetare a activitatii angajatorului (incheierea judecatorului-sindic, hotararea adunarii generale a actionarilor, ramasa definitiva, privind lichidarea administrativa);

copie legalizata de pe certificatul de incheiere privind radierea din registrul comertului (pentru angajatori, agenti economici);

confirmarea scrisa a expirarii valabilitatii sau a anularii autorizatiei de
functionare ori a autorizatiei de libera practica (pentru angajatori, persoane fizice);

procesul-verbal de insolvabilitate incheiat de unitatile fiscale teritoriale;

copie legalizata de pe actul de desfiintare a organizatiei cooperatiei mestesugaresti;

confirmarea scrisa a expirarii mandatului exercitat in cadrul autoritatii elective, executive, legislative sau judecatoresti;

orice alte acte prevazute de legislatia in materie in vigoare la data incetarii activitatii angajatorului.

3.3.9. Efectele concediului medical

asupra contractului individual de munca

Concediul medical suspenda de drept contractul individual de munca. Nu se mai presteaza activitate si nu se platesc drepturi de natura salariala, ci doar indemnizatia care are ca rol compensarea pierderii temporare a venitului din salariu si asigurarea unui minim de existenta in perioada de boala.

asupra posibilitatii de concediere

Este interzisa concedierea salariatului care se afla in incapacitate temporara de munca, constatata prin certificat medical, conform art. 60 alin. (1) lit. a) din Codul muncii. Interdictia nu se mentine si in cazul in care concedierea intervine ca urmare a reorganizarii judiciare sau a falimentului.

Starea de incapacitate temporara de munca, constatata medical, suspenda curgerea termenului de preaviz. Prin urmare, la revenirea din concediu, salariatul va mai beneficia in continuare de numarul de zile de preaviz ramase inainte de suspendare.

In cazul in care angajatorul isi inceteaza activitatea sau a expirat termenul pentru care a fost incheiat contractul individual de munca al asiguratului pe parcursul acordarii indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca, casa teritoriala de sanatate preia in plata indemnizatia.

Daca indemnizatia a fost preluata in plata de casa de sanatate si pentru perioada care se suporta de angajator, sumele care ar fi trebuit platite de angajator vor fi recuperate de la acesta.

asupra concediului de odihna

Asiguratii a caror incapacitate temporara de munca a survenit in timpul concediului de odihna sau al concediului fara plata beneficiaza cu prioritate de indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, concediile fiind intrerupte, urmand ca zilele de concediu deodihna neefectuate sa fie reprogramate.

In cazul salariatilor din unitatile bugetare, pentru care concediile sunt reglementate de Hotararea Guvernului nr. 250/1992, dispozitiile legale prevad ca in cazul in care salariatul a lipsit de la serviciu intregul an calendaristic, fiind in concediu medical, nu are dreptul la concediul de odihna pentru acel an.

In cazul in care perioadele de concedii medicale, insumate, au fost de 12 luni sau mai mari si s-au intins pe 2 sau mai multi ani calendaristici consecutivi, salariatii au dreptul la un singur concediu de odihna, acordat in anul reinceperii activitatii, in masura in care nu a fost efectuat in anul in care s-a ivit lipsa de la serviciu.

asupra obligatiilor catre bugetele de asigurari sociale

Concediu de maternitate

1. Particularitati

Delimitarea de alte concedii

Concediul de maternitate se acorda femeii insarcinate inainte si dupa nastere, in scopul asigurarii bunei evolutii a starii de sanatate a mamei si a copilului. Reglementarea concediului de maternitate are ca obiectiv evitarea depunerii de catre asigurata a unui efort constant prin activitatea desfasurata zi de zi in slujba unui angajator.

In practica se constata folosirea unor diverse denumiri ale concediului de maternitate:

concediu medical

concediu medical de maternitate

concediu prenatal

concediu postnatal

concediu paternal

2. Elementele concediului de maternitate

2.1. Perioada de acordare

Concediul de maternitate se poate intinde pe o perioada de 126 de zile calendaristice si poate fi acordat inainte si dupa nastere, indiferent daca copilul se naste viu sau nu (art. 24 alin. (4) din O.U.G. nr. 158/2005).

Concediul de maternitate acordat inainte de nastere pe o perioada de 63 de zile poarta denumirea de concediu prenatal;

Concediul de maternitate acordat dupa nasterea copilului pe o perioada de 63 de zile, poarta denumirea de concediu postnatal.

Fata de reglementarile privind protectia maternitatii la locurile de munca, durata concediului de maternitate postnatal nu poate fi mai mica de 42 de zile (art. 2 lit. g din O.U.G. nr. 96/2003).

Intrucat exista posibilitatea compensarii intre concediul prenatal si postnatal, durata maxima a concediului de lauzie poate atinge 126 de zile ulterior nasterii copilului.

Prevederile O.U.G. nr. 96/2003 il obliga pe angajator sa nu permita revenirea la locul de munca a femeii care a nascut mai devreme de 42 de zile dupa nasterea copilului. De aceea, medicul care a asistat la nastere sau medicul de familie va acorda cel putin 42 de zile de concediu de lauzie.

Daca durata concediului prenatal este mai mare de 84 de zile, ca urmare a compensarii cu concediul postnatal, concediul pentru cresterea copilului nu va putea fi acordat decat la parcurgerea perioadei de 42 de zile de la nastere.

In situatia in care copilul se naste mort sau moare pe parcursul concediului de lauzie, indemnizatia de maternitate se va plati pe intreaga durata a concediului de lauzie.

Concediul si indemnizatia de maternitate se confunda cel mai adesea cu concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului.

Ele se diferentiaza prin:

a)     natura juridica

Astfel, concediul de maternitate are caracterul unui concediu medical si se acorda, de regula, de medicul de specialitate obstetrica-ginecologie care supravegheaza sarcina, respectiv de catre medicul de specialitate obstetrica-ginecologie al unitatii sanitare unde s-a produs nasterea, de medicul care a asistat nasterea sau de medicul de familie pentru lauzie.

Concediul de maternitate este in fond un concediu medical, care se acorda in considerarea starii de graviditate si a lauziei femeii si urmeaza in mare parte regulile referitoare la concediile medicale necesitand eliberarea certificatului medical.

Concediul pentru cresterea copilului se acorda la solicitarea unuia dintre parinti, fiind necesara si suficienta cererea acestuia si dovada ca celalalt parinte nu beneficiaza de acest drept.

b) titularul dreptului

Titularul concediului de maternitate este numai femeia insarcinata sau lauza, pe cand concediul pentru cresterea copilului se acorda oricaruia dintre parinti, la cererea expresa a acestora.

c) stagiul de cotizare necesar pentru acordare

Concediul de maternitate se acorda femeilor care au cel putin o luna de stagiu de cotizare sau stagiu asimilat in ultimele 12 luni anterioare lunii de acordare a concediului medical de sarcina/lauzie, stagiul calculandu-se conform prevederilor O.U.G. 158/2005.

Concediul pentru cresterea copilului necesita realizarea unor venituri impozabile timp de 12 luni in ultimul an anterior nasterii copilului.

d) durata concediilor

Durata concediului de maternitate este de cel mult 126 de zile, pe cand concediul pentru cresterea copilului se acorda pe o durata variabila reprezentand, de regula, perioada cuprinsa intre a 43-a zi dupa nasterea copilului si data la care copilul implineste varsta de 2 ani.

Durata de acordare a concediului pentru cresterea copilului variaza in functie de momentul epuizarii concediului de maternitate, respectiv de cererea asiguratului.

e) cuantumul indemnizatiilor aferente concediului

Asiguratele cu un cuantum mare al salariilor, prefera concediile de maternitate maxime (126 de zile) intrucat in acesta perioada ele beneficiaza de 85% din media veniturilor din ultimele 6 luni anterioare lunii de acordare a concediului medical. Rentabilitatea acestei optiuni a fost scazuta insa, prin plafonarea bazei de calcul lunare a CCIASS la 12 salarii minime brute garantate in plata.

Asiguratii a caror salarizare este mai slaba prefera sa solicite concediul pentru cresterea copilului inca din a 43-a zi dupa nasterea copilului pentru a beneficia de o indemnizatie in cuantum fix de 600 lei, la care se adauga alocatia in valoare de 200 lei.

2.2. Beneficiarii concediului de maternitate

Beneficiaza de acest drept de asigurari sociale urmatoarele categorii de asigurati:

salariatele incadrate cu contract individual de munca sau functionari publici;

persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj.

Avand calitatea de asigurati pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, somerii pot beneficia de drepturile de asigurari sociale prevazute de O.U.G. nr. 158/2005. De aceea, la intervenirea starii de graviditate sau de lauzie in timpul perioadei de acordare a indemnizatiei de somaj se va acorda cu prioritate concediul si indemnizatia de maternitate, ceea ce determina suspendarea platii indemnizatiei de somaj.

