CAIET DE PRACTICA DREPT

UNIVERSITATEA "SPIRU HARET"

FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA - BUCURESTI

STUDENT:

Institutia in care s-a facut practica de specialitate:

Cabinet de avocat

MAI 2009

I. FISA DE IDENTIFICARE A STUDENTULUI

Numele studentului:

Prenumele studentului:

Prenumele tatalui:

CNP

Institutia de invatamant superior:

UNIVERSITATEA "SPIRU HARET"

Facultatea:

FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA BUCURESTI
Specializarea: DREPT

Forma de invatamant: invatamant la distanta - ID

Anul II de studii universitare (2008 - 2009)
Semestrul 2

II.DESCRIEREA DE ANSAMBLU A ACTIVITATII

Total ore de practica: 90

Perioada de desfasurare: 04

Durata perioadei de practica: 3 saptamani

Program de lucru: zilnic de la ora 10.00 pana la ora 16.00

Total ore/zi: 6

DESCRIEREA ACTIVITATILOR DESFASURATE

In cadrul cabinetului de avocat "VESELU BOGDAN", din Baroul Vaslui:

cunoasterea dotarilor necesare desfasurarii activitatii.

s-a participat la intocmirea documentelor specifice institutiei

s-a asistat, in sala de judecata, la desfasurarea activitatii de judecata a unor dosare cu obiect: litigii, uzucapiune, partaj judiciar, anulare act, punere in posesie, majorarea pensiei de intretinere

s-au desfasurat activitati cu privire la studierea dosarelor, la arhive.

I. CUNOASTEREA DOTARILOR NECESARE ACTIVITATII

Cadrul de desfasurare a activitatii - spatiu amenajat cu toate mijloacele fixe necesare si utile (birouri, biblioteca, arhiva, fotolii, etc.);

Resurse materiale aflate la dispozitie: materialele si tehnica din dotarea biroului (produse de papetarie, calculator, imprimanta, etc.);

Resurse informationale aflate la dispozitie: coduri, legi, ordine, hotarari, instructiuni, practica judiciara, culegeri de spete, baze de date electronice, etc.;

Programul orar al biroului: programul de lucru este de 8 ore - de la ora 8⁰⁰ la ora 16⁰⁰ - in zilele cand activitatea nu este in instanta, la organele de urmarire penala, organele administratiei publice, etc. (situatii in care programul poate suferi);

II. PARTICIPAT LA INTOCMIREA DOCUMENTELOR

SPECIFICE INSTITUTIEI

Ø     -Cererea de chemare in judecata

Ø     -Intampinarea

Ø     -Cererea reconventionala

2.1 Cererea de chemare in judecata

Cererea de chemare in judecata reprezinta actul de procedura prin care partea interesata se adreseaza instantei de judecata pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat, manifestarea de vointa a celui interesat de a-si afirma o pretentie si de a-si exercita dreptul de a reclama punerea in miscare a actiunii civile.

Cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda, potrivit art. 112 Codul de procedura civila, urmatoarele elemente:

numele, domiciliul sau resedinta partilor ori pentru persoanele juridice denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Daca reclamantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Rominia, unde urmeaza a i se face toate comunicarile;

numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional;

obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cind pretuirea este posibila;

aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea;

aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere;

semnatura.

Ca forma a actiunii civile, cererea de chemare in judecata declanseaza procesul civil si, implicit, produce anumite efecte. Astfel, cererea de chemare in judecata:

Ø     investeste instanta cu solutionarea litigiului;

Ø     constituie baza raportului procesual civil ce se formeaza intre reclamant si parat, fixeaza cadrul procesual in care se va desfasura judecata cu privire la parti si la obiectul litigiului;

Ø     exprima optiunea reclamantului, in cazul competentei teritoriale alternativ, de a alege instanta competenta, optiune asupra careia nu poate reveni;

Ø     opereaza punerea in intarziere a paratului;

Ø     face sa intrerupa prescriptia dreptului la actiune, insa pentru a produce efectul imperativ de prescriptie trebuie ca cererea sa fie introdusa inauntrul termenului si sa nu fie respinsa, anulata, perimata sau reclamantul sa nu fi renuntat la ea.

2.2. Intampinarea

Intampinarea este actul de procedura prin care paratul raspunde la cererea de chemare in judecata si urmareste sa se apere fata de pretentiile reclamantului.

Intampinarea cuprinde, potrivit art.115 Codul de procedura civila: exceptiile de procedura pe care paratul le ridica la cererea reclamantului; raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii; dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere - cind va cere dovada cu martori, paratul va arata numele si locuinta lor; semnatura.

