Alte cazuri de modificare a contractului indiviual de munca

Alte cazuri de modificare a contractului indiviual de munca

Prin modificarea definitiva a contractului, in sensul art.41 din Codul muncii, trebuie inteleasa schimbarea unor elemente esentiale ale acestuia, intervenita in cursul executarii sale, si anume: durata contractuala, felul muncii, locul muncii, conditiile de munca, salariul.

Am mai aratat ca felul muncii este determinat de calificarea profesionala si de functia si/sau meseria prevazuta in contract. Functia sau meseria determina felul muncii si in acest sens Codul muncii prevede expres dreptul angajatului de a-si pastra functia si salariul pe durata delegarii, a detasarii sau a trecerii temporare in alta munca.

Daca nu exista o interdictie legala, modificarea definitiva a contractului este oricand posibila prin acordul partilor, insa, modificarea unilaterala prin actul angajatorului, nu este, in principiu, admisa.

Practica judiciara este constanta in sensul ca trecerea definitiva a unui salariat chiar

la acelasi angajator, la alta munca decat aceea convenita la incadrare constituie o modificare esentiala a contractului si nu se poate dispune fara consimtamantul celui in cauza.

Chiar si trecerea de pe un post pe altul cu mentinerea salariului, dar cu modificarea atributiilor de serviciu constituie o modificare a felului muncii si deci a contractului, ceea ce este inadmisibil .

Cu atat mai mult este nelegala trecerea salariatului dintr-o functie de conducere (obtinuta prin concurs) in una de executie, cu diminuarea salariului (prin pierderea indemnizatiei de conducere) fara acordul sau, cu nesocotirea dispozitiilor art.41 din Codul muncii).

Intr-un astfel de caz, nu este vorba de un 'raport de functie, apanajul angajatori1or care in executarea contractelor de performata si management sunt responsabili de performantele la care s-au angajat si prin urmare isi numesc personalul ce considera ca trebuie sa conduca diferite compartimente, cum eronat s-a considerat ca este vorba de o clasica modificare unilaterala si nelegala a contractului individual de munca[2].

Este insa legala trecerea intr-o alta sectie a unitatii, in vederea unei mai bune organizari a muncii, cel in cauza avand aceleasi sarcini de serviciu, fara diminuarea salariului[3].

De asemenea, este legala trecerea intr-o functie de executie, in caz de necorespundere profesionala a salariatului care detine o functie de conducere, cu conditia ca postul incredintat sa corespunda pregatirii sale profesionale[4].

Daca insa nu se face dovada acestei necorespunderi, iar in decizia de modificare a felului muncii nu sunt mentionate temeiurile care au stat la baza luarii masurii de schimbare din functie, aceasta masura este nelegala.

In situatia in care modificarea priveste contractul unui lider sindical, acesta poate interveni numai cu acordul organului colectiv de conducere al sindicatului.

Un caz de modificare a contractului individual de munca il constituie promovarea, care este supusa conditiilor generale aplicabile incadrarii in functie. De regula, promovarea se face - ca si incadrarea - prin examen sau concurs.

Reguli speciale privind promovarea salariatilor din sectorul bugetar au fost prevazute, exemplu, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 3/2006.

Art.7 alin.1 din Ordonanta a dispus ca promovarea personalului contractual se poate face:

- numai pe un post vacant de natura celui pe care urmeaza sa fie promovata persoana care lucreaza;

- cu incadrarea la nivelul alocatiilor bugetare cu destinatia de salarii.

Conform art.7 alin.2, promovarea salariatilor debutanti, precum si a celor care au absolvit studii de nivel superior intr-un domeniu care sa cuprinda activitatea pe care o desfasoara, se face, prin transformarea postului pe care acestia sunt angajati intr-un post de nivel superior.

Salariatii absolventi ai invatamantului superior de lunga durata sau de scurta durata, care la data trecerii pe functia corespunzatoare studiilor absolvite erau incadrati pe functii cu nivel inferior, specifice domeniului in care au absolvit studiiie universitare, se vor incadra la gradul profesional corespunzator studiilor absolvite, beneficiind de o crestere a salariului cu pana la 20% din salariul de baza avut (art.8).