Acordarea concediului si indemnizatiei de maternitate pentru persoana somera se va face numai daca sunt indeplinite conditiile cerute de O.U.G. nr. 158/2005.

femeile care au incetat plata contributiei de asigurari sociale

Femeile care pierd calitatea de asigurat si nu mai platesc contributia la bugetul asigurarilor sociale de stat beneficiaza de indemnizatia de maternitate daca nasc in termen de 9 luni de la data pierderii calitatii de asigurat (art. 23 alin. (2) din O.U.G. nr. 158/2005).

alti asigurati: asociati, administratori, membrii ai asociatiilor familiale in conditiile art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 158/2005.

asigurati in baza contractului de asigurare pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate;

Acest tip de asigurare facultativa a fost introdusa prin prevederile Legii nr. 399/2006 si vizeaza doar asigurarea pentru riscul maternitatii si al imbolnavirii copilului, urmarind protejarea intereselor copilului si neextinzandu-se si asupra incapacitatii temporare de munca.

Conditia contractarii cu casa de sanatate in vederea asigurarii pentru riscul maternitatii si al imbolnavirii copilului este aceea ca stagiul de cotizare sa fi inceput pana la 1 ianuarie 2006

2.3. Concediul si indemnizatia de maternitate si concediul paternal

Concediul paternal este reglementat de Legea nr. 210/1999 sub forma unui drept al tatalui de a participa efectiv la ingrijirea noului nascut. Analiza conditiilor de acordare a acestuia revine in totalitate angajatorului care nu mai este tinut de obligatia de a intocmi documentatia stufoasa ocazionata de acordarea drepturilor de asigurari sociale prevazute de O.U.G. nr. 158/2005.

Diferente intre cele doua tipuri de concedii:

2.3.1. Natura juridica

Concediul de maternitate este un concediu medical care are la baza existenta unui certificat medical emis de medicul de specialitate, pe cand concediul paternal se acorda la cerere.

2.3.2. Titularul dreptului

Concediul de maternitate se acorda numai asiguratei insarcinate sau lauze, pe cand concediul paternal se acorda numai tatalui nou-nascutului.

2.3.3. Stagiul de cotizare necesar pentru acordare

Concediul si indemnizatia de maternitate sunt drepturi de asigurari sociale conditionate de realizarea unui stagiu de cotizare de cel putin o luna in ultimele 12 luni anterioare lunii de acordare a concediului medical, conform O.U.G. nr. 158/2005. Pentru acordarea concediului paternal este necesar ca tatal sa aiba calitatea de asigurat indiferent de data la care a devenit contribuabil.

2.3.4. Durata concediilor

Durata concediului de maternitate este de cel mult 126 de zile, in timp ce tatal poate solicita concediu paternal in primele 8 saptamani de la nasterea copilului pentru o perioada de 5 zile lucratoare, iar in situatia in care a urmat un curs de puericultura perioada initiala poate fi prelungita cu inca 10 zile.

2.3.5. Cuantumul indemnizatiilor aferente concediului

Indemnizatia de maternitate este de 85% din media veniturilor pentru care s-a datorat CCIASS in ultimele 6 luni anterioare acordarii concediului medical. Sursa acordarii acestei indemnizatii este FNUASS.

Indemnizatia aferenta concediului paternal se stabileste in functie de salariul de baza si sporul de vechime al tatalui, fiind suportata de catre angajator din fondul de salarii.

Dispozitii speciale care apropie cele doua tipuri de concedii se regasesc in art. 5 din Legea nr. 210/1999 si in instructiunile privind acordarea concediilor medicale cuprinse in Ordinul comun al M.S. nr. 60/2006 si al C.N.A.S. nr. 32/2006, modificat si completat prin Ordinul comun al M.S. si al C.N.A.S. nr. 830/175/2007.

In situatia in care la nastere sau imediat dupa nastere a survenit decesul mamei, iar certificatul de concediu medical pentru lauzie nu a fost eliberat, tatal beneficiaza de restul concediului neefectuat de mama, in conditiile Legii nr. 210/1999, certificatul medical fiind eliberat de medicul de specialitate obstretica-ginecologie din unitatea sanitara unde a nascut femeia sau de medicul de familie.

Concediul de maternitate reprezinta unul din cazurile de suspendare a contractului individual de munca si are ca efecte intreruperea prestarii activitatii salariatei si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator (art. 49 alin. (2) din Codul muncii).

Concediul paternal reprezinta insa un caz de suspendare a contractului de munca din initiativa salariatului, acordandu-se la cererea tatalui.

2.3.6. Calculul indemnizatiei de maternitate si baza de calcul

Cuantumul indemnizatiei de asigurari sociale reprezinta produsul dintre un procent determinat (85%) si valoarea bazei de calcul, stabilita de lege.

I = X% x Bc

Asadar, baza de calcul se constituie din ultimele 6 luni anterioare lunii de acordare a concediului de maternitate pe baza carora s-a achitat CCIASS sau au fost realizate perioade asimilate stagiului de cotizare. Baza de calcul este utila pentru stabilirea mediei zilnice a indemnizatiei.

Reguli de stabilire a bazei de calcul:

baza de calcul se stabileste prin raportarea veniturilor la zilele lucrate pentru care s-a achitat CCIASS din cele 6 luni anterioare lunii de acordare a concediului medical;

daca in calcul intra si perioade in care asigurata a beneficiat de indemnizatie pentru somaj, acestea reprezinta stagiu de cotizare, iar veniturile luate in considerare sunt chiar valorile indemnizatiei de somaj la care s-a calculat si s-a achitat contributia;

daca in perioada luata in calcul persoana a fost asigurata facultativ, in baza unui contract de asigurare, sumele lunare luate in calcul sunt chiar veniturile declarate in contractele de asigurare;

Numarul de zile pentru care s-a achitat contributia nu poate fi mai mare decat numarul zilelor lucratoare stabilite, potrivit Codului muncii, corespunzatoare lunilor ce intra in baza de calcul.

daca salariata nu a obtinut venituri in toate cele 6 luni, baza de calcul se poate restrange la lunile efective de venit realizat, dar nu mai putin de o luna pentru care s-a calculat CCIASS;

Daca salariata are stagiu de cotizare de o luna realizat, dar acesta nu se regaseste in cele 6 luni anterioare lunii de acordare a concediului medical, nu se poate constitui baza de calcul.

pentru situatiile in care in perioada celor 6 luni, salariata beneficiaza de indemnizatii pentru concedii medicale se iau in calcul atat zilele pentru care s-a platit indemnizatia, cat si valoarea acesteia, necesare pentru a constitui raportul (Mz = V : Nz);

daca in baza de calcul intra perioade in care asigurata a beneficiat de CCC, de pensie de invaliditate sau a urmat la zi si a absolvit cursurile unei facultati, veniturile luate in considerare pentru aceasta perioada sunt la nivelul salariului minim brut garantat in plata;

indemnizatia de maternitate se acorda pentru numarul de zile lucratoare din perioada de concediu medical.

Conform instructiunilor de completare a certificatelor medicale aprobate prin Ordinul nr. 233/125/2006, in certificatele medicale se inscrie numarul zilelor calendaristice incluzand prima si ultima zi de concediu medical.

Pentru stabilirea numarului zilelor efectiv indemnizate, este necesar sa se identifice numarul zilelor lucratoare din luna tinand cont de prevederile Codului muncii referitoare la timpul de munca si timpul de odihna, dar si de cele ale CCM aplicabil.

2.3.7. Plata indemnizatiei

Indemnizatia aferenta concediului medical de maternitate se suporta integral din contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate (art. 25 alin. (2) din O.U.G. nr. 158/2005).

Calculul si plata indemnizatiei de maternitate se fac pe baza certificatului medical eliberat potrivit legii, care constituie document justificativ pentru plata (art. 36 alin. (1) din O.U.G. nr. 158/2005).

Calculul si plata indemnizatiei de asigurari sociale se fac lunar de catre angajator, cel mai tarziu odata cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectiva, in cazul persoanelor care se afla in raporturi de munca sau de serviciu.

In acest scop, angajatul are obligatia de a prezenta in timp util certificatul medical emis potrivit legii, cel mai tarziu la data de 5 a lunii urmatoare celei pentru care s-a acordat concediul.

De regula, suma de bani datorata cu titlu de indemnizatie de maternitate se scade din contributia datorata de angajator catre FNUASS pentru concedii si indemnizatii de sanatate.

Compensarea CCIASS datorata de angajator cu valoarea indemnizatiilor care se suporta din FNUASS este reglementata expres de prevederile art. 38 din O.U.G. nr. 158/2005 (conf. pct. 3.3.5. Recuperarea sumelor suportate din sistemul de asigurarii din Capitolul Concediu pentru incapacitate temporara de munca).

2.3.8. Certificatul medical pentru maternitate

Certificatul medical se elibereaza potrivit Ordinului nr. 233/125/2006 pentru aprobarea modelului unic al certificatului medical si a instructiunilor privind completarea si eliberarea certificatelor de concediu medical in baza carora se acorda indemnizatiile asiguratilor din sistemul asigurarilor sociale de sanatate.

Codul de diagnostic este 08 - sarcina si lauzie.

Conditiile de acordare a acestui concediu sunt reglementate si de Ordinul comun nr. 60/32/2006 privind Normele de aplicare a O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, modificat si completat prin Ordinul nr. 830/175/2007.

Certificatul medical se va elibera persoanelor care au prezentat adeverinta de platitor.