Intampinarea este obligatorie, afara de cazurile in care legea prevede altfel. Nedepunerea, in termenul prevazut de lege, a intampinarii, atrage decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe si de a mai invoca exceptii in afara celor de ordine publica.

2.3. Cererea reconventionala

Cererea reconventionala este mijlocul procedural prin care paratul formuleaza pretentii proprii fata de reclamant. Potrivit art.119, alin.2, C.pr.civ., cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata. Cererea reconventionala se depune odata cu intampinarea sau, daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Ea se judeca odata cu cererea principala, insa, cand aceasta este in stare de a fi judecata, instanta va putea judeca deosebit.

Fazele procesului penal

Fazele procesului penal sunt diviziuni ale acestuia,in care isi desfasoara activitatea o anumita categorie de organe judiciare in indeplinirea atributiilor ce se inscriu in functia lor procesuala si dupa epuizarea carora pot fi date anumite solutii privind cauza penala.

Faza de urmarire penala:

Are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea autorului (faptuitorului) unei infractiuni, prinderea acestuia, descoperirea, ridicarea si administrarea probelor in vederea trimiterii in judecata si la stabilirea raspunderii acestora pentru a se constata daca, este cazul sau nu,sa se dispuna trimiterea in judecata (art.200 Cod p.p)

Actiunea de urmarire penala este efectuata de procurori, de organele de cercetare penala ale justitiei, formate din organele de cercetare ale politiei judiciare si organele de cercetare penala speciale.

Actele prin care este marcat momentul de inceput al urmaririi penale sunt: procesul-verbal sau rezolutia motivata / ordonante, iar momentul final al acestei faze este rechizitoriul prin care se dispune trimiterea in judecata ordonanta de scoatere de sub urmarire penala, incetarea urmaririi penale; clasarea.

Faza de judecata:

In aceasta faza, isi desfasoara activitatea instantele judecatoresti, ce verifica legalitatea actelor si masurilor procesuale dispuse de organele de urmarire penala, readministreaza probele stranse in cursul urmaririi penale, procedand la completarea lor, la care participa, de regula, procurorul.

Momentul de inceput al fazei de judecata este marcat de inaintarea rechizitoriului la instanta, cand s-a efectuat urmarirea penala sau plangerea prealabila, cand nu se efectueaza urmarirea penala, iar momentul final al judecatii se realizeaza prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive, sentinta, decizie.

3. Punerea in executare a hotararilor penale:

Isi desfasoara activitatea instantele de judecata, procurorul, unele organe ale Ministerului de Interne si alte organe abilitate.

Momentul de inceput este acela al eliberarii mandatului de executare de catre instanta si trimiterea acestuia la organul competent sa-l duca la indeplinire. Momentul final este determinat in functie de felul pedepsei: inchisoarea - momentul final fiind marcat de procesul-verbal de constatare a inceperii executarii si amenda - momentul final este depunerea, la instanta de executare, a recipisei de achitare a amenzii penale.

JUDECATORIA VASLUI

DIVORT CU COPII:

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnata CIOBANU ANCA, cu domiciliul in localitatea Vaslui, strada Libertatii, bloc 322 , scara A, apartament 17, etaj 2, judetul Vaslui, chem in judecata pe paratul CIOBANU DORIN , cu acelasi domiciliu pentru:

DIVORT :

urmand ca pe baza probelor ce vor fi administrate, sa dispuneti:

1. desfacerea casatoriei noastre incheiata la data de 20 iunie 1998, din culpa exclusiva a paratului, in baza art.37, alin.2 din Codul Familiei;

2. sa-mi incredintati spre crestere si educare copilul minor, CIOBANU STEFAN, nascut la data de14 ianuarie 2001, in baza art.42, alin.1 Codul Familiei;

3. sa obligati paratul la plata unei pensii de intretinere catre copilul minor, raportata la veniturile pe care acesta le realizeaza in baza art.94 Codul Familiei;

4. sa dispuneti revenirea mea la numele avut anterior casatoriei , LAZAR, in baza art.40. Codul Familiei;

Solicit obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata pe care le voi face cu acest proces.

MOTIVELE CERERII:

In fapt, casatoria noastra a avut loc la data de 20 iunie 1998, insa nu am avut o viata buna, chiar din acel moment. Pentru ca eram tanara si neinitiata, am ramas alaturi de parat pana in prezent, cand nemaiputand suporta calvarul prin care trec,am hotarat sa introduc aceasta cerere.