Deoarece promovarea implica asumarea unor responsabilitati sporite, aceasta este posibila numai daca persoana in cauza consimte la realizarea ei.

In unele cazuri, felul muncii se modifica pentru a se evita incetarea contractului[5]. Nu numai atunci cand insusi salariatul si-a gasit un nou loc de munca, dar si cand aceasta se efectueaza la propunerea angajatorului, o atare modificare presupune consimtamantul special al persoanei in cauza.

O modificare definitiva a contractului poate fi determinata de motive de sanatate, bineinteles daca, in asemenea situatii, nu s-ar impune pensionarea. Angajatorul va putea sa asigure incadrarea in locul de munca mai usoare a persoanelor care au suferit accidente de munca, au contractat boli profesionale sau care, din motive de sanatate nu mai pot lucra in conditiile de la locurile de munca avute anterior.

In ipoteza in care salariatul si-a pierdut in cea mai mare parte capacitatea de munca, se creeaza o incompatibilitate cu desfasurarea unei activitati de conducere, care presupune un efort fizic si psihic suplimentar si, uneori, prelungirea activitatii peste programul normal de 8 ore, ceea ce justifica modificarea contractului prin trecerea celui in cauza intr-un alt loc de munca, corespunzator starii sale de sanatate[6].

Aspecte de drept comparat

In analiza elementelor de drept comparat este de remarcat monografia realizata de catre profesor dr. Alexandre Berenstein si profesor dr. Pascal Mahon, monografie publicata in anul 2001 si ce se doreste a fi un ghid legislativ ce include ultimele imbunatatiri aduse legii muncii elvetiene. Aceasta monografie, datorita importantei pe care o prezinta, a fost inclusa in Enciclopedia Internationala a Legilor Muncii si Relatiilor Industriale.

In Elvetia contractul individual de munca este reglementat de 'Codul obligatiilor', care in cap. X, art.312 stipuleaza: 'contractul individual de munca este contractul prin care angajatul isi asuma obligatia de a presta o munca pe o perioada determinata sau nedeterminata, munca pentru care angajatul se obliga sa plateasca un salariu'.

Din definitia data de Codul obligatiilor elvetian se observa asemanarea dintre trasaturile contractului individual de munca prezentat mai sus si contractului individual de munca roman.

Comparativ cu legislatia romana in materie in Codul obligatiilor elvetian, delegarea si detasarea nu sunt prezentate ca niste institutii distincte. Se regasesc unele trasaturi ale acestora in clasificarea facuta de codul elvetian in art.344 - 353, clasificare ce distinge intre anumite categorii de angajati cum ar fi persoane care ocupa functii de conducere si supraveghere, calatorii comerciali, persoane ce isi desfasoara munca la domiciliu, muncitorii pe mare, ucenicii, voluntarii si stagiarii.

Astfel art.347 - 350 din Codul obligatiilor, in care este reglementata activitatea calatorilor comerciali,stipuleaza faptul ca acestia cu toate ca isi desfasoara activitatea in afara unitatii de care apartin, sunt totusi subordonati numai angajatorului. Observam astfel unele trasaturi caracteristice delegarii.

Referitor la drepturile banesti ale angajatilor, pe langa plata salariului, in art.327 din Codul obligatiilor se prevad cheltuielile rambursabile. Astfel ca 'pe langa plata salariilor, angajatorul trebuie sa returneze angajatului toate cheltuielile necesare, efectuate cu ocazia indeplinirii muncii, incluzand cheltuielile pentru asigurarea traiului cand munca este prestata in alta localitate decat locul obisnuit de munca'.

Se mai prevede ca se pot acorda anumite sume fixe, sume care sa acopere cheltuielile rambursabile, dar numai daca aceste sume au fost stipulate intr-o intelegere scrisa.