Certificatul se completeaza si se elibereaza, de regula, la data la care are loc consultatia, indicandu-se numarul de zile de concediu acordat pentru viitor.
In cazul concediului pentru sarcina si lauzie, certificatul medical se poate acorda si la o data ulterioara consultatiei.

Certificatele de concediu medical pentru sarcina se elibereaza pe perioade de cel mult 30 de zile (pentru luna in curs), de medicul de familie si/sau de medicul de specialitate obstetrica-ginecologie care asista gravida.

Pe certificatul medical se metioneaza caracterul initial, acesta putand sa se prelungeasca cu mentiunea in continuare daca nu au intervenit intreruperi, iar medicul care prelungeste concediul a eliberat si certificatul medical initial.

Certificatul de concediu medical pentru lauzie se elibereaza de medicul de specialitate obstetrica-ginecologie din unitatea sanitara in care a nascut femeia sau de catre medicul care a asistat nasterea sau de medicul de familie pentru perioade de 30 de zile.

2.3.9. Efectele concediului de maternitate

2.3.9.1. Asupra contractului individual de munca

Concediul de maternitate suspenda de drept contractul individual de munca atat sub aspectul prestarii activitatii, cat si al platii salariului. Indemnizatia care se acorda are rolul de a suplini temporar lipsa venitului salarial si asigura un venit minim de existenta in perioada de maternitate.

2.3.9.2. Asupra posibilitatii de concediere

Este interzisa concedierea salariatei aflate in concediu de maternitate, conform art. 60 alin. (1) lit. d) din Codul muncii si art. 21 alin. (1) lit. c) din O.U.G.
nr. 96/2003. Interdictia nu se mentine si in cazul in care concedierea intervine ca urmare a reorganizarii judiciare sau a falimentului.

In cazul in care concedierea presupune si acordarea perioadei de preaviz legal, concediul de maternitate suspenda curgerea termenului de preaviz.

2.3.9.3. Asupra concediului de odihna

Concediul medical constituie un caz de suspendare a contractului de munca. Prin urmare, el va suspenda si un concediu de odihna in executare. In masura in care partile nu au negociat drepturi mai favorabile salariatului, angajatorul poate diminua numarul anual de zile de concediu de odihna proportional cu numarul zilelor nelucrate (art. 49 alin. (3) din Codul muncii).

2.3.9.4. Asupra posibilitatii de a incadra pe durata determinata o persoana care urmeaza sa preia atributiile salariatei pe durata in care aceasta se afla in concediu de maternitate.

Pentru inlocuirea persoanei in cazul suspendarii contractului sau de munca, poate fi incheiat un contract individual de munca pentru o durata determinata.

In cazul in care contractul individual de munca pe durata determinata este incheiat pentru a inlocui un salariat al carui contract individual de munca este suspendat, durata contractului va expira la momentul incetarii motivelor ce au determinat suspendarea contractului individual de munca al salariatului titular.

2.3.9.6. Evidentierea in carnetul de munca si in registrul general electronic de evidente a salariatilor

Perioadele de concediu medical nu se evidentiaza distinct in carnetul de munca si nici in registrul general de evidenta a salariatilor.

Concediu pentru cresterea copilului

Consideratii preliminare

Concediul pentru cresterea copilului reprezinta unul dintre cazurile de suspendare a contractului individual de munca din initiativa salariatului si are ca efecte intreruperea temporara a prestarii muncii si implicit a platii salariului de catre angajator (art. 51 lit. a) din Codul muncii).

In perioada acordarii concediului pentru cresterea copilului, salariatul nu poate fi concediat, beneficiind de prevederile art. 60 alin. (1) lit. e) din Codul muncii. Masura concedierii va putea fi dispusa insa in cazul reorganizarii judiciare si al falimentului.

Concediul pentru cresterea copilului, in viziunea O.U.G. nr. 148/2005, reprezinta un drept de asistenta sociala, parasind spectrul larg al drepturilor de asigurari sociale bazate pe contributii la bugete sociale.

De altfel, aparitia acestei noi viziuni asupra concediului pentru cresterea copilului s-a facut in contextul necesitatii consolidarii sistemului public de pensii prin externalizarea din bugetul asigurarilor sociale a prestatiilor care nu au natura contributiva sau nu au legatura cu riscurile sociale asigurate.

Trecerea treptata spre aceasta viziune s-a facut prin inlaturarea proportionalitatii contributiei cu valoarea indemnizatiei, lucru realizat prin Legea nr. 19/2000, modificata si completata.

Finalizarea tendintei s-a facut prin reglementare a O.U.G. nr. 148/2005, care a stabilit dependenta acestui drept de realizarea unor venituri impozabile, ceea ce a generat in mod obiectiv finantarea indemnizatiei din bugetul de stat.

Legatura cu Legea nr. 19/2000 a fost mentinuta prin stabilirea perioadei acordarii concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului ca fiind perioada asimilata stagiului de cotizare reglementat de legea pensiilor.

2. Perioada acordarii

Concediul pentru cresterea copilului se acorda dupa efectuarea concediului medical de maternitate (prenatal, postnatal).

Acordarea concediului pentru cresterea copilului nu este strict legata de concediul de maternitate. Desi intr-o succesiune logica si cronologica, cele doua drepturi au conditii proprii de acordare stabilite de O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, respectiv de O.U.G. nr. 148 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului.

Succesiunea obisnuita a acestor concedii este prenatal (sarcina), postnatal (lauzie), crestere a copilului. Totusi, in practica, s-au intalnit cazuri de compensare a concediului medical prenatal si postnatal, datorita starii sanatatii care fie a marit durata prenatalului, fie a eliminat-o.

Schema clasica a acordarii in timp a CM si a CCC este urmatoarea:

84 zile de concediu medical prenatal (CM1);

42 zile de concediu medical postnatal (CM2);

Concediu pentru crestere copil (CCC) din cea de-a 43-a zi dupa nasterea copilului si pana la implinirea varstei de 2 ani.

Implicatii speciale au aparut in situatiile in care, din motive medicale, medicul care a supravegheat sarcina a dispus efectuarea unui numar de zile de concediu prenatal mai mare de 84 de zile.

Exemplul 1

Salariata a beneficiat de intreg concediul de maternitate de 126 de zile calendaristice inainte de nasterea copilului, intrucat din examenele medicale din perioada de sarcina a rezultat ca efortul ocazionat de prestarea de activitati in cadrul programului de lucru poate duce la nasterea prematura a copilului sau la probleme de sanatate a mamei. In acest caz, mama poate face cerere pentru acordarea concediului de crestere a copilului doar din cea de a 43-a zi de la nasterea copilului. La fel se va proceda in cazul in care concediul postnatal este mai mic de 42 de zile, ca urmare a compensarii operate prin recomandarea medicului. Din pacate, restul de zile dupa nasterea copilului si pana in cea de-a 43-a zi in care se poate solicita CCC, care nu au fost acoperite prin concediu postnatal, nu constituie perioade asimilate stagiului de cotizare, ci doar absente motivate. In aceasta perioada salariata nu beneficiaza nici de venituri, decat daca negociaza altfel cu angajatorul sau

Exemplul 2

Daca starea de sanatate a salariatei a permis continuarea activitatii in munca pana in chiar ziua nasterii copilului, ea ar putea beneficia de un concediu postnatal de maximum 126 de zile calendaristice, la recomandarea medicului. In acest caz, concediul pentru cresterea copilului poate interveni dupa a 126-a zi calendaristica de la nasterea copilului

Exemplul 3

Salariata beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului si ramane insarcinata in aceasta perioada, nascand cel de-al doilea copil inainte ca primul copil sa implineasca doi ani. Conform Legii nr. 19/2000, solutia era diferita in functie de dorinta mamei de a continua sau nu CCC pentru primul copil pana la epuizare sau aceea de a beneficia de CM pentru cel de-al doilea copil. Astfel, daca continua CCC pentru primul copil, mama beneficia in continuare de indemnizatia aferenta, fara a putea cere in paralel si indemnizatia pentru CM pentru al doilea copil. In orice caz, concediul pentru cresterea celui de-al doilea copil nu putea fi solicitat decat din a 43-a zi de la nasterea acestuia. Daca renunta la CCC pentru primul copil, beneficia de indemnizatia pentru CM pentru cel de al doilea copil, dar baza de calcul era reprezentata de valoarea indemnizatiei pentru CCC.

Exemplu 4 Situatie speciala

In cazul in care mama a realizat venituri impozabile timp de 12 luni in ultimul an, dar angajatorul nu a achitat contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, salariata nu indeplineste conditiile pentru acordarea concediului de maternitate, dar poate solicita concediul pentru cresterea copilului. In acest caz apreciem ca CCC va putea fi solicitat de catre mama, de la data nasterii copilului.

CCC se poate acorda insa si tatalui, care nu poate beneficia de concediu de maternitate, de aceea in acest caz trebuie tinut cont de cateva reguli speciale.

Exemplu

Daca mama a beneficiat de concediul de maternitate si nu indeplineste conditia realizarii veniturilor timp de 12 luni in ultimul an anterior nasterii pentru a solicita si CCC, acesta poate fi solicitat de catre tatal copilului care indeplineste conditiile cerute de lege.

