CONTRACTUL DE DONATIE

SECTIUNEA I

CONTRACTUL DE DONATIE

1. Notiunea contractului de donatie

Donatia este un contract unilateral si gratuit .

Contractele cu titlu gratuit se impart in liberalitati, prin care se transmite un drept, o parte din patrimoniu sau un patrimoniu fara un contraechivalent si acte dezinteresate, prin care se face un serviciu gradtuit, fara a se micsora patrimoniul celui care il face.

Liberalitatea este un act juridic cu titlu gratuit prin care o parte (debitorul) isi asuma obligatia celeilalte parti(creditorul), de regula, un bun, diminuandu-si astfel patrimoniul, fara a primi in schimb vreun echivalent.

Se poate dispune cu titlu gratuit, fie prin acte intre vii(prin donatie), fie prin acte pentru cauza de moarte(prin testament).

In vederea ocrotirii unor membri apropiati ai familiei donatorului, legiuitorul a cautat sa limiteze abuzul de donatatii instituind un obstacol in calea acestuia de a dispune prin acte juridice cu titlu gratuit, si anume rezerva succesorala.

In cazul in care o donatie incalca rezerva succesorala a mostenitorilor rezervatari, ea este supusa reductiunii.

Codul civil cunoaste in materie succesorala si institutia raportului succesoral care are legatura cu donatia.

Prin raport succesoral se intelege acea operatiune prealabila impartelii mostenirii, constand in readucerea de catre anumiti mostenitori la masa succesorala a acelor bunuri si sume de bani pe care le-au primit cu titlu gratuit de la cel a carui mostenire este vorba.

Donatiile facute descendentilor sau sotului supravetuitor, reprezinta un avans asupra partii din mostenire ce li se va cuveni.

Testamentul este un act cu titlu gratuit, dar unilateral si pentru o cauza de moarte, in vreme ce donatia este un act intre vii si presupune cu necesitate, pentru formare un acord de vointa intre donator si donatar.

Donatia este un contract de drept comun.

Contractul de donatie fiind un contract unilateral esentialmente gratuit si solemn, prin care o persoan, numita donator, transmite irevocabil dreptul sau de proprietate asupra unui bun sau alt drept real sau drept de creanta, unei alte persoane numita donatar, sporind patrimoniul acesteia, fara sa primeasca ceva in schimb.

Contractul este unilateral cand daruitorul nu impune nici-o sarcina donatarului, el este bilateral sau sinalagmatic, cand se impune o sarcina acestuia din urma.

Contractul de donatie este folosit frecvent intre raporturile dintre persoanele fizice, si persoanele juridice chiar si statul.

2. Caracterele juridice ale contractului de donatie

Donatia este un contract unilateral, esentialmente gratuit, translativ de proprietate , solemn si in principiu irevocabil.

a) - Donatia este un contract unilateral, deoarece da nastere numai la obligatii numai in sarcina donatorului.Sub aspectul numarului de vointe care concura la formarea contractului, donatia este bilaterala .

Donatarul nu isi asuma nici-o obligatie, are numai o indatorire de recunostinta fata de donator, nerespectarea ei este sanctionata cu revocarea donatiei.

b) - Donatia este un contract esentialmente gratuit.In cazul donatiei cu sarcina, contractul este oneros in limitele valorii sarcinii si gratuit numai in limitele valorii bunurilor donate, care depasesc valoarea sarcinii.

Sarcina in contractul de donatie poate fi stipulata in favoarea donatarului (sa isi cumpere un apartament cu suma donata), in favoarea unei terte persoane (sa-I achite taxa pentru a urma cursurile unei universitati particulare), si chiar in folosul donatorului (donatarul sa-i achite o anumita datorie).

Daca o persoana doneaza alteia o suma de bani pentru construirea unei locuinte, cu conditia ca donatorul sa se mute si el in acea locuinta, suntem in prezenta unui contract de donatie cu sarcina. Daca anterior construirii apartamentului, donatorul inceteaza din viata, donatarul nu poate fi obligat sa restituie succesorilor donatorului suma primita.

In cazul donatiei cu sarcina, neindeplinirea acesteia permite donatorului sa ceara fie revocarea(rezolutiunea), fie executarea contractului.

