Casatoria

Casatoria

Conditiile incheierii casatoriei se impart in urmatoarele categorii:

1) Conditii de fond;

2) Impedimente la casatorie;

3) Conditii de forma.

1) Conditiile de fond sunt in numar de 4

I. Varsta matrimoniala (varsa nubila).

Varsta minima - 18 ani, indiferent de sex. (16 ani ca efect al dispensei).

II. Dispensa de varsta. Pentru acordarea dispensei de varsta trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

- Persoana in cauza sa fii implinit 16 ani;

- Sa existe motive temeinice care justifica dispensa;

Exista un aviz medical - acest aviz trebuie sa ateste aptitudinea fizica, psihica si intelectuala a solicitantului de a incheia casatoria;

Exista incuviintarea parintilor sau, dupa caz, a tutorelui, a persoanei sau autoritatii abilitate sa exercite drepturile parintesti.

Acordarea dispensei este de competenta directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului de la domiciliul solicitantului.

Varsta maxima - nu exista o limita de varsta in privinta incheierii casatoriei.

Diferenta de varsta - nu exista o diferenta de varsta, dar in situatia in care diferenta de varsta este prea mare intre soti, aceasta poate fi considerata casatorie fictiva.

III. Diferenta de sex - in romania, de lege lata, casatoria se incheie numai intre persoane de sex diferit.

IV. Consimtamantul la casatorie - manifestarea de vointa in sensul incheierii casatoriei. Trebuie sa indeplineasca mai multe conditii:

- Sa provina de la o persoana cu discernamant - o persoana care are capacitate intelectiva cat si capacitate volitiva;

- Consimtamantul sa fie liber (sa nu fie viciat).

- Consimtamantul sa fie deplin (sa nu fie afectat de modalitati).

- Consimtamantul sa fie actual (exprimat in momentul incheierii casatoriei).

- Consimtamantul trebuie sa fie exprimat personal si impreuna de catre viitorii soti, fiind exclusa incheiera casatoriei prin reprezentare.

- Consimtamantul trebuie sa fie exprimat expres, prin raspunsuri succesive si afirmative ale celor 2 viitori soti la intrebarea ofiterului de stare civila, daca vor sa se casatoreasca.

- Consimtamantul trebuie exprimat in mod public, in prezenta a minim 2 martori.

- Consimtamantul trebuie sa fie constatat in mod direct de catre cel care instrumenteaza incheierea casatoriei.

Lipsa consimtamantului poate fi materiala sau psihica.

- Lipsa materiala exista in situatia erorii ofiterului de stare civila cu privire la consimtamantul viitorilor soti.

- Lipsa psihica exista in situatia in care unul dintre viitorii soti raspunde afirmativ la intrebarea ofiterului de stare civila, dar in acel moment este lipsit de facultatile mintale. Se afla in aceasta situatie alienatul si debilul mintal sau persoana lipsita vremelnic de facultatile mintale.

Viciile consimtamantului

Fata de dreptul comun exista anumite particularitati:

In aceasta materie avem doar 3 vicii de consimtamant ( eroare, dol, violenta).

Eroarea - are un camp de aplicare restrans, in sensul ca este viciu de consimtamant doar se refera la identitatea fizica a celuilalt sot.

Dolul - viciaza consimtamantul prin eroarea provocata ca urmare a mijloacelor viclene folosite. El trebuie sa provina de la celalalt viitor sot. Are in structura un element subiectiv si anume eroarea si un element obiectiv, si anume mijloacele dolosive (viclene). Se poate manifesta si sub forma reticentei.

Dolul are un camp de aplicare mai larg, putandu-se referi la orice calitati ale viitorului sot care, daca ar fi fost cunoscute, nu s-ar fi incheiat casatoria. Aceste calitati trebuie sa fie necesare sau esentiale pentru incheierea casatoriei.

Violenta - viciaza consimtamantul viitorului sot prin teama provocata ca urmare a constrangerii fizice sau morale exercitate impotriva sa. Exista violenta fizica si violenta morala. Violenta cuprinde un element obiectiv - constrangerea si un element subiectiv - teama pe care o insufla.