CCC va fi acordat tatalui numai din cea de-a 43-a zi de la nasterea copilului

Nu se mai justifica respectarea obligatiei de acordare a celor 42 de zile de concediu de lauzie daca mama se afla in una din urmatoarele situatii:

a murit la nasterea copilului;

nu are calitatea de asigurat pentru concedii si indemnizatii de sanatate;

nu indeplineste conditiile de stagiu de cotizare de 6 luni anterioare lunii de acordare a concediului de maternitate.

CCC se va acorda tatalui care indeplineste conditiile oricand dupa nasterea copilului.

3. Beneficiarii concediului pentru cresterea copilului

Pot solicita acordarea concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului persoanele care au realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit, o perioada de 12 luni in ultimul an anterior datei nasterii copilului.

Domeniul veniturilor impozabile ce pot genera acordarea CCC este definit de art. 5 din H.G. nr. 1.025/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 148/2005, facandu-se trimitere la prevederile art. 55 alin. (1) si (2), art. 46 alin. (1)-(4) si art. 71din Codul fiscal.

Prin urmare, solicitantii dreptului incepand cu data de 01.01.2006 trebuie sa fi realizat in perioada luata in calcul:

venituri din salarii;

venituri din activitati independente;

venituri din activitati agricole.

3.1. In aceasta categorie larga a contribuabililor care realizeaza venituri impozabile potrivit Codului fiscal intra urmatoarele categorii de persoane:

salariati incadrati cu contract individual de munca indiferent de tipul acestuia:

salariati cu contract individual de munca pe durata nedeterminata;

salariati cu contract individual de munca pe durata determinata;

salariati cu contract individual de munca cu timp normal de munca;

salariati cu contract individual de munca cu timp partial;

salariati cu contract individual de munca cu munca la domiciliu;

salariati cu contract individual de munca prin agent de munca temporara;

salariati cu contract de ucenicie, potrivit Legii nr. 279/2005;

salariati care se afla in raporturi de serviciu de alta natura decat cele generate de contracte individuale de munca:

functionarii publici incadrati in conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999, modificata si completata;

functionarii publici cu statut special;

alte categorii de personal care isi desfasoara activitatea in ministere, institutii din sectorul de aparare, ordine publica si siguranta nationala;

persoane care realizeaza venituri asimilate salariilor in vederea impunerii, asa cum prevede art. 55 alin. (2) din Codul fiscal:

persoane care detin functii de demnitate publica;

persoane care detin calitatea de administrator al unei societati comerciale;

asociati care beneficiaza de indemnizatie lunara;

membrii consiliului de administratie ai comitetului de directie si al comisiei de cenzori;

persoane care desfasoara activitati independente, asa cum sunt ele stabilite, potrivit Codului fiscal:

prestatorii de servicii altii decat cei cu profesii libere;

meseriasii;

profesii persoanele care exercita profesii libere potrivit unor acte normative speciale libere: avocati, notari, experti contabili, contabili autorizati, auditori financiari, consultanti fiscali, persoane care exercita profesii medicale, arhitecti.

persoanele care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala care provin din brevete de inventie, marci, procedee tehnice etc., fie sub forma unor drepturi de proprietate industriala, fie sub forma drepturilor de autor;

persoane care obtin venituri impozabile din activitati agricole.

3.2. Persoanele care realizeaza venituri supuse impozitului pe venit, care sunt scutite de plata acestuia intra de asemenea in categoria beneficiarilor indemnizatiei pentru cresterea copilului. In aceasta situatie sunt, de exemplu, persoanele care realizeaza venituri din salarii ca urmare a activitatii de creare a programelor pentru calculator.

3.3. Exista insa si categorii de persoane, care nu realizeaza venituri impozabile, dar care sunt asimilate de O.U.G. nr. 148/2005, in vederea solicitarii concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului.

Astfel, pot, beneficia de aceste drepturi:

persoanele care si-au insotit sotul/sotia trimis/trimisa in misiune permanenta in strainatate

Conditiile in care persoana in cauza isi urmeaza sotul in misiune permanenta in strainatate sunt reglemementate de Legea nr. 269/2003 privind statutul Corpului diplomatic si consular, respectiv de Legea nr. 495/2004 privind salarizarea personalului Ministerului Afacerilor Externe.

Aceste acte normative instituie masuri de protectie sociala a insotitorilor personalului diplomatic si consular, iar reglementarea O.U.G. nr. 148/2005 continua aceeasi politica de protectie.

beneficiarii indemnizatiei de somaj, stabilita conform Legii nr. 76/2002, modificata si completata

In aceasta categorie intra numai somerii indemnizati, nu si ceilalti beneficiari ai prevederilor Legii nr. 76/2002.

beneficiarii concediilor si indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate, potrivit O.U.G. nr. 158/2002:

pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii;

pentru maternitate;

pentru ingrijirea copilului bolnav;

de risc maternal;

pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca;

Din aceasta categorie se exclud concedii medicale si de indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale.

beneficiarii perioadelor asimilate stagiului de cotizare in sistemul public de
pensii (militari, absolventi ai invatamantului superior cursuri de zi, asiguratii care au beneficiat de concedii si indemnizatii in baza Legii nr. 19/2000);

Este cazul persoanelor care au urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora cu examen de licenta sau de diploma.

Perioada luata in calcul efectiv pentru intregirea celor 12 luni cerute de art. 1 din O.U.G. nr. 148/2005 este constituita din intervalul cuprins intre ziua in care incepe si ziua in care se sfarseste fiecare an universitar, in conditiile legii;

Norma metodologica nu face precizari concrete, privind categoria perioadelor asimilate stagiului de cotizare potrivit art. 38 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 ce se pot lua in calculul celor 12 luni.

Alaturi de perioada cursurilor de zi absolvite mentionata mai sus, intra si perioada in care persoana a satisfacut serviciul militar ca militar in termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilita, a fost concentrat, mobilizat sau in prizonierat.

persoane concediate colectiv care au realizat perioade de stagiu de cotizare in sistemul public de pensii, in conditiile prevazute de actele normative cu caracter special care reglementeaza concedierile colective.

asiguratii facultativ in sistemul public de pensii care au realizat anterior datei de 01.01.2006 perioade de stagiu de cotizare pe baza de contract de asigurare sociala;

beneficiarii indemnizatiei pentru cresterea copilului, in conditiile O.U.G.
nr. 148/2005;

persoane care au beneficiat de pensii de invaliditate.

Problema care poate fi generata de o atare situatie este legata de posibilitatea de a cumula sau nu pensia de invaliditate cu indemnizatia pentru cresterea copilului.

Din perspectiva reglementarilor O.U.G. nr. 148/2005 nu exista interdictii exprese privind cumulul indemnizatiei pentru cresterea copilului cu alte venituri neimpozabile.

In ceea ce priveste specificul reglementarilor Legii nr. 19/2000, interdictiile ce pot aparea vizeaza situatiile enumerate la art. 94 din acest act normativ.

In cazul pensiei de invaliditate gradul III, exista posibilitatea de a cumula pensia cu veniturile din activitati profesionale, care, fiind impozabile, determina suspendarea acordarii indemnizatiei penstru cresterea copilului, deschizand calea stimulentului prevazut de O.U.G. nr. 148/2005.

Pensiile de invalidate gradul II si I nu permit realizarea concomitent a veniturilor din activitati profesionale, dar prevederile Legii nr. 19/2000 nu interzic si cumularea cu veniturile provenite din alte surse, cum ar fi spre exemplu indemnizatia pentru cresterea copilului.

Din acest punct de vedere un pensionar de invaliditate se poate prevala de perioada pensiei pentru a solicita acordarea drepturilor reglementate de O.U.G. nr. 148/2006 si poate cumula pensia cu acestea in conditiile aratate mai sus, fapt confirmat de prevederile art. 22 din H.G. nr. 1.025/2006.

persoane care au beneficiat de concediu fara plata pentru formare si
perfectionare profesionala din initiativa angajatorului sau la care acesta si-a dat acordul, organizate in conditiile legii

In masura in care formarea profesionala se realizeaza in timpul unui concediu fara plata, aprobat, evident, de angajator, in conditiile reglementarilor amintite, devin aplicabile si prevederile art. 153 din Codul muncii care precizeaza ca aceasta perioada se asimileaza unei perioade efective de munca, in ceea ce priveste drepturile salariatului, altele decat salariul.

Ideea este continuata astfel si de prevederile O.U.G. nr. 148 care reconsidera utilitatea concediului fara plata pentru formare profesionala la obtinerea concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului;

persoane care se afla in perioada de intrerupere temporara a activitatii, din initiativa angajatorului, fara incetarea raporturilor de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare

In aceasta situatie existenta obligatia angajatorului de a acorda salariatilor a caror activitate s-a intrerupt o indemnizatie reprezentand cel putin 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat. Aceasta suma constituie venit impozabil potrivit Codului fiscal, de aceea conditia realizarii de venituri impozabile este indeplinita intocmai ca in cazul salariatilor care isi continua activitatea in munca;

persoane care se afla in perioada de 60 de zile de la absolvirea cursurilor
invatamantului universitar, organizat potrivit legii, cu examen de licenta sau de diploma, in vederea angajarii ori, dupa caz, trecerii in somaj

Toate aceste perioade pot fi luate la calculul celor 12 luni necesare acordarii drepturilor prevazute de O.U.G. nr. 148/2005, integral sau partial, alaturi de perioade in care s-au realizat venituri impozabile in conformitate cu prevederile Codului fiscal, mentionate de art. 5 din H.G. nr. 1.025/2006.