Revocarea contractului de donatie se pronunta de catre instanta de judecata , ea putand fi ceruta de donator, de succesorii acestuia sau de creditorii sai, prin intermediul actiunii oblice.

c) - Contractul de donatie este uncontract translativ de proprietate. Efectul translativ al dreptului de proprietate sau altui drept real sau drept de creanta se produce intre parti si fata de terti, ca in dreptul comun.

d) - Contractul de donatie este un contract solemn. Solemnitatea consta in autenticitatea contractului(toate donatiile se fac prin act autentic).

Prin contractul autentic se asigura principiul irevocabilitatii donatiilor.

Sanctiunea nerespectarii solemnitatii contractului de donatie, consta in nulitatea absoluta a actului, exceptie facand darul manual.

SECTIUNEA II

CONDITIILE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE DONATIE

1. Conditiile de forma ale contractului de donatie

Daca in materia contractelor predomina consensualismul, donatiile se incheie prin act autentic.

Pentru validitatea contractului de donatie trebuie indeplinita cerinta formei autentice, constituind o conditie "ad validitatem ", in sensul ca trebuie avut in vedere : consimtamantul ambelor parti(persoane fizice sau perdsoane juridice de drept public sau de drept privat), trebuie manifestat in forma autentica.

In cazul in care partile incheie contractul de donatie prin reprezentant cu procura, mandatul(delegatia) trebuie sa aiba forma autentica.

Pentru donator procura trebuie sa fie speciala, deoarece avem de a face cu un act de dispozitie.

Forma autentica fiind ceruta "ad validitatem", nerespectarea acesteia antreneaza sanctiunea nulitatii absolute. Un contract de donatie incheiat sub forma unui inscris sub semnatura privata, nu poate fi validat printr-un act confirmativ al donatorului.

Nulitatea contractului de donatie avand ca obiect un imobil nu va putea fi acoperita cu procesul verbal incheiat cu prilejul indeplinirii formelor de publicitate a actului de transmitere a imobilului.

Pentru ca un contract de donatie nul, pentru nerespectarea formei autentice sa poate produce totusi efecte juridice, el va trebui refacut in intregime, cu respectarea formalitatilor cerute de lege.

Dupa moartea donatorului, nulitatea donatiei pentru viciul de forma poate fi acoperita prin confirmare, ratificare sau executare voluntara a donatiei de catre mostenitorii donatorului, daca este facuta in deplina cunostinta de cauza. Confirmarea sau ratificarea produce efecte doar fata de succesorii care au consimtit; renuntarea la efectele nulitatii este opozabila si creditorilor, daca nu este frauduloasa.

In cazul in care contractul nu se incheie imediat pentru ca partile nu sunt prezente nici personal si nici prin reprezentant, donatia se descompune in doua acte: oferta de a dona si acceptarea donatiei.

Donatia se incheie intre persoanele prezente, fie intre persoanele care nu sunt de fata si se poate realiza numai cu acordul donatorului.

Pentru validitatea donatiei se cere ca atat oferta de a darui, cat si acceptarea de catre donatar sa fie facute in forma autentica, in caz contrar, actul nu poate produce efecte juridice fiind nul absolut.

Acceptarea donatiei o face donatarul.

Acceptarea donatiei trebuie sa fie notificata donatorului in limitele termenului stabilit de acesta, iar daca nu s-a fixat un termen, notificarea trebuie facuta inainte de revocarea ofertei.

Acceptarea trebuie facuta si comunicata in timpul vietii donatorului, caci in caz contrar contractul nu se poate perfecta .de asemenea acceptarea trebuie comunicata inainte ca donatorul sa fi devenit incapabil.

Pana in momentul primiriin acceptarii, donatorul poate revoca oferta de donatie, astfel incat contractul nu se mai poate perfecta. Revocarea poate fi expresa dar si tacita( instrainarea obiectului donatiei catre o alta persoana).

In cazul unei donatii de bunuri mobile, legea cere si intocmirea unui act estimativ. Art. 827 C.civ dispune ca "orice act de donatiune de mobile este valabil numai pentru obiectele trecute intr-un act estimativ subsemnat de donator si donatar."

Actul estimativ poate sa fie cuprins chiar in inscrisul constatator al contractului de donatie, insa nimic nu se opune ca partile sa poata intocmi si un inscris separat, fie si sub forma de semnatura privata insa obligatoriu semnat de ambele parti.

Actul estimativ trebuie sa cuprinda descrierea fiecarui bun mobil donat, precum si evaluarea fiecaruia.

In cazul donatiei de imobile, cerinta formei autentice trebuie respectata in toate cazurile.