Calculul acestei sume trebuie facut cu atentie asa incat suma respectiva sa poata acoperi cheltuielile facute de angajat. In acelasi articol se mai prevede faptul ca orice aranjament facut asa incat angajatul sa suporte aceste cheltuieli sau o parte din acestea, este nul.

Cand angajatul foloseste pentru realizarea muncii autovehiculul proprietate personala, acesta va fi remunerat atat pentru combustibilul folosit cat si pentru gradul de uzura al masinii sale, aspect interesant ce nu apare in legislatia noastra.

Se observa faptul ca, desi delegarea si detasarea nu sunt prevazute ca institutii distincte, procedura efectuarii operatiunilor in anumite cazuri concrete va fi asemanatoare.

Concluzii

Munca este o trasatura esentiala a activitatii umane, omul fiind singura fiinta care depune efort in mod constient in vederea obtinerii unor foloase. In acelasi timp, munca reprezinta o conditie a traiului, deoarece rara a presta munca nu se pot obtine bunurile necesare vietii. De cele mai multe ori, munca depusa reprezinta si o masura a bunastarii indivizilor. Munca constituie pentru economisti factor de productie, o activitate prin care oamenii utilizeaza aptitudinile lor, fizice si intelectuale, in scopul obtinerii de bunuri si beneficii.

Dezvoltarea societatii umane a determinat normativizarea relatiilor de munca.

In Romania, fenomenul muncii fara forme legale s-a extins pentru ca, multi ani, nu a existat un organism specializat de control al pietei muncii.

Incheierea de contracte individuale de munca prezinta o mare importanta intrucat se combate 'munca la negru'. Munca la negru se manifesta ca o activitate nenormata, fara stat de plata si plata obligatiilor la bugetul de stat, fara pontaj si documente pentru evidentierea normei de timp si a felului muncii. Munca este, partial neevidentiata si nefiscalizata, prin evidenta dubla si asa numita 'plata 'in mana'. Norma de lucru este epuizanta (lucratorul munceste cat ii cere patronul, nu opt ore pe zi, cat este legal).

Salariatul are foarte multe dezavantaje:

- nu are siguranta salariului si nu va putea sa dea patronul in judecata daca nu-si va primi salariul sau daca ii sunt incalcate drepturile (fara contract de munca nu va avea nici o proba in instanta);

- nu beneficiaza de vechime in munca.(nefiind platite obligatiile sociale, salariatul se va trezi la batranete cu o pensie sub nivelul nevoilor sale; persoanele aflate in prag de pensionare, care lucreaza ultimii ani la negru, nu au dreptul la pensie pentru limita de varsta);

- nu are dreptul la ajutor de somaj sau indemnizatie de sprijin;

- daca este bolnav, nu are dreptul la concediu medical;

- nu are dreptul la concediu de odihna, de studii;

- femeile nu au dreptul la indemnizatie de maternitate, respectiv pentru cresterea copilului;

- nu are dreptul la asistenta medicala gratuita (salariatul va plati din buzunar costul consultatiilor, al medicamentelor, al spitalizarii);

- nu va avea activitatea normata si nu va beneficia de reducerea normei de timp ca urmare a conditiilor de munca (angajatul va munci cate ore ii va dicta patronul);

- nu va putea sa negocieze drepturile de protectie a sanatatii si securitatii in munca (conditii de munca, echipament, grupa de munca);

- nu beneficiaza de pensie de invalid, in caz de accident de munca;

- nu are dreptul la pensie anticipata, iar rudele sale, in caz de deces, la pensie de urmas;

- nu va primi ajutor de deces.