Beneficiaza de concediu si de indemnizatia pentru cresterea copilului si o serie de persoane asimilate parintilor, precum:

persoane care au adoptat copilul;

persoane carora li s-a incredintat copilul in vederea adoptiei;

persoane carora li s-a incredintat copilul in plasament in regim de urgenta, cu exceptia asistentului maternal profesionist;

tutorele.

Solicitantul dreptului trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

sa fie cetatean roman, cetatean strain sau apatrid;

sa aiba, conform legii, domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei;

sa locuiasca impreuna cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile si sa se ocupe de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora.

Dreptul se acorda numai pentru primele 3 nasteri. In situatia suprapunerii a doua concedii cuvenite pentru doi copii, se va acorda o singura indemnizatie.

4. Drepturi acordate potrivit O.U.G. nr. 148/2005

4. 1. Indemnizatia pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani

Incepand cu data de 01.01.2007 indemnizatia are valoarea de 600 lei.

Indemnizatia se acorda sub conditia nerealizarii unor venituri profesionale. Reluarea activitatii si implicit realizarea de venituri profesionale va determina suspendarea acordarii indemnizatiei, dand titularului posibilitatea de a solicita stimulentul.

Este exceptata acordarea sumelor, avantajelor salariale sau asimilate salariilor. 

Suma se suporta din bugetul de stat si se vireaza titularului de catre directia teritoriala de munca prin mandat postal sau in cont curent personal.

Din aceeasi sursa se va suporta si contributia de asigurari sociale de sanatate.

4.2. Stimulentul

Acordarea stimulentului era conditionata de acordarea indemnizatiei, ceea ce presupunea ca parintele nu putea reveni practic la serviciu din a 43-a zi dupa nasterea copilului, fiind obligat sa solicite intai indemnizatia.

In prezent, O.U.G. nr. 44/2006 reglementeaza vocatia la stimulent pentru persoanele indreptatite sa beneficieze de indemnizatie, ceea ce nu mai presupune acordarea, ci doar indeplinirea conditiilor in vederea acordarii.

Din acest punct de vedere angajatorii pot beneficia mai rapid de revenirea salariatilor in activitate.

Stimulentul se acorda persoanei indreptatite la plata indemnizatiei pentru cresterea copilului, care a reluat activitatile din care realizeaza venituri impozabile potrivit Codului fiscal.

Valoarea stimulentului este este de 100 lei.

In cazul stimulentului, nu mai suntem in prezenta unei suspendari a contractului individual de munca, intrucat beneficiarul presteaza activitate realizand venituri supuse contributiilor sociale. CASS se va raporta la salariul asiguratului, respectiv la fondul de salarii al angajatorului.

Trebuie mentionat ca indemnizatia, respectiv stimulentul nu pot fi acordate concomitent, dar ambele pot fi cumulate cu alocatia de stat pentru copii, incepand cu data de 01.01.2007.

4.3. Alocatia de stat pentru copii - este un drept banesc ce se acorda in baza Legii nr. 61/1993, modificata si completata prin O.U.G. nr. 44/2006.

Alocatia se acorda pentru minorii de pana la 18 ani, iar in cazul acelora care continua o forma de invatamant, pana la terminarea acesteia.

Titularul alocatiei este copilul, dar plata se face catre unul dintre parinti, pe baza acordului acestora. Se excepteaza situatia minorului in varsta de 14 ani care are dreptul la plata alocatiei direct, cu incuviintarea reprezentantului legal.

Alocatia se suporta din bugetul de stat si nu este impozabila.

Cuantumul alocatiei de stat pentru copii este supus actualizarii.

Incepand cu data de 01.01.2007, valoarea alocatiei acordate pentru copilul care are varsta pana in 2 ani, respectiv 3 ani, este 200 lei.

Dupa implinirea varstei de 2 sau 3 ani de catre copil, valoarea alocatiei va fi cea reglementata de Legea nr. 61/1993, in cuantum actualizat.

4.4. Concediul fara plata indemnizatiei pentru cresterea copilului

Un element de noutate in materia drepturilor prevazute de legislatia privind cresterea copilului este concediul fara plata indemnizatiei pentru cresterea copilului reglementat in prezent de prevederile art. 61 din O.U.G. nr. 148/2005, asa cum au fost modificate si completate de O.U.G. nr. 44/2006.

Solicitarea poate fi facuta de fiecare parinte dupa primele 3 nasteri, daca sunt indeplinite conditiile art. 1 din ordonanta (referitoare la cele 12 luni in ultimul an necesare acordarii concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului).

Concediul fara plata indemnizatiei se acorda integral, o singura data, pe o durata de 3 luni si poate fi solicitat oricand pana la indeplinirea varstei de 2 ani, respectiv 3 ani, de catre copil.

Concediul fara plata indemnizatiei se acorda de catre angajator in baza cererii inregistrate a salariatului, fiind necesara prezentarea livretului de familie sau a certificatului de nastere a copilului.

Prevederile ordonantei modificate confera acest drept fiecarui parinte, fara a conditiona acordarea concediului fara indemnizatie de producerea unei dovezi din care sa rezulte ca celalalt parinte nu a beneficiat niciodata de acelasi drept, fiecare dintre ei avand aceasta vocatie.

Normele metodologice precizeaza ca fiecare dintre parinti are dreptul la concediu fara indemnizatie, timp de 3 luni, o singura data incepand cu cea de-a patra nastere.

Parintii nu vor putea solicita insa concomitent acest drept, intrucat scopul concediului este de a asigura prezenta unuia dintre parinti la cresterea copilului. Din aceasta cauza angajatorul trebuie sa solicite o declaratie parintelui care solicita concediu fara indemnizatie din care sa rezulte ca celalalt parinte nu beneficiaza concomitent de acelasi drept.

Perioada de acordare a concediului fara indemnizatie este considerata perioada asimilata stagiului de cotizare util la obtinerea drepturilor reglementate de Legea nr. 19/2000, de O.U.G. nr. 158/2005, respectiv de Legea nr. 76/2002.

4.5. Conditiile de acordare a concediului pentru cresterea copilului

Conditiile de acordare a indemnizatiei pentru cresterea copilului sunt similare cu cele cerute pentru acordarea stimulentului de care beneficiaza persoana indreptatita, dar care revine in activitate, realizand venituri impozabile.

Din acest punct de vedere, precizam ca atunci cand ne referim la conditiile de acordare a indemnizatiei pentru cresterea copilului avem in vedere si stimulentul cuvenit persoanei care realizeaza venituri.

4.5.1. Realizarea de venituri in timp

Pot solicita acordarea acestui drept persoanele care au realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit o perioada de 12 luni in ultimul an anterior datei nasterii copilului.

4.5.2. Numarul nasterilor

Dreptul va putea fi solicitat numai pentru primele 3 nasteri. Prin nastere se intelege aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii.

In cazul in care copilul se naste mort sau moare in perioada corespuzatoare concediului de maternitate, la stabilirea celor 3 nasteri nu se ia in calcul aceasta situatie.

Numarul nasterilor va fi calculat incepand cu data de 01.01.2006. Cu alte cuvinte, o persoana care a beneficiat de concediu pentru crestere copil si de indemnizatia corespunzatoare pentru 3 copii anterior datei de 01.01.2006 va mai putea solicita acest drept pentru inca 3 copii, daca indeplineste conditiile cerute de ordonanta de urgenta.

In mod simetric, in cazul copiilor adoptati, incredintati in vederea adoptiei, dati in plasament sau pentru care s-a instituit tutela, preluarea acestora se echivaleaza cu numarul nasterilor.

4.5.3. Plata

Atat indemnizatia cat si stimulentul se suporta din bugetul de stat, fiind platit prin intermediul directiilor teritoriale.

Plata se face ca urmare a deciziei directorului executiv al directiei teritoriale incepand cu luna urmatoare aprobarii cererii.

Plata se va face lunar prin mandat postal sau prin virament bancar in contul personal al acesteia.

In masura in care plata nu se face direct titularului dreptului la domiciliul acesteia, aceasta se va face la domiciliul:

Plata indemnizatiei/stimulentului se efectueaza:

Din ziua incetarii acordarii concediului si indemnizatiei de maternitate.

Plata la acest termen este conditionata de depunerea dosarului de solicitare a dreptului prevazut de O.U.G. nr. 148/2005 in termen de cel mult 60 de zile lucratoare.

Cu data nasterii copilului, daca nu sunt indeplinite conditiile pentru acordarea concediului de maternitate.

Se asimileaza momentului nasterii copilului:

data adoptiei;

data instituirii tutelei;

data plasamentului;

data incredintarii.

De la data depunerii cererii, daca nu au fost respectate termenele de depunere de 60 de zile lucratoare.

4.6. Incetarea acordarii indemnizatiei/stimulentului -

implinirea varstei de 2 ani, respectiv de 3 ani in cazul copilului cu handicap;

decesul copilului.