2. Conditiile de fond ale contractului de donatie

Contractul de donatie pentru a fi valid deosebit de formei solemne a inscrisului autentic, se cere a indeplini si conditiile generale de fond cerute de legiuitor pentru orice contract, dar cu unele particularitati.

A)    Capacitatea partilor

a)     Regula in materia contractului de donatie capacitatea este regula, iar incapacitatea este exceptia.

Incapacitatile trebuie sa fie expres si limitativ prevazute de lege.

Pentru validitatea contractului de donatie, donatorul trebuie sa aiba capacitatea de a dispune cu titlu gratuit, iar donatarul trebuie sa posede capacitatea de a primi cu titlu gratuit.

Incapacitatile sunt absolute cand persoanele nu pot dona dar nici primi prin donatie si relative cand persoanele nu pot dona anumitor persoane si nici primi de la unele dintre acestea .

b)     Incapacitati de a dispune prin donatie

Minorii si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca, nu pot dipune prin contractul de donatie(nu pot fi donatori), nici personal si nici prin reprezentantii lor legali(parinti, tutori), chiar daca s-ar obtine autorizatia autoritatii tutelare.

Incapacitatea de a dispune prin donatie constituie o incapacitate de folosinta, incalcarea ei fiind sanctionata cu nulitatea absoluta a donatiei, exceptie facand darurile obisnuite.

In cazul in care minora se casatoreste (aceasta putandu-se casatori de la varsta de 16 ani si in cond. legii de la varsta de 15 ani), ea dobandeste prin aceasta capacitatea de exercitiu deplina si va putea incheia contractul de donatie in calitate de donator.

Consideram ca minorul nu va putea face o donatie pana nu va implini varsta de 18 ani.

Sunt nule fata de creditori, actele si instrainarile cu titlu gratuit, facute de faliti, daca ele sunt realizate cu mai putin de 6 luni inainte de data incetarii platilor.Falitul nu poate face donatii sub nici-o forma, in caz contrar, frauda este prezumata, iar donatorul falit nu se poate apara invocand dovada bunei sale credinte la incheierea contractului.

c)      Incapacitati de a primi prin donatie

Cetatenii straini si apatrizii nu vor putea primi donatii avand ca obiect dreptul de proprietate asupra tereburilor din Romania.

2. Persoanele neconcepute

Persoanele juridice care nu au dobandit personalitate juridica.persoanele juridice odata infiintate, vor putea primi donatii numai daca acestea corespund scopului lor determinat prin lege(act,infiintare, statut).

4. Medicii, farmacistii si preotii.

Medicii si farmacistii nu pot primi donatiile pe care bolnavul le-a facut in favoarea lor incursul acestei boli.

Preotii care au asistat pe donator din punct de vedere religios in cursul bolii de care acesta a murit.

Contractul de donatie incheiat cu incalcarea dispozitiilor de mai sus atrage sanctiunea nulitatii absolute, exceptie fac donatiile remuneratorii facute cu titlu particular, daca sunt potrivite cu starea materiala a donatorului si cu serviciile prestate de donatar.

Surdo-mutul daca nu stie sa scrie, nu poate accepta o donatie decat cu asistenta unui curator special, numit de autoritatea tutelara.

d)     Capacitatea persoanelor juridice de a primi donatii

Donatiile oferite organelor de stat, unitatilor administrativ teritoriale, regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, pot fi acceptate astfel:

- donatiile oferite ministerelor sau altor organe centrale ale administratiei de stat aflate in subodinea directa a Guvernului.

- donatiile oferite unitatilor administrativ teritoriale

- donatiile oferite regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, se accepta de conducatorii acestora daca sunt de interes local.

- asociatiile si fundatiile fara scop patrimonial(federatiile) pot primi donatii in vederea infiintarii ori dupa acest moment si chiar subventii din partea statului, atunci cand o astfel de persoana juridica de drept privat a fost recunoscuta de Guvernul Romaniei.

- persoanele juridice care nu sunt de stat precum si sindicatele, pot accepta donatii prin organele lor de conducere, fara nici-un fel de autorizatie.

In cazul in care legea cere imperativ pentru validitatea donatiei o autorizare, lipsa acesteia atrage sanctiune nulitatii absolute a donatiei.

B)    Consimtamantul partilor

Conditia capacitatii pentru validitatea contractului de donatie este consimtamantul partilor.

Consimtamantul trebuie sa fie exprtimat in forma autentica, sa fie liber, neviciat prin eroare, dol sau violenta.

Eroarea, ca viciu de consimtamant poate privi identitatea donatarului, bunul donat sau cauza donatiei.