Simpla temere reverentioasa nu constituie viciu de consimtamant. (temere reverentioasa - respectul deosebit care trebuie avut in vedere fata de o anumita persoana).

Comunicarea reciproca a starii sanatatii. Casatoria nu se poate incheia daca viitorii soti nu declara ca si-au comunicat reciproc starea sanatatii lor. (veneric, psihiatric, examenul serologic, pulmonar). Aceasta comunicare se realizeaza partial prin certificatele medicale care se anexeaza la declaratia de casatorie si care se refera la urmatoarele examene medicale: serologic, veneric, pulmonar si neuro-psihic. Informarea completa implica luarea la cunostiinta de orice alte maladii, adica viitorii soti trebuie sa-si comunice unul altuia, inainte de a casatori, orice boala pe care o are, dar care nu se incadreaza in cele 4 conditii.

2) Impedimente la casatorie (conditii de fond negative).

Sunt imprejurari de fapt sau de drept care impiedica incheierea casatoriei.

Starea civila de persoana casatorita. Aceasta cerinta este impusa de principiul monogamiei.

Rudenia. Este oprita casatoria intre rudele in linie dreapta, indiferent de grad si intre rudele in linie colaterala pana la gradul IV inclusiv. Pentru motive temeinice, casatoria intre rudele in linie colaterala de gradul IV poate fi incuviintata de presedintele consiliului judetean sau, dupa caz, de primarul general al mun. Bucuresti, in raport de domiciliul solicitantului.

Adoptia. Potrivit codului familiei este oprita casatoria intre urmatoarele categorii de persoane:

- Cel care adopta sau ascendentii lui pe de o parte si cel adoptat sau descendentii lui pe de alta parte.

- Intre copiii celui care adopta, pe de o parte, si cel adoptat si copiii acestuia pe de alta parte.

- Intre cei adoptati de aceeasi persoana.

Pentru motive temeinice, casatoria intre copiii adoptatorului si cel adoptat sau copii acestuia si intre cei adoptati de aceeasi persoana poate fi incuviintata de presedintele consiliului judetean sau de primarul general al mun. Bucuresti, in raport de domiciliul solicitantului. (dispensa de adoptie).

Regulile de mai sus se refera doar la adoptia cu efecte restranse care putea fi incuviintata pana la intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 25/1997.

Specific acestei forme de adoptie era faptul ca adoptatul si descendentii sai deveneau ruda numai cu adoptatorul, nu si cu rudele acestuia. In prezent se aplica legea nr. 273/2004 care reglementeaza doar adoptia cu efecte depline, adoptatul fiind considerat copil firesc al adoptatorului, devenind ruda cu rudele acestuia.

Tutela. In timpul tutelei este oprita casatoria intre tutore si persoana minora aflata sub tutela sa.

Alienatia sau debilitatea mintala ori lipsa temporara a facultatilor mintale. Alienatul sau debilul nu se poate casatori niciodata, pe cand cel lipsit vremelnic de facultatile mintale nu se poate casatori cat se afla sub efectul lipsei facultatilor mintale.

Lipsa aprobarii prealabile a conducatorului institutiei in care este angajat preotul militar.

Potrivit legii 195/2000 casatoria preotului militar cu o persoana apatrida sau care nu are exclusiv cetatenia romana este conditionata de obtinerea aprobarii prealabile a conducatorului institutiei in care este incadrat.

3) Conditiile de forma

Se clasifica in 2 categorii :

1.formalitati premergatoare incheierii casatoriei

2.formalitati privind incheierea casatoriei

Prima categorie : formalitati premergatoare incheierii casatoriei

Prima formalitate o reprezinta declaratia de casatorie , adica actul prin care viitorii soti isi manifesta vointa in sensul incheierii casatoriei .

In acest scop ei trebuie sa completeze un formular tipizat la care se anexeaza actele prevazute de lege .

Ca regula declaratia de casatorie se face la serviciul de stare civila de la locul unde se va incheia casatoria .

Cu titlu de exceptie daca unul dintre viitorii soti nu se afla in acea localitate , va face declaratia de casatorie la servicul de stare civila de la domiciliul sau resedinta sa urmanad ca aceasta sa fie transmisa din oficiu la serviciul competent .