BIBLIOGRAFIE

I. Acte normative

Constitutia Romaniei,revizuita prin Legea nr.429/2003

-Codul muncii

-Legea nr.435/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului care isi desfasoara activitatea in sisteme sanitar-veterinare

-Legea nr.67/2006 privind protectia drepturilor salariatilor in cazul transferului intreprinderii,al unitatii sau al unor parti ale acestora

-Legea nr.344/2006 privind detasarea salariatilor in cadrul prestarii de servicii transnationale

-Legea 71/2006 privind statutul functionarului public parlamentar

-Legea nr.304/2004 privind statutul magistratilor

-Legea nr.346/2002 privind asigurarile pentru accidentele de munca si boli profesionale

-Legea nr.188/1999 privind statutul functionarilor publici

-Legea nr.210/1999 privind concediu paternal

-Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic

-Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.55/2006 privind modificarea si completarea Codului Muncii

-Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.3/2006 privind cresterile salariale ale personalului bugetar

-Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca

-Hotararea Guvernului nr.543/1995 privind drepturile banesti ale salariatilor institutiilor publice si regiilor autonome

-Hotararea     Guvernului 83/2003 privind autorizarea societatilor comerciale care presteaza servicii de selectii si plasare a personalului navigant maritim si fluvial

-Decretul nr.31/1954 privind persoanele fizice si juridice

II.Tratate, cursuri, monografii:

Din Romania:   

-Vlad Barbu, Gherorghiu Valeria, Cernat Cosmin, Vasile Catalin, Ivan Stefania, ,,Dreptul muncii-curs universitar", Editura Cermaprint, Bucuresti, 2008

-Alexandru Ticlea, ,,Tratat de Dreptul muncii", Editura Universul juridic Bucuresti, 2007

-Ion Traian Stefanescu,     ,,Tratat Elementar de Drept al muncii", Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000

-Sanda Ghimpu, Ion Traian Stefanescu, Serban Beligradeanu, Gheorghe Mohanu, ,,Tratat de dreptul muncii", Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1978

-Alexandru Athanasiu, Luminta Dima, ,,Regimul juridic al raporturilor de munca", Dreptu muncii, Editura Lumina Lex,Bucuresti, 2005

Serban Beligradeanu, ,,Legislatia muncii comentata", XLVII vol.1/2003, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2003

Valer Dorneanu, ,,Introducere in studiul dreptului muncii", Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002

-Alexandru Ticlea, Sanda Ghimpu, ,,Dreptu muncii", Editura All Beck, Bucuresti, 2001

-Sanda Ghimpu, L.Miller,     ,,Delegarea detasarea si transferarea angajatilor" ,Editura Stiintifica, Bucuresti,1965

Din strainatate:

-Dennis Gutamel, ,,Le droit du travail en France", Edition Francis Lefevre, Paris, 1998

-Alexandre Berenstein, Pascal Mahon,Monografie publicata in 2001

Charles Munoz, ,,La fin du contract individuel de travail et le droit de indemnites de l assurange-chomage",these de licence presente a la Faculte de droit de l' Universite Laussanne,1992

III . Articole in reviste de specialiate:

Nicolae Voiculescu , Legislatie comunitara si jurisprudenta privind protectia salaritilor    in Revista romana de dreptul muncii nr.1/2006

Aurelian Gabriel Uluitu,Drepturile salariatilor in cazul transferului intreprinderii, in Revista romana de dreptul muncii nr.11/2006

-Serban Beligradeanu, Prezentare pe ansamblu si observatii critice asupra noului cod al muncii, in Revista romana de dreptul muncii nr4/2003

-Alexandru Ticlea, Acte normative noi-Codul muncii, in ,,Revista romana de dreptul muncii, nr.11/2003

-Magda Volonciu, Libertatea muncii principiu fundamental al dreptului muncii, in Studii de drept romanesc nr.3-4/1991

-Serban Beligradeanu, Limitele dreptului unitatii de a dispune modificarea definitiva a contractului de munca, in Revista romana de drept nr.9-12/1991

IV. Reviste si culegeri de specialitate

-,,Dreptul",nr.1/2004

-,,Dreptul",nr.5/2005

-,,Revista romana de dreptul muncii",nr.1/2006

-,,Revista romana de dreptul muncii",nr.2/2006

-,,Revista romana de dreptul muncii",nr.11/2006

-,,Revista romana de dreptul muncii",nr.4/2003

-,,Revista romana de drept".nr.7/1982

-,,Studii de drept romanesc",nr.3-4/1991

-,,Studii de drept romanesc",nr.9-12/1991