Violenta, fie ea fizica sau morala poate proveni fie de la donatar, fie de la un tert si are ca rezultat anularea donatiei.

Dolul , se manifesta sub forma sugestiei si captatiei .

C)     Obiectul in contractul de donatie

Bunul (dreptul) trebuie sa fie in circuitul civil, sa fie determinat si determinabil, posibil, licit si sa existe sau sa poata exista in viitor.

Contractul de donatie este nul absolut, daca are ca obiect lucrul altuia, intrucat donatorul se poate abtine sa dobandeasca proprietatea lucrului altuia si prin urmare o asemenea donatie ar contraveni principiului irevocabilitatii.

D)    Cauza in contractul de donatie

Cauza donatiei trebuie sa fie reala, licita si morala si sa cuprinda doua elemente:

intentia de a gratifica;

motivul determinant.

Intentia de a gratifica consta in transmiterea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate asupra unui bun ori alt drept real sau un drept de creanta si trebuie sa aiba caracter de liber consimtamant si se infatiseaza ca un element abstract obiectiv si invariabil al cauzei donatiei.

Motivul determinant este scopul concret urmarit de donator - element subiectiv variabil si concret in fiecare contract de donatie.

SECTIUNEA III

PRINCIPIUL IREVOCABILITATII DONATIILOR.EXCEPTII

1) Principiul irevocabilitatii donatiilor

A) Consideratii generale

Fiind o liberalitate, contractul de donatie este irevocabil, astfel incat cel care a facut liberalitatea nu mai poate lua inapoi ceea ce a daruit.

Irevocabilitatea donatiilor are un caracter special, particular, mai accentuat decat forta obligatorie a oricarui contract, in sensul ca in materie de donatii*(indiferent daca s-au realizat in forma autentica, deghizata , indirecta sau dar manual) irevocabilitatea priveste nu numai efectele, ci insasi esenta contractului, fiind o conditie de valabilitate pentru formarea lui.

Sanctiunea nulitatii absolute se rasfrange asupra contractului de donatie in intregul sau si nu numai asupra cauzei incompatibile cu principiul irevocabilitatii.

B) Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor.

Sunt incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor :

a) Donatiile facute sub o conditie potestativa din partea donatorului.Este nula orice donatie facute cu conditii a caror indeplinire atarna numai in vointa donatorului.Contractul de donatie facut sub o conditie pur potestativa precum si cel care depinde de o conditie simpla potestativa din partea donatorului sunt sanctionate cu nulitate.

b) Donatia facuta cu sarcina pentru donatar de a plati datoriile viitoare nedeterminate - sunt nule donatiile care impun donatarului plata unor datorii pe care donatorul le-ar contracta in viitor si a caror valoare nu a fost specificata prin actul de donatie.Sanctiunea inserarii unei asemenea clauze este nulitatea absoluta.

c) Donatia facuta cu clauza de a dispune de bunul donat .In cazul in care clauza de a dispune de un bun donat vizeaza doar o parte din acesta , contractul va fi nul numai in parte, iar daca rezerva dreptului de a dispune este generala asupra intregii donatii , contractul este nul in totalitate .

C) Clauze compatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor

- Cele prin care contractul de donatie este afectat de un teren;

- Cele prin care contractul de donatie este afectat de o conditie cauzala sau mixta ;

- Cele prin care in contractul de donatie se stipuleaza plata datoriilor prezente ale donatorului, datorii cu data certa, anterioara donatiei si chiar cele viitoare, daca acestea sunt specificate in contract.

- Cele care prevad expres posibilitatea intoarcerii bunurilor donate in cazul in care donatarul ar predeceda donatorului, chiar daca ar lasa descendenti, sau pentru cazul de predeces al donatarului si al descendentilor lui.

- Cele prin care donatia are ca obiect nuda proprietate, donatorul rezervandu-si uzufructul sau dreptul de abitatie si clauza prin care se doneaza doar uzufructul, donatorul pastrand nuda proprietate.