4.7. Suspendarea acordarii indemnizatiei/stimulentului

decesul titularului dreptului;

decaderea din drepturile parintesti;

indepartarea tutorelui de la exercitarea tutelei;

neindeplinirea conditiilor privind incredintarea copilului spre adoptie;

neindeplinirea conditiilor pentru mentinerea plasamentului;

pierderea domiciliului sau resedintei din Romania;

neindeplinirea conditiei de a locui impreuna;

neindeplinirea conditiei de a se ocupa de cresterea copilului;

executarea pedepsei privative de libertate mai mare de 30 de zile.

Suspendarea platii este generata si de alternanta indemnizatiei cu stimulentul.
Desi au conditii comune de acordare, cele doua drepturi se exclud reciproc, atunci cand este vorba despre plata.

Pe de o parte, atunci cand se realizeaza venituri de natura profesionala, titularul va beneficia de stimulent, indemnizatia fiind suspendata. Pe de alta parte, incetarea efectiva a activitatii retribuite si reintrarea in concediu pentru cresterea copilului atrage suspendarea platii stimulentului.

Reluarea platii acestor drepturi se face la cerere, conform art. 12 alin. (5) si (6) din ordonanta de urgenta.

In masura in care intervine o situatie de suspendare a acordarii drepturilor legate de copilul in varsta de pana la 2/3 ani, aceleasi drepturi vor putea fi solicitate de o alta persoana indreptatita, spre exemplu celalalt parinte.

In acest caz, solicitantul trebuie sa indeplineasca el insusi conditiile cerute de O.U.G. nr. 148/2005, invocand un drept personal. Momentul de la care se va acorda dreptul noului solicitant este data suspendarii.

In acest caz, cererea va trebui depusa in cel mult 60 de zile lucratoare de la data suspendarii platii. |n cazul depasirii acestui termen, acordarea drepturilor se face de la data depunerii cererii.

In masura in care intervin situatii de natura sa genereze suspendarea sau incetarea platii drepturilor prevazute de ordonanta, beneficiarul are obligatia de a comunica in scris primariei modificarea intervenita.

Obligatia de comunicare trebuie indeplinita in termen de 15 zile lucratoare de la data aparitiei situatiei ce trebuie notificata.

Comunicarea se transmite de catre primarie directiei teritoriale in termen de 5 zile lucratoare de la data inregistrarii.

4.8. Procedura de acordare a concediului pentru crestere copil

Angajatorii au in vedere constituirea unei documentatii ce va fi pusa la dispozitia angajatului care isi intocmeste dosarul de solicitare a dreptului.

Astfel, pentru a putea solicita concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului, salariatul va trebui sa parcurga urmatoarele etape:

Inceteaza acordarea concediului de maternitate, dupa efectuarea concediului postnatal obligatoriu de cel putin 42 de zile in conditiile O.U.G. nr. 158/2005.

Pentru a putea dovedi incetarea acordarii acestui drept, angajatorul va elibera o adeverinta din care rezulta ultima zi de concediu de maternitate, tinand cont de certificatele medicale prezentate de salariat in vederea punerii in plata.

Evaluarea generala a indeplinirii conditiei 12 luni in ultimul an anterior nasterii copilului in care salariatul a realizat venituri impozabile, potrivit Codului fiscal. Evaluarea nu este o etapa obligatorie, reglementata legal, dar este utila pentru a putea indruma angajatul in vederea obtinerii dreptului.

In vederea realizarii acestei evaluari, angajatorul va pune la dispozitie salariatului o adeverinta din care sa rezulte existenta si durata realizarii veniturilor salariale.

In situatia in care angajatorul, abuziv, refuza eliberarea unei astfel de adeverinte, salariatii pot invoca cu succes prevederile art. 34 alin. (5) din Codul muncii, care prevede sanctiune contraventionala pentru neeliberarea unei adeverinte din care sa rezulte vechimea in munca ().

Intocmirea dosarului in conditiile art. 8 din O.U.G. nr. 148/2005 si depunerea acestuia la primaria in a carei raza teritoriala se afla domiciliul angajatului.

Transmiterea dosarelor de catre primarie la directiile teritoriale ce vor analiza indeplinirea conditiilor de catre solicitant si vor emite si comunica solicitantului o decizie de admitere sau de respingere, supusa contestarii.

Transmiterea dosarelor catre directiile teritoriale se face pana pe data de 10 a lunii, acestea urmand sa fie analizate in termen de 15 zile lucratoare de la inregistrare la directia de munca si solutionate prin decizie care se comunica solicitantului in termen de 5 zile lucratoare de la data emiterii.

4.9. Obligatiile solicitantului

sa solicite concediu pentru cresterea copilului.

Concediul pentru cresterea copilului se acorda, pe baza de cerere, de catre angajatorul unde isi desfasoara activitatea persoana indreptatita. Pe durata concediului pentru cresterea copilului se acorda indemnizatia lunara;

sa depuna documentatia la primaria de la domiciliu/resedinta;

sa comunice in scris primariei orice modificare intervenita in situatia sa, de
natura sa determine incetarea sau suspendarea platii drepturilor, sub sanctiunea amenzii contraventionale de la 300 la 600 lei;

sa comunice informatii referitoare la situatia schimbarii domiciliului/resedintei.

In cazul in care, 3 luni consecutiv, se inregistreaza mandate postale returnate, plata drepturilor prevazute in ordonanta de urgenta se suspenda, urmand ca directia teritoriala sa verifice cauzele care au condus la aceasta situatie.

4.10. Efectele concediului pentru crestere copil

4.10.1. Suspendarea contractului de munca

Concediul pentru cresterea copilului reprezinta unul dintre cazurile de suspendare a contractului individual de munca din initiativa angajatului si are ca efecte intreruperea prestarii activitatii salariatului si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator (art. 51 lit. a) din Codul muncii).

In ceea ce priveste concediul fara plata indemnizatiei pentru cresterea copilului, acesta reprezinta o situatie de suspendare a raporturilor de munca reglementata de o lege speciala, neputand fi incadrata perfect in categoriile de suspendari reglementate de Codul muncii.

4.10.2. Concedierea salariatului

Este interzisa concedierea salariatului aflat in concediu pentru cresterea copilului (art. 60 alin. (1) lit. e) din Codul muncii). Interdictia nu se mentine si in cazul in care concedierea intervine ca urmare a reorganizarii judiciare sau a falimentului.

4.10.3. Evidentierea in carnetul de munca si in registrul electronic de evidenta a salariatilor

Perioadele de concediu pentru cresterea copilului nu se evidentiaza distinct in carnetul de munca.

Ele nu fac obiectul inscrierilor in registrul general de evidenta a salariatilor, rubrica privind suspendarea contractului de munca necompletandu-se in prezent.

4.10.4. Efectul fata de asigurarile sociale

Perioada in care o persoana beneficiaza de concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului este considerata perioada asimilata stagiului de cotizare in sistemul public de pensii reglementat de Legea nr. 19/2000, modificata si completata.

De asemenea, este asimilata stagiului de cotizare in vederea stabilirii indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate prevazute de O.U.G. nr. 158/2005.

Perioada de acordare a concediului fara indemnizatie pentru cresterea copilului este calificata totodata drept perioada asimilata stagiului de cotizare utila la obtinerea drepturilor reglementate de Legea nr. 19/2000, de O.U.G. nr. 158/2005, respectiv de Legea nr. 76/2002, modificate si completate.

4.10.5. Posibilitatea inlocuirii salariatului

Fiind dislocat temporar din schema de personal a angajatorului, acesta din urma poate opta sa angajeze o alta persoana pe durata determinata intrucat contractul de munca al asiguratului in cauza a fost suspendat la cerere (art. 81 lit. a din Codul muncii). Durata contractului persoanei angajate pe postul asiguratului va expira la momentul intoarcerii din concediu.

4.10.6. Asupra concediului de odihna

In anul acordarii concediului pentru crestere copil persoana in cauza va putea efectua un concediu de odihna proportional cu perioada lucrata din an, iar dupa incetarea acestui drept de asigurari sociale, in anul revenirii in serviciu se va aplica tot regula proportionalitatii.

In cazul salariatilor din unitatile bugetare, pentru care concediile sunt reglementate de H.G. nr. 250/1992, dispozitiile legale prevad ca, in cazul in care salariatul a lipsit de la serviciu intregul an calendaristic, fiind in concediu medical (), nu are dreptul la concediul de odihna pentru acel an.

Aceleasi reguli pot fi preluate si in cazul unitatilor private prin contractele colective.

In cazul in care perioadele de concedii de asigurari sociale, insumate, au fost de 12 luni sau mai mari si s-au intins pe 2 sau mai multi ani calendaristici consecutivi, salariatii au dreptul la un singur concediu de odihna, acordat in anul reinceperii activitatii, in masura in care nu a fost efectuat in intregime in anul in care s-a ivit lipsa de la serviciu.

Sistemul asigurarilor pentru somaj

Sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca se realizeaza prin intermediul Legii 76/2002, care reglementeaza masurile pentru realizarea strategiilor elaborate in vederea protectiei persoanelor pentru riscul de somaj, asigurarii unui nivel ridicat al ocuparii si adaptarii fortei de munca la cerintele pietei muncii .