Cu ocazia primirii declaratiei , ofiterul de stare civila va citi viitorior soti dispozitiile legale privind conditiile de fond , impedimentele la casatorie si numele sotilor atragandu-le atentia asupra falsului in declaratii .

Publicarea declaratiei de casatorie

Declaratia de casatorie se publica in extras in ziua in care a fost inregistrata intr-un loc special amenajat la sediul Primariei unde se va incheia casatoria .

Extrasul trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni :

1.data afisarii

2.datele de stare civila ale viitorilor soti

3.instiintarea ca orice persoana poate face opunere la casatorie in termen de 10 zile de la afisare

Opozitia la casatorie :

Este actul prin care o persoana aduce la cunostiinta ofiterului de stare civila existenta unei imprejurari de fapt sau de drept care impiedica incheierea casatoriei .

Pentru a produce efecte , opozitia trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

1.sa fie facuta in scris

2.sa arate imprejurarea de fapt sau de drept care impiedica incheierea casatoriei

3.sa arate dovezile pe care se sprijina

4.sa fie semnata

In raport de situatia concreta ofiterul de stare civila are urmatoarele variante :

1.sa incheie casatoria daca opozitia este neintemeiata

2.sa amane incheierea casatoriei cand sunt necesare verificari suplimentare

3.sa refuze incheierea casatoriei daca opozitia este intemeiata

-in situatia din urma partea interesata se poate adresa cu plangere la judecatorie

A doua categorie : formalitati privind incheierea casatoriei

Data incheierii casatoriei :

Se stabileste de ofiterul starii civile la expirarea celor 10 zile de la publicarea declaratiei de casatorie .

In mod exceptional Primarul competent poate incuviinta reducerea acestui termen .

Momentul incheierii casatoriei :

Este acela in care ofiterul de stare civila constata existenta consimtamantului viitorilor soti si-i declara casatoriti .

Localitatea in care se incheie casatoria :

Este aleasa de viitorii soti sub conditia ca unul dintre acestia cel putin sa aiba domiciliul sau resedinta in acea localitate    .

Locul unde se incheie casatoria :

Ca regula acesta este servicul de stare civila .

In mod exceptional cu aprobarea primarului casatoria se poate incheia si intr-un alt loc .

Casatoria se poate incheia si pe o nava sub pavilion romanesc aflata in timpul unei calatorii in afara apelor teritoriale romane , daca viitorii soti sunt cetateni romani .

In acest caz capitanul navei are atributii de stare civila .

Persoana care incheie casatoria:

Sunt ofiteri de stare civila urmatorii :

1.primarii

2.sefii misiunilor diplomatice si oficiilor consulare

3.comandantii de nave

Cu exceptia acestora din urma, primele 2 categorii pot delega aceste atributii altei persoane.

Competenta acestei persoane :

Competenta materiala este determinata de calitatea celui care incheie casatoria si de atributiile ce i-au fost conferite . Daca persoana respectiva nu avea calitatea de ofiter de stare civila , casatoria este in principiu nula .

Cu titlu de exceptie actul de stare civila este valabil daca a exercitat in mod public aceste atributii cu respectarea legii ca o expresie a principiului eror comunis facit ius .

Competenta personala :

Este determinata de domiciliul sau resedinta viitorilor soti .

Competenta teritoriala :

Este impusa de limitele teritoriale ale localitatii respective .

Incalcarea competentei personale si a celei teritoriale nu afecteaza valabilitatea casatoriei ci poate atrage sanctiuni administrative pentru persoana vinovata .

Procedura incheierii casatoriei :

La data fixata ofiterul de stare civila efectueaza in ordine urmatoarele operatiuni :

1.identifica viitorii soti

2.constata prezenta a cel putin 2 martori

3.constata indeplinie conditiile de fond si ca nu exista impedimente la casatorie

4.constata ca nu exista pozitii intemeiate la casatorie

5.citeste viitorilor soti dispozitiile art.1,2 din codul familiei

6.ia consimtamantul viitorilor soti

7.declara incheiata casatoria

8.citeste sotilor dispozitiile privitoare la drepturile si obligatiile acestora

9.intocmeste actul de casatorie

10.dupa intocmirea actului de casatorie elibereaza certificatul de casatorie si livretul de familie.