2. Exceptii de la principiul irevocabilitatii donatiilor

In principiu, donatiile sunt irevocabile prin exceptii de la principiul irevocabilitatii donatiilor, sunt revocabile prin ele insele:

a)     Donatiile intre soti;

b) Donatiile de bunuri viitoare ;

Legea mai prevede si cazuri de revocare a donatiilor :

Revocarea pentru neindeplinirea de catre donatar a sarcinilor impuse de donator;

Revocarea pentru ingratitudinea donatarului ;

Revocarea pentru nasterea unui copil al donatorului, posterior facerii donatiei;

a) Revocarea donatiei intre soti

Orice donatie facuta intre soti in timpul casatoriei este revocabila.Aceasta se poate realiza prin vointa unilaterala a sotului donator(nu si creditorii sau mostenitorii lui), indiferent de forma in care s-a efectuat donatia (act autentic, donatie indirecta sau dar manual), in timpul casatoriei sau dupa incetarea acesteia si chiar dupa decesul sotului donatar, impotriva mostenitorilor celui gratificat.

Vointa sotului donator de a revoca donatia facuta celuilalt sot poate fi exprimata expres (prin solicitarea restituirii bunului) si tacit.

In cazul in care donatia intre soti este simulata ea va fi lovita de nulitatea absoluta. Daca sotul donator si-a manifestat intentia revocarii donatiei facuta celuilalt sot, bunurile care au format obiectul donatiei redevin bunuri proprii ale sotului donator.

b) Revocarea donatiei de bunuri viitoare

Donatia de bunuri viitoare are ca obiect bunurile pe care donatorul le va lasa la moartea sa.

Donatia de bunuri viitoare este revocabila , ea nu constituie un pact asupra succesiunilor deschise, pacte care sunt prohibite de lege sub sanctiunea nulitatii absolute.

Revocarea poate fi expresa facuta prin inscris autentic sau testament ori tacita atunci cand ea rezulta din orice dispozite ulterioara contrara a donatorului, incompatibila cu mentinerea donatiei.

Daca donatarul moare inaintea donatorului , donatia de bunuri viitoare devine caduca.

SECTIUNEA IV

CAUZELE LEGALE DE REVOCARE A DONATIILOR

1. Revocarea donatiilor pentru neindeplinirea sarcinilor

Sarcina este o obligatie impusa donatarului care daca a acceptat donatia este tinut sa o duca la indeplinire.Sarcina trebuie sa fie posibila , licita si morala.Ea poate fi stipulata in favoarea oricareia din parti (donator,donatar) sau in favoarea unui tert .

Daca sarcina s-a stipulat in vavoarea donatarului, donatia este pur gratuita insa in caz de neexecutare ea poate fi revocata.

Daca sarcina este stipulata infavoarea donatorului sau unui tert, in masura sarcinii, donatia nu mai este o liberalitate.

Donatia cu sarcina este un contract sinalagmatic, in caz de neexecutare intervin efectele specifice contractelor sinalagmatice.

In cazul neindeplinirii sarcinii de catre donatar, sau a executarii partiale sau cu intarziere, instanta va aprecia in finctie de imprejurari, putand dispune rezolutiunea totala sau partiala a contractului, eventual cu acordarea unui termen de gratie.

Actiunea in revocare poate fi intentata de donator, de succesorii sai in drepturi sau chiar de creditorii sai chirografari prin intermediul actiunii oblice. Daca este admisa de catre instanta, actiunea va produce efecte retroactive atat in privinta donatarului si succesorilor lui in drepturi cat si fata de terti, drepturile constituite in favoarea lor fiind desfiintate .

2. Revocarea donatilor pentru ingratitudine

A)    Notiunea de ingratitudine

Ingratitudinea reprezinta antonimul recunostintei pe care donatarul s-ar cuveni sa o aiba fata de donator.

Toate contractele de donatie pot fi revocate pentru ingratitudinea donatarului cu exceptia donatiilor facute de terti viitorilor soti inaintea casatoriei.

B)    Cazurile de revocare a donatiilor pentru ingratitudine

O donatie va fi revocata :

a) Daca donatarul a atentat la viata donatorului- atentatul la viata donatorului - se intelege vointa donatarului de a-l ucide pe donator.

Uciderea din culpa sau in legitima aparare a donatorului de catre donatar nu poate duce la revocarea donatiei pe acest temei.

b) Daca donatarul s-a facut culpabil fata de donator de delicte, cruzimi sau injurii grave - delictele, cruzimile sau injuriile foarte grave - in acest caz donatia va fi revocata.

Actele de cruzime - vizeaza integritatea corporala si sanatatea donatorului si ele vor trebui sa fie savarsite de donatar sau de o alta persoana, din ordinul acestuia.