1. Termeni si expresii utilizate

In sensul legii 76/2002, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

angajator - persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii;

loc de munca - cadrul in care se desfasoara o activitate din care se obtine un venit si in care se materializeaza raporturile juridice de munca sau raporturile juridice de serviciu;

persoana in cautarea unui loc de munca - persoana care face demersuri pentru a-si gasi un loc de munca, prin mijloace proprii sau prin inregistrare la agentia pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau, dupa caz, resedinta ori la alt furnizor de servicii de ocupare, acreditat in conditiile legii;

somer - persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si pana la indeplinirea conditiilor de pensionare;

starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac apta pentru prestarea unei munci;

nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decat indemnizatia de somaj ce i s-ar cuveni potrivit prezentei legi;

este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare daca s-ar gasi un loc de munca;

somer inregistrat - persoana care indeplineste cumulativ conditiile prevazute anterior si se inregistreaza la agentia pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau, dupa caz, resedinta ori la alt furnizor de servicii de ocupare, care functioneaza in conditiile prevazute de lege, in vederea obtinerii unui loc de munca.

stagiu de cotizare - perioada in care s-a platit contributia de asigurari pentru somaj atat de catre asigurat, cat si de angajator sau, dupa caz, numai de catre asigurat;

asigurat - persoana fizica care realizeaza venituri, potrivit legii, si este asigurata pentru riscul pierderii locului de munca, prin plata contributiei de asigurari pentru somaj;

indemnizatie de somaj - o compensatie partiala a veniturilor asiguratului ca urmare a pierderii locului de munca sau a veniturilor absolventilor institutiilor de invatamant si militarilor care au efectuat stagiul militar si care nu s-au putut incadra in munca;

masuri de stimulare a ocuparii fortei de munca - acele masuri care au ca scop sprijinirea persoanelor in cautarea unui loc de munca si, in mod deosebit, a somerilor pentru a dobandi statutul de persoana ocupata .

2. Categorii de asigurati

In sistemul asigurarilor pentru somaj sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, urmatoarele categorii:

persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau pe baza de contract de munca temporara, in conditiile legii, cu exceptia pensionarilor;

functionarii publici si alte persoane care desfasoara activitati pe baza actului de numire;

persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului;

militarii angajati pe baza de contract;

persoanele care au raport de munca in calitate de membru cooperator;

alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legii si care nu se regasesc in una dintre situatiile prevazute la lit. a)-e).

Pentru urmatoarele categorii de persoane, asigurarea pentru somaj este facultativa (optionala):

asociat unic, asociati;

administratori care au incheiat contracte potrivit legii;

persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;

membri ai asociatiei familiale;

cetateni romani care lucreaza in strainatate, conform legii;

alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legii si care nu se regasesc in una dintre situatiile prevazute la lit. a)-e).

Asiguratii au obligatia sa plateasca contributiile de asigurari pentru somaj si au dreptul sa beneficieze de indemnizatie de somaj .

3. Categorii de beneficiari ai indemnizatiei de somaj

De indemnizatia de somaj beneficiaza persoanele care se afla in una din urmatoarele situatii :

le-a incetat contractul individual de munca sau contractul de munca temporara din motive neimputabile lor;

le-au incetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor, conform articolelor: 84(2) lit.c), e), h) si art.84(4) din Legea 188/1999;

le-a incetat mandatul pentru care au fost numiti sau alesi, daca anterior nu au fost incadrati in munca sau daca reluarea activitatii nu mai este posibila din cauza incetarii definitive a activitatii angajatorului;

a expirat durata pentru care militarii au fost angajati pe baza de contract sau li s-a desfacut contractul din motive neimputabile lor;

le-a incetat raportul de munca in calitate de membru cooperator, din motive neimputabile lor;

au incheiat contract de asigurare pentru somaj si nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decat indemnizatia de somaj ce li s-ar fi cuvenit potrivit legii;

au incetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru invaliditate si care, ulterior, au redobandit capacitatea de munca si nu au reusit sa se incadreze in munca;

le-au incetat raporturile de munca sau de serviciu din motive neimputabile lor, in perioada de suspendare a acestora, potrivit legii;

reintegrarea in munca, dispusa prin hotarare judecatoreasca definitiva, nu mai este posibila la unitatile la care au fost incadrate in munca anterior, din cauza incetarii definitive a activitatii, sau la unitatile care au preluat patrimoniul acestora .

Una din conditiile necesare persoanelor de mai sus pentru a putea benificia de plata indemnizatiei de somaj, este aceea de a avea un stagiu de cotizare de minim 12 luni, realizat in ultimele 24 de luni, anterioar datei depunerii cererii la agentia pentru ocuparea fortei de munca. In cele 24 de luni nu se cuprind perioadele de suspendare ale contractului individual de munca sau raporturilor de serviciu, cu exceptia perioadei de incapacitate temporara de munca, daca aceasta nu depaseste 30 de zile.

Pentru persoanele care lucreaza cu timp partial, stagiul de cotizare se calculeaza proportional cu norma de timp realizata, iar pentru persoanele care lucreaza in baza mai multor contracte cu timp partial, stagiile de cotizare realizate se cumuleaza.

4. Obligatii ale angajatorilor

Conform prevederilor Legii 76/2002, angajatorii au urmatoarele obligatii:

Sa comunice agentiilor pentru ocuparea fortei de munca judetene, in a caror raza isi au sediul, toate locurile de munca vacante, in termen de 5 zile lucratoare de la vacantarea lor (art.10);

La completarea documentelor oficiale, este obligatorie utilizarea unei meserii, functii, ocupatii din COR (art.15);

Nerespectarea acestor doua prevederi constituie contraventie si se sanctioneaza cu o amenda cuprinsa intre 1.500- 2.000 lei;

Retinerea si virarea contributiei individuale (a fiecarui angajat) in cota de 0,5% din salariul de baza lunar brut precum si plata unei contributii lunare in cota de 1% aplicata la fondul total de salarii brute realizate (art.26 si 27). Aceste contributii nu se platesc pentru angajatii care beneficiaza de pensie;

Sa depuna, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile salariale si/sau veniturile de natura acestora, la agentia pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza isi au sediul, o declaratie lunara privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor pentru somaj si dovada efectuarii acestor plati;

In situatia in care angajeaza beneficiari de indemnizatii de somaj, sa anunte in termen de 3 zile, agentiile pentru ocuparea fortei de munca la care acestia au fost inregistrati;

Sa instiinteze agentia pentru ocuparea fortei de munca in cazul unor concedieri colective.

5. Facilitati de care pot beneficia angajatorii

Aceste facilitati pot fi grupate in mai multe categorii :

5.1. Sume acordate angajatorilor in scopul consolidarii locurilor de munca, prin cresterea si diversificarea competentelor profesionale ale persoanelor incadrate in munca, dupa cum urmeaza:

Pentru angajatorii care organizeaza, in baza planului anual de formare profesionala, programe de formare profesionala pentru proprii angajati, se acorda din bugetul asigurarilor pentru somaj o suma reprezentand 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesionala, organizate pentru un numar de cel mult 20% din personalul angajat. Suma se acorda pentru derularea unui singur program de formare profesionala in cursul unui an, iar cursurile trebuie derulate prin furnizori de servicii de formare profesionala autorizati (art.48¹) .

In cazul in care angajatorii solicita si beneficiaza de subventii pentru pregatirea profesionala a salariatilor proprii, in conditiile descrise mai sus, acestia sunt obligati ca timp de 3 ani sa nu inceteze contractele individuale de munca a acelor salariati.

In cazul neindeplinirii acestei obligatii, angajatorii sunt obligati sa restituie, in totalitate, agentiilor pentru ocuparea fortei de munca subventia acordata, plus dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, in vigoare la data incetarii raporturilor de munca sau de serviciu si nu mai pot beneficia de astfel de subventii o perioada de 2 ani de la data incetarii raporturilor de munca sau de serviciu ale persoanelor respective .

Agentiile pentru ocuparea fortei de munca asigura gratuit servicii de formare profesionala pentru angajatii care au reluat activitatea dupa: satisfacerea stagiului militar, incetarea concediului pentru cresterea copilului, pensionarea pentru invaliditate (art.66, alin.2) .

Aceste servicii se acorda la cererea salariatului sau a angajatorului, daca cererea se depune in termen de 12 luni de la data reluarii activitatii .

Angajatii care urmeaza cursuri a caror plata se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, sunt obligati sa respecte conditiile cursului respectiv (participarea la orele de teorie sau practica) si sa se prezinte examenul de absolvire sau la reexaminare. Neindeplinirea acestor obligatii duce la restituirea de catre angajat a sumelor cheltuite pentru cursul respectiv .

Tot din bugetul asigurarilor pentru somaj, se mai suporta si cheltuielile pentru o forma de formare profesionala a absolventilor angajati si pentru care angajatorul primeste subventionarea salariului conform Legii 76/2002 . Cursul poate fi urmat pe parcursul perioadei de trei ani, in care angajatorul este obligat sa nu aiba initiativa incetarii raportului de munca al absolventului pentru care a primit subventie .