Astfel, paratul consuma in mod excesiv bauturi alcoolice, iar pe acest fond provoaca scandaluri, imi adreseaza cuvinte jignitoare si ma loveste, aceste lucruri avand loc zilnic. Desi paratul este profesor de 9 ani nu am vazut niciodata bani de la el, veniturile sale cheltuindu-le in interes personal, neinteresandu-l necesitatile familiei ori ale gospodariei. Inca de atunci si pana in prezent, paratul obisnuieste sa lipseasca de acasa chiar si cateva zile, fara ca eu sa fi cunoscut vreodata motivul pentru care a lipsit de acasa sau unde a fost. Cunosc din auzite faptul ca a avut relatii si cu alte femei. In fiecare zi traiesc un cosmar pentru ca paratul imi cere zilnic bani. Imi cere, de asemenea, sa plec din casa pentru ca sa poata el sa-si aduca o alta femeie. Nici fata de copil paratul nu a avut un comportament corespunzator. Asa cum se comporta cu mine, la fel procedeaza si cu copilul, si nici nu poate fi vorba ca acesta sa se fi interesat vreodata de necesitatile lui. Apreciez ca relatiile dintre noi sunt iremediabil vatamate, iar continuarea casniciei este imposibila.

Solicit sa admiteti cererea, sa dispuneti desfacerea casatoriei noastre din culpa exclusiva a paratului, sa-mi incredintati spre crestere si educare copilul minor CIOBANU STEFAN , sa obligati paratul la plata unei pensii alimentare lunare in favoarea copilului minor, raportata la veniturile pe care acesta le realizeaza si sa dispuneti revenirea mea la numele avut anterior casatoriei, "LAZAR".

In drept, imi intemeiez cererea pe dispozitiile Art. 37, alin. 2 si art. 38 din Codul Familiei.

Dovada celor spuse inteleg sa o fac cu acte si martori.

Anexez taxa de timbru si timbru judiciar, copia certificatului de casatorie si copia certificatului de nastere al copilului minor.

Cu duplicat.

Data    Semnatura

CATRE DOMNUL PRESEDINTE

AL JUDECATORIEI VASLUI

DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI VASLUI

Se depune cererea la instanta de judecata competenta material si teritorial, in speta Judecatoria Vaslui.

La primul termen de judecata,instanta verifica daca partile au fost citate conform art. 85, art. 100, iar daca partile se prezinta, instanta de judecata, in baza rolului sau activ, pune in vedere paratului ca are dreptul sa depuna intampinare, dupa ce, in prealabil, va da sfatul de impacare partilor.

Daca paratul nu a depus intampinare si nici nu doreste sa depuna (intampinarea se va depune cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata stabilit pentru a putea fi comunicata si reclamantului), instanta de judecata intreaba partile cu ce inteleg sa se dovedeasca sustinerile si pretentiile, respectiv da cuvantul la propunerea probelor. In eventualitatea in care nu exista copii minori, iar casatoria partilor dureaza de cel putin 1 an, casatoria va putea fi desfacuta prin consimtamantul partilor. In cazul in care exista totusi copii minori sau partile sunt casatorite de mai putin de 1 an, casatoria va putea fi desfacuta prin acordul partilor ori din culpa unuia dintre soti. Reclamantul nu va putea cere pronuntarea divortului din culpa sa exclusiva, cu alte cuvinte partile nu pot invoca propria culpa in destramarea relatiilor. Probele pe care partile le pot administra sunt: acte (certificate casatorie, certificate nastere copii minori, acte medicale etc) si martori care au cunostinta despre relatia partilor. In procesul de divort este admisibila proba cu martori care pot fi rude cu partile, cu exceptia propriilor copii. De asemenea, este obligatoriu, in eventualitatea in care exista copii minori, efectuarea unei anchete sociale care sa constate conditiile morale si materiale unde urmeaza sa locuiasca copilul minor.

Dupa indeplinirea acestor conditii, instanta de judecata va acorda cuvantul partilor pe fondul cauzei.

Instanta de judecata, dupa analizarea intregului material probator, a pronuntat urmatoarea solutie:

desfacerea casatoriei din culpa exclusiva a paratului, in baza art. 37, alin. 2 din Codul Familiei;

incredintarea spre crestere si educare a copilului minor,CIOBANU STEFAN , in baza art. 42, alin. 1 din Codul Familiei;

obligarea paratului la plata unei pensii de intretinere catre copilul minor, raportata la veniturile pe care acesta le realizeaza, conform art. 94 din Codul Familiei;

revenirea reclamantei la numele avut anterior casatoriei, "LAZAR";

obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata, in suma de 870 lei;

Hotararea pronuntata poate fi atacata de parat cu apel in termen de 30 de zile de la comunicarea hotararii catre parti.

Hotararea de divort va fi semnata de presedintele instantei de judecata si de catre grefier.