Injuriile sau simplele certuri intre parti sau imprejurarea ca donatarul l-a amenintat pe sotul donatoarei nu atrag revocarea.

c) Daca donatarul refuza fara temei de a da alimente donatorului - refuzul de alimente. Revocarea donatiei pentru refuz de alimente presupune ca donatorul sa fi ajuns in nevoie, iar donatarul desi avand posibilitatea, sa-I refuze fara cuvant, adica fara o temeinica justificare, ajutorul alimentar pe care il impune obligatia de recunostinta.

Refuzul donatarului nu va putea fi sanctionat cu revocarea daca donatorul are rude in situatia de a-i acorda intretinerea. Cuantumul valoric al alimentelor nu trebuie sa depaseasca valoarea donatiei.

C)    Actiunea in revocarea donatiei pentru ingratitudine

Actiunea va fi indreptata doar impotriva donatarului si reprezinta o pedeapsa civila care se caracterizeaza prin urmatoarele :

a) Este o actiune strict personala, putand fi intentata numai de donator, exceptie fac mostenitorii acestuia care devin titulari ai actiunii in revocare, daca acesta a decedat inainte de terminarea procesului sau daca donatorul a decedat inainte de expirarea termenului in care actiunea putea fi intentata.

b) Daca este vorba de aplicarea unei pedepse, titularul actiunii il poate ierta pe donator. Iertarea donatarului se prezuma daca a trecut 1 an dinziua savarsirii faptului sau din ziua in care donatorul ori mostenitorii lui au luat cunostinta de acest fapt, fara ca inauntrul acestui interval de timp sa fi cerut revocarea. Termenul de 1 an este un termen de decadere.

c) Actiunea in revocarea donatiei, poate fi intentata in contra autorului faptului de ingratitudine nu si impotriva mostenitorilor, daca faptuitorul a incetat din viata.

d) Actiunea in revocarea donatiei este o actiune in restituire cu caracter de pedeapsa, deci esentialmente persoanal; admiterea actiunii nu produce efecte retroactive fata de terti.

3. Revocarea donatiilor pentru survenienta de copil.

Potrivit art. 836 C.civ. donatia se revoca de drept in cazul cand donatorului care nu avea nici-un copil sau alt descendent in momentul incheierii contractului de donatie, i se naste ulterior un copil viu.

Revocarea pentru nasterea de copii survenita ulterior donatiei se produce indiferent de felul sau valoarea donatiei, cu exceptia celor facute intre soti in timpul casatoriei.

Daca donatorul avea copii sau descendenti in viata la momentul incheierii contractului de donatie, acesta este irevocabil.

Partile nu ar putea insera in contractul de donatie, o clauza prin care donatorul ar renunta la revocarea donatiei pentru nasterea ulterioara a unui copil, o asemenea clauza atragand nulitatea acesteia.

Revocarea contractului de donatie pentru surveniente de copil, nu trebuie sa fie pronuntata de catre instanta de judecata, daca insa donatarul refuza restituirea bunului donat, instanta de judecata va putea doar sa constate revocarea de drept, obligand pe gratificat la restituirea bunului catre donator.

Revocarea contractului de donatie pentru survenienta de copil produce efecte retroactive de la data incheierii contractului, astfel ca bunul donat se reintoarce in patrimoniul donatorului, liber de orice sarcini, iar daca a fost instrainat catre un tert, acesta isi va pierde dreptul ca fiind nedobandit de la un proprietar.

Donatarul tinut la restituirea bunului va pastra fructele dobandite pana in ziua in care a fost instiintat despre nasterea copilului din casatorie, eventual recunoasterea copilului din afara casatoriei.

In cazul in care donatia revocata pe acest temei era cu sarcini, revocarea se va produce doar in limita folosului pur gratuit procurat donatarului.

SECTIUNEA V

DONATIILE INDIRECTE, DONATIILE DEGHIZATE SI DARURILE MANUALE

Donatiile se incheie in forma autentica, exceptie de la regula fac:

1.donatiile indirecte

2.donatiile deghizate

3.darurile manuale

1. Donatiile indirecte cand o persoana doreste sa gratifice pe o alta dar nu prin intermediul contractului de donatie incheiat in forma autentica , ci al unui alt act juridic.

Donatia indirecta presupune intentia de a gratifica din partea donatorului, insa gratificarea are loc printr-un alt act juridic decat donatia propriuzisa, donatarul primind de la donator un bun fara a stipula o contraprestatie.

Pentru a fi valabila donatia indirecta trebuie sa indeplineasca toate conditiile de fond si forma ale actului prin intermediul caruia se realizeaza astfel ca ea nu este supusa formei solemna ( inscris autentic, ca si in cazul donatiei deghizate).