5.2. Subventionarea cheltuielilor cu forta de munca

Aceste subventii se acorda in vederea stimularii angajatorilor pentru a angaja persoane din randul somerilor, si in special a unor categorii considerate defavorizate pe piata muncii. Categoriile de subventii sunt:

Subventionarea cheltuielilor cu forta de munca pentru lucrari de dezvoltare a comunitatilor locale (art.78);

Subventiile se acorda firmelor care incheie contracte de lucrari, pentru dezvoltarea comunitatilor locale, cu autoritatile publice locale. Se subventioneaza salariile somerilor angajati cu contract de munca pe perioada determinata de cel mult 12 luni, iar subventia se acorda pe o perioada de maxim 12 luni. Suma acordata este de un salariu minim de baza brut pe tara, in perioada noiembrie-martie, iar in perioada aprilie-octombrie, suma acordata este de 70% din salariul minim de baza brut pe tara;

Subventii pentru angajarea absolventilor unor forme de invatamant (art.80);

Angajatorii care incadreaza in munca, pe durata nedeterminata, absolventi ai unor institutii de invatamant primesc lunar, timp de 12 luni, pentru fiecare absolvent:

1 salariu de baza minim brut de tara, in vigoare la data incadrarii in munca, pentru absolventii ciclului inferior al liceului sau ai scolilor de arte si meserii;

1,2 salarii de baza minime brute pe tara, in vigoare la data incadrarii in munca, pentru absolventii de invatamant secundar superior sau invatamant postliceal;

1,5 salarii de baza minime brute pe tara, in vigoare la data incadrarii in munca, pentru absolventii de invatamant superior.

Pentru angajarea absolventilor din randul persoanelor cu handicap perioada de acordare a subventiei este de 18 luni . Angajatorii care au obligatia, potrivit legii, de a incadra in munca absolventi din randul persoanelor cu handicap, nu beneficiaza de aceasta subventie .

Angajatorii sunt obligati sa mentina raporturile de munca sau de serviciu ale absolventilor pentru care solicita si primesc subventii, timp de trei ani . Daca inceteza contractele individuale de munca a acestor salariati trebuie sa restituie, in totalitate, agentiilor pentru ocuparea fortei de munca subventia acordata, plus dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, in vigoare la data incetarii raporturilor de munca sau de serviciu . De asemenea, nu mai pot beneficia de astfel de subventii o perioada de 2 ani de la data incetarii raporturilor de munca sau de serviciu ale persoanelor respective;

Dupa aceasta perioada de trei ani, pentru fiecare an de continuare a raporturilor de munca sau de serviciu, angajatorii primesc un ajutor financiar pe o perioada de cel mult 2 ani, egal cu suma aferenta contributiilor sociale datorate de angajatori pentru aceste persoane si virate, conform legii, cu conditia ca angajatorul sa nu inregistreaze debite provenind din neplata contributiilor sociale;

Prin contributii sociale datorate de angajatori se intelege contributia de asigrari sociale, contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, contributia pentru asigurari sociale de sanatate si contributia de asigurari pentru somaj;

Subventii pentru angajarea pe perioada nedeterminata a somerilor in varsta de peste 45 de ani;

Suma este egala cu un salariu minim brut pe tara, se primeste lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajata din acesta categorie, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 2 ani;

Ca si in cazul celorlalte subventii, incetarea contractului individual de munca al unei persoane pentru care s-a primit subventie inainte de termenul de doi ani, presupune restituirea, in totalitate, agentiilor pentru ocuparea fortei de munca subventia acordata, plus dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, in vigoare la data incetarii raporturilor de munca sau de serviciu . De asemenea, angajatorul nu mai poate beneficia de astfel de subventii o perioada de 2 ani de la data incetarii raporturilor de munca sau de serviciu ale persoanelor respective;

O alta conditie pentru primirea subventiei, este aceea ca persoana pentru care se solicita subventia sa nu fi fost angajata la firma respectiva, cel putin doi ani inainte de incadrarea in munca pentru care se solicita subventia;

Subventii pentru angajarea pe perioada nedeterminata a somerilor unici intrtinatori de familie;

Termenele, sumele si conditiile sunt identice cu cele de la situatia anterioara;

Subventii pentru angajarea pe perioada nedeterminata a somerilor care provin din randul persoanelor cu handicap, daca unitatea nu are obligatia legala (care se refera la numarul angajatilor) de a face astfel de angajari;

Subventionarea nu poate depasi 60% din costurile salariale ale angajatorului, pe o perioada de un an de la angajare, aferente persoanelor cu handicap incadrate in munca;

Celelalte termene, sume si conditii sunt identice cu situatia descrisa anterior;

Subventii pentru angajarea somerilor care in termen de 3 ani de la data angajarii indeplinesc, conform legii, conditiile pentru a solicita pensia anticipata partiala sau de acordare a pensiei pentru limita de varsta .

Suma este egala cu un salariu de baza minim brut pe tara, se acorda lunar, pe perioada angajarii, pana la data indeplinirii conditiilor respective .

Exista si in cazul acestei subventii conditia ca persoana pentru care se solicita subventia sa nu fi fost angajata la firma respectiva, cel putin doi ani inainte de incadrarea in munca pentru care se solicita subventia .

5.3. Credite pentru infiintarea de noi locuri de munca (art.86)

Acestea se acorda pentru crearea de noi locuri de munca, prin infiintarea sau dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii, unitati cooperatiste, asociatii familiale, precum si activitati independente desfasurate de persoane fizice autorizate .

Creditele se acorda in baza unor proiecte de fezabilitate, proportional cu numarul de locuri de munca ce vor fi create, pentru o perioada de cel mult 3 ani, pentru investitii, inclusiv perioada de gratie de maximum 6 luni si, respectiv, un an pentru asigurarea productiei .

Dobanda perceputa este de 50% din dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, iar in judetele in care rata medie anuala a somajului s-a situat peste rata medie anuala a somajului pe tara, creditele se acorda in anul calendaristic urmator cu o dobanda de 25% din dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei.

Creditul consta intr-o anumita suma pentru fiecare loc de munca nou creat, cuantumul ei stabilindu-se anual prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Solicitantii de astfel de credite, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa aiba cel mult 249 de angajati si/sau membri cooperatori cu raporturi de munca sau de serviciu;

activitatea de baza sa se realizeze in productie, servicii sau in turism;

locurile de munca avute in vedere la acordarea creditului, sa nu fie locuri de munca devenite vacante in urma incetarii activitatii unor angajati, in ultimele 12 luni premergatoare incheierii contractului de creditare .

De asemenea, acestia au obligatia ca pe cel putin 50% din numarul locurilor de munca nou-create prin infiintarea sau dezvoltarea unitatii, sa fie incadrati someri, care trebuie sa fie mentinuti in activitate cel putin 3 ani. Locurile de munca nou create trebuie mentinute pentru o perioada minima de 5 ani.

Daca persoanelor angajate pe locurile de munca nou create le inceteaza contractele individuale de munca, indiferent de motiv, in termen de 30 de zile pe acel loc de munca trebuie angajata o alta persoana, iar daca acel angajat era somer la data angajarii, atunci tot un somer trebuie angajat.

Pe perioada derularii contractului, angajatorul nu poate reduce numarul total de posturi existent in unitate la data acordarii creditului, iar daca unul dintre posturile existente la data acordarii creditului devine vacant, angajatorul este obligat ca, in termen de maximum 30 de zile, sa incadreze alta persoana pe acel loc de munca.

Pentru nerespectarea obligatiilor precizate mai sus se aplica penalitati, dupa cum urmeaza:

penalitate egala cu suma acordata pentru fiecare loc de munca creat si neocupat, din jumatatea de locuri de munca pe care trebuiau angajati someri;

o penalitate egala cu suma acordata pentru fiecare loc de munca creat si neocupat, proportional cu numarul de luni neocupate, daca la incetarea activitatii unui salariat angajat pe loc de munca nou creat, firma nu a angajat o alta persoana in termen de 30 de zile;

o penalitate egala cu suma acordata pentru fiecare loc de munca nou creat, proportional cu numarul de luni neocupate, plus dobanda aferenta, daca angajatorul nu mentine numarul total de angajati avuti la acordarea creditului .

Dupa rambursarea in totalitate a creditului, unitatea poate solicita un nou credit.

5.4. Reducerea contributiei datorata de angajator bugetului

asigurarilor pentru somaj

Angajatorii care incadreaza in munca someri, pe care ii mentin in activitate cel putin 6 luni de la data angajarii, beneficiaza de reducerea contributiei datorata bugetului asigurarilor pentru somaj. Reducerea consta in diminuarea sumei datorate lunar cu 0,5% pentru fiecare procent din ponderea personalului nou-angajat in conditiile precizate mai sus, din numarul mediu scriptic de personal incadrat cu contract individual de munca din anul respectiv. Reducerea contributiei se acorda incepand din anul fiscal urmator, pentru o perioada de 6 luni.

Angajatorii care primesc credite din bugetul asigurarilor pentru somaj, beneficiaza de reducere la plata contributiei prcizata mai sus, numai pentru somerii incadrati peste nivelul de 50% din locurile de munca nou-create. Reducerea contributiei se acorda incepand din anul fiscal urmator, pentru o perioada de 6 luni, si consta in diminuarea sumei datorate lunar cu 0,5% pentru fiecare procent din ponderea personalului nou-angajat din numarul mediu scriptic de personal incadrat cu contract individual de munca din anul respectiv.