CONSTRANGEREA FIZICA SI CONSTRANGEREA MORALA

CONSTRANGEREA FIZICA SI CONSTRANGEREA MORALA

Constrangerea fizica(forta majora

Definitie (art.46 alin.1 C.pen.). Constrangerea fizica este situatia in care o persoana savarseste o fapta prevazuta de legea penala, datorita unei constrangeri fizice careia nu i-a putut rezista.

Conditiile constrangerii fizice:

-sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala, fie printr-o actiune, fie printr-o inactiune (in aceasta ultima situatie aflandu-se militarul care, din cauza unei inzapeziri puternice, nu s-a putut prezenta la unitate ladata si ora stabilite);

-fapta sa fi fost comisa datorita unei actiuni exterioare de constrangere fizica, exercitata asupra faptuitorului, fiind urmarea constrangerii energiei fizice sau a corpului persoanei, care s-a aflat in imposibilitate de a se manifesta liber, potrivit propriei sale vointe. Actiunea de constrangere poate fi consecinta actiunii unei forte umane, unei forte a naturii, a unei energii mecanice, sau a oricarei alte forme de energie exterioara faptuitorului, cu conditia ca ea saactioneze direct asupra celui constrans;

-constrangerea fizica exercitata sa paralizeze libertatea de vointa si actiune a persoanei respective, cu consecinta caaceasta nu poate intreprindealte masuri decat de savarsire a faptei, faptuitorul devenind un instrument pus in miscare sau oprit sa actioneze de un factor exterior caruia nu-i poaterezista in nici un fel.

Efectele constrangerii fizice:

- fapta comisanu este infractiune;

-produce efecte in personam numai fata de persoana efectiv constransa

Constrangerea morala(Amenintarea)

Definitie (art.46 alin.2 C.pen.). Exista constrangere morala atunci cand o persoana savarseste o fapta prevazuta de legea penala datorita unei amenintari cu un pericol grav pentru persoana sa, ori a altuia, pericol care nu poate fi inlaturat in alt mod.

Conditiile constrangerii morale:

-necesitatea exercitarii asupra faptuitorului a unei actiuni de constrangere printr-o amenintare, care trebuie sa produca celui amenintat o temere puternicasi care il constrange sa actioneze in sensul dorit de cel ce ameninta, cel care exercita amenintarea fiind o persoana fizica. Amenintarea poate fi directa sau indirecta, verbala sau scrisa, ori prin alte mijloace de comunicare, trebuind safie serioasa, adicasatrezeasca temerea puternica celui amenintat ca raul cu care este amenintat se va produce daca nu va actiona in sensul solicitat;

- amenintarea safie grava, vizand un pericol pentru viata, integritateacorporala ori bunurile persoanei amenintate ori ale altei persoane;

-pericolul grav sa nu poata fi inlaturat in alt mod decat prin savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, fapta care a fost impusa celui amenintat. In caz contrar, daca pericolul putea fi evitat, prin denuntare, prin anuntarea autoritatilor sau pe alte cai, nu suntem in prezenta constrangerii morale.

Efectele constrangerii morale:

- fapta comisanu este infractiune;

-efectele se produc in personam;

-in ce priveste pe cel care a exercitat amenintarea, acesta va fi sanctionat ca instigator, la fapta savarsita de cel amenintat faravinovatie, in conditiile art.31 alin.2 C.pen.

Cazul fortuit

Definitie (art.47 C.pen.). Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala care este consecinta unei imprejurari ce nu poate fi prevazuta

Specific cazului fortuit este suprapunerea unei fapte umane, social-utile, a unei imprejurari sau intamplari imprevizibile care deviazadirectia si rezultatul faptei initiale, realizandu-se continutul unei fapte prevazute de legea penala

Conditiile cazului fortuit:

-sase savarseascao faptaprevazutade legea penala

-fapta savarsitasafie rezultatul unei actiuni sau inactiuni peste care s-a suprapus insa o anumita imprejurare, care a provocat rezultatul peri-culos. Aceasta imprejurare poate safie consecinta actiunii fortelor naturii (inundatii, cutremure etc.), a actiunii unor instalatii tehnice sau mijloace me-canice (explozii, scurtcircuite etc.) sau poate proveni de la o persoana uma-na(culpaunei persoane, starea de inconstientaprovocatade o boalaetc.); -faptuitorul sa fi fost in imposibilitatea de a prevedea interventia imprejurarii care a determinat producerea rezultatului, imprevizibilitatea vizand momentul aparitiei acestei interventii. Imposibilitatea de prevedere trebuie sa fie obiectiva, iar intre imprejurarea fortuitasi rezultatul efectiv al actiunii sau inactiunii faptuitorului trebuie saexiste raport de cauzalitate.

Efectele cazului fortuit:

- fapta comisanu constituie infractiune;

-efectele se produc in rem

Iresponsabilitatea

Definitie (art.48 C.pen.). Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, fie din cauza alienatiei mintale, fie din alte cauze, nu putea sa si dea seama de actiunile sau inactiunile sale ori nu putea fi stapan pe ele.

Caracteristic starii de iresponsabilitate este lipsa facultatilor psihiceale persoanei care permit acesteia sa inteleaga caracterul si semnificatia actelor sale de conduita (factorul intelectiv) sau sa fie stapana pe ele(factorul volitiv), ceea ce inseamna, in esenta, lipsa vinovatiei. Starea de iresponsabilitate poate fi determinatade:

- starea de subdezvoltare psihica, consecinta a diferitelor anomalii, idiotenie, cretinism, infantilism, debilitate mintalaetc.;

-boli neuro-pshice (nebunie, nevroze, psihoze etc.);

-tulburari psihice provocate de intoxicatii (prin alcool, toxice, stupefiante, alimente alterate etc.);

- fenomene fiziologice (somn natural, somn hipnotic, lesin).Starea de incapacitate fizica poate fi: permanenta (incurabila) sau trecatoare (intermitenta), innascuta(congenitala) sau supravenita

In orice caz, pentru inlaturarea caracterului penal al faptei, inmomentul savarsirii faptei, ea trebuie sa fie totala, adica sa lipseasca complet. Existenta starii de iresponsabilitate si a cauzelor acesteia nu poate fi determinata decat de medici specialisti, printr-o expertiza medico-legala

Conditiile starii de iresponsabilitate:

-sase savarseascao faptaprevazutade legea penala

-datoritastarii de incapacitate psihica, faptuitorul sanu fi fost in stare sa si dea seama de actiunile sau inactiunile sale, ori sa nu fi fost stapan peele. Iresponsabilitatea poate fi de ordin intelectiv (faptuitorul nu-si da seama de ceea ce face) sau de ordin volitiv (faptuitorul nu este stapan pe actiunile sau inactiunile sale);

starea de incapacitate psihicaa faptuitorului sase datoreze alienatiei mintale sau altor cauze care determinastari anormale;

starea de incapacitate psihica a persoanei sa existe in momentul savarsirii faptei, adica tot timpul cat dureaza efectuarea sau omisiunea de a efectua actele prin care s-a savarsit ori s-a contribuit la savarsirea faptei.Aceasta stare nu existadacaea este consecinta culpei faptuitorului, ori daca, in timpul savarsirii faptei, faptuitorul si-a recapatat capacitatea psihica, dar a continuat savarsirea faptei.

Efectele iresponsabilitatii:

-inlaturaraspunderea penala

-produce efecte in personam;

-nu inlaturaraspunderea civila