Actul juridic prin care se realizeaza donatia indirecta este public si real.

Categorii de donatii indirecte :

a) Renuntarea la un drept- nu constituie o liberalitate deoarece poate fi si cu titlu oneros.Numai intentia reala de a gratifica da nastere unei donatii indirecte.

In cazul in care renuntarea nu este pur abdicativa ci se face in favoarea unei persoane determinate care trebuie sa accpte actul respectiv, atunci este translativa de proprietate si este supusa formei solemne .

Ex: Renuntarea la cota parte dintr-o mostenire in favoarea unui anumit comostenitor, deoarece in acest caz nu este vorba de renuntare la un drept ci este vorba de o accpetare a mostenirii urmata de o transmitere cu titlu gratuit.

b) Remiterea de datorie - constituie un mijloc voluntar de stingere a unei obligatii, constand in renuntarea creditorului la dreptul sau de creanta cu consimtamantul(expres sau tacit) al debitorului, ea fiind in principiu gratuita.

Cauza juridica a retrimiterii de datorie este intentia de a gratifica pe debitor si de aceea ea mai este cunoscuta si sub denumirea de iertare de datorie.

Remiterea de datorie poate fi facuta in orice forma: scrisa, verbala si chiar tacita .

c) Stipulatia in favoarea unei terte persoane - este un contract prin care o persoana numita promitent, se obliga fata de alta persoana numita stipulant sa execute o anumita prestatie in folosul unei terte persoane, numita beneficiar care nu participa si nici nu este reprezentata la incheierea contractului.

Efectul principal al stipulatiei consta in aceea ca se creaza un drept direct in folosul beneficiarului, fara sa fie nevoie de o accptare din partea acestuia, care insa poate sa refuze.

Ex: contractul de renta viagera in folosul unui tert, donatia cu sarcina in folosul unei terte persoane, contractul de asigurare de raspundere civila, s.a

2. Donatiile deghizate - atunci cand este simulata, ascunsa sub forma unui act juridic diferit cu titlu oneros.

Liberalitatea deci si donatia este deghizata sau ascunsa sub forma unui contract cu titlu oneros, cand una din parti declara in mod fals ca a primit un echivalent banesc in schimbul folosului procurat de dansa, pe cand in realitate, ea nu a primit absolut nimic, sau cand una din parti recunoaste a fi datoare cu o suma de bani, pe care nu o datoreaza in realitate.

Donatia deghizata este valabila(cu exceptia donatiilor intre soti) daca donatorul avea capacitatea de a dispune cu titlu gratuit , iar donatarul va primi o liberalitate, iar obiectul si cauza contractului sunt licite si daca actul indeplineste conditiile de fond ale donatiei.

Donatia deghizata, trebuie sa fie sub forma autentica si duce efectele unei donatii obisnuite, iar in consecinta daca este ascunsa sub forma unui contract cu titlu oneros (vanzare -cumparare), donatorul va putea cere revocarea ei pentru ingratitudine, cat si tertii (creditorii chirografari ai partilor si mostenitorii rezervatari, succesorii cu titlu particular) interesati, facand dovada caracterului simulat al vanzarii vor putea cere revocarea donatiei si reductiunea ei in cazul in care este excesiva, adica aduce atingere rezervei succesorale.

Proba simulatiei se face printr-un contrainscris sau inceput de dovada scrisa sau prin orice mijloc de proba admis de lege.

Donatiile pot fi facute si prin persoane interpuse- persoane care sunt capabile de a primi donatia, ulterior avand posibilitatea de a remite bunul donat, donatarului incapabil (copii si sotul persoanei incapabile).

3. Darurile manuale - reprezinta o varietate a contractului de donatie avand ca obiect numai bunuri mobile corporale, el se incheie valabil prin acordul de vointa al partilor si prin remiterea ( traditiunea) efectiva a bunului de la donator la donatar, fara indeplinirea vreunei alte formalitati. Darul manual este un contract real si nu solemn si se poate face si prin intermediari.

Obiectul darului manual - il reprezinta bunurilesusceptibile de remitere donatarului fara nici-o alta formalitate.

Printr-un dar manual se poate transmite un bun mobil a carui valoare nu are nici-o relevanta asupra acestei varietati de donatie.

In cazul darului manual, conditia speciala care trebuie indeplinita pentru validitatea acestuia este traditiunea reala a bunului.

Prin traditiunea bunului nu trebuie sa se inteleaga neaparat o deplasare fizica a bunului de la donator la donatar, efectele sale juridice putand fi realizate si printr-o remitere implicita, cum ar fi predarea de catre donator donatarului a chelior unei casete fara predarea efectiva a continutului ei.

Darurile manuale sunt irevocabile si pot fi afectate de sarcini, sunt supuse reductiunii si raportului atunci cand acestea sunt necesare pentru reintregirea rezervei succesorale a mostenitorilor rezervatari ai donatorului.

Proba darului manual se face prin orice mijloc de proba, insa pentru donator si succesorii sai se cere existenta unui inscris sau inceput de dovada scrisa care poate fi completata cu martori sau prezumtii .

Donatarul posesor nu are nevoie de o dovada scrisa, fiind vorba de bunuri mobile, in favoarea lui operand o prezumtie simpla de proprietate.

Sunt considerate daruri manuale :

a) depunerea de catre o persoana a unei sume de bani la CEC, pe numele unei alte persoane facuta cu titlu de liberalitate;

b) retragerea unei sume de banui de pe un libret de economii CEC si transferarea ei pe libretul CEC al altei persoane in baza unei comunicari telegrafice;

c) predarea sau virarea unei sume de bani de catre donator in contul unui tert pe seama donatarului in vederea construirii sau cumpararii unei locuinte proprietate persoana;

d) depunerea de catre paruinti a unei sume de bani la CEC pe numele copilului lor minor sau major astfel incat devine proprietatea copilului , chiar daca in libret unul dintre parinti figureaza la clauza de imputernicire;

e) predarea unui libret de economii CEC in care primitorul este trecut la clauza de imputernicire;

SECTIUNEA VI

EFECTELE CONTRACTULUI DE DONATIE

1. Efectele donatiei intre parti

Contractul de donatie are ca efect transmiterea unui drept real de proprietate din patrimoniul donatorului in patrimoniul donatarului.

Contractul de donatie poate avea ca efect stingerea unui drept(prin renuntare) precum a unei obligatii corelative in cazul remiterii(iertarii) de datorie.

A) Obligatiile donatorului

- obligatia de a preda bunul care formeaza obiectul donatiei ;

- obligatia de a-l pastra pana la predare ;

In principiu donatorul nu raspunde pentru evictiune si nici pentru vicii ascunse, deoarece donatia este un contract cu titlu gratuit.

Cu toate acestea donatorul este tinut de obligatia de garantie pentru evictiune daca :

a)         s-a obligat expres la aceasta ;

b)         evictiunea provine din faptul sau personal;

c)          donatia esra cu sarcini , in limita valorii acestora ;

Donatorul va raspunde pentru viciile ascunse ale bunului donat:

a)         daca s-a obligat expres in acest sens;

b)         in caz de dol( culpa grava a donatorului) pentru pagubele rezultand

din viciile ascunse , cunoscute de ele si necomunicate donatarului ;

c)          atunci cand donatia este cu sarcina , in masura in care contractul este cu titlul oneros si sinalagmatic;

B) Obligatiile donatarului

Donatarului nu-i revine nici-o obligatie legala fata de donator , ci doar una morala, de recunostinta care in caz de nerespectare este sanctionata cu revocarea donatiei pentru ingratitudine.

Daca donatia este cu sarcini, neindeplinirea acestora de catre donatar , da dreptul donatorului de a cere fie executarea contractului cu daune interese, fie revocarea donatiei.

Donatarul nu va putea sa renunte la donatie decat avnd consimtamantul donatorului.

2. Efectele donatiei fata de terti

Pentru ca donatia sa produca efecte fata de terti , legea cere indeplinirea unor forme de publicitate.

In cazul in care obiectul donatiei il constituie un imobil, contractul devine opozabil fata de terti din momentul transcrierii lui .

Pot cere transcrierea, donatarul, mandatarul, mandatarul donatarului, tutorele, ascendentii minorului donatar si chiar donatorul.

Lipsa transcrierii poate fi invocata de orice persoana interesata dar in primul rand de cei care au primit de la instrainator proprietatea bunului, creditorii ipotecari asupra imobilului donat, succesorii cu titlu particular ai donatorului.

In cazul contractului de donatie avand ca obiect bunuri mobile    corporale opozabilitatea fata de terti se realizeaza prin transmiterea posesiei bunului donat.

In cazul creantelor, donatarul va deveni proprietar fata de terti numai prin efectul notificarii sau acceptarii.