Efectele casatoriei :

Se produc cu privire la :

1.relatiile personale dintre soti

2.relatiile patrimoniale dintre soti

3.capacitatea de exercitiu a sotului minor

Efecte cu privire la relatiile personale dintre soti:

Obligatiile personale ale sotilor :

1.obligatia de sprijin moral reciproc

2.obligatia de fidelitate sau de credinta (nu e prevazuta expres de codul familiei insa existenta ei este dovedita de recunoasterea unor consecinte juridice ale acesteia cum ar fi prezumtia de paternitate)

3.obligatia de coabitare sau convietuire (de a locui impreuna) cu toate acestea exista posibilitatea egala ca sotii sa aiba domicilii separate .

4.obligatia conjugala (consta in datoria sotilor de a avea relatii intime impreuna )

5.obligatia privitoare la nume-exista urmatoarele variante cu privire la numele sotilor in timpul casatoriei

a)sotii sa aiba ca nume comun numele unuia dintre ei

b)sa-si pastreze fiecare numele

c)sa aleaga ca nume comun numele lor reunite in aceeasi ordine

Efecte cu privire la relatiile patrimoniale dintre soti:

Obligatiile patrimoniale ale sotilor:

1.obligatia de sprijin material reciproc include obligatia de a suporta cheltuielile casatoriei si obligatia de intretinere intre soti

a)sotii sunt obligati sa contribuie in raport cu mijloacele fiecaruia la cheltuielile casatoriei

b)obligatia de intretinere intre soti presupune intrunirea urmatoarelor conditii :

-starea de nevoie a sotului indreptatit la intretinere

-incapacitatea de munca a sotului indreptatit la intretinere

-existenta mijloacelor materiale a sotului indatorat la intretinere

2.obligatia sotilor cu privire la bunuri

Regimul matrimonial :

Reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile dintre soti cu privire la bunurile acestora si cele dintre soti si terti cu privire la bunurile sotilor .

Regimul matrimonial actual este cel al cumunitatii de bunuri insotit de o separatie limitata de bunuri si consta in aceea ca de regula bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti sunt bunuri comune .

Legea pevede 6 categorii de bunuri proprii .

Aceasta comunitate de bunuri este o comunitate patrimoniala in devalmasie in sensul ca sotii au asupra bunurilor comune un drept de proprietate comun in devalmasie sau alte drepturi reale precum si creante , datorii sau garantii devalmase .

Prezumtia de comunitate :

Este reglementata de art.30 C.F. si consta in aceea ca bunurile dobandite de oricare dintre soti in timpul casatoriei sunt presupuse a fi comune .

Este o prezumtie relativa putand fi rasturnata prin dovada contrara.

Nulitatea conventiilor contrare comunitatii de bunuri

Este consacrata de art. 30 C. Fam care sanctioneaza orice conventie contrara comunitatii de bunuri cu nulitatea. (si conventiile dintre soti si terti).

Bunurile comune ale sotilor.

Criteria de determinare - trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

- Sa fie dobandit de soti impreuna sau de unul dintre ei.

- Sa fie dobandit in timpul casatoriei.

- Sa nu faca parte din bunurile proprii.

Perioada dobandirii - este exact durata casatoriei.

Momentul dobandirii - este acela in care unul dintre soti devine titularul dreptului transferat. Astfel, creanta nascuta inainte de casatorie in patrimoniul unui sot, dar realizata in timpul casatoriei, nu este bun comun; in vreme ce creanta nascuta in timpul casatoriei, dar realizata dupa casatorie este bun comun.

Dovada bunurilor comune - potrivit art. 30 C. Fam, calitatea de bun comun nu trebuie dovedita. Astfel, sarcina probei este rasturnata.

Drepturile sotilor asupra bunurilor comune -

Sfera drepturilor si obligatiilor sotilor asupra drepturilor comune - acte de administrare; acte de folosinta; acte de dispozitie.

Prezumtia mandatului tacit reciproc - este instituita de art. 35, alin 2 C. Fam. Aceasta prezumtie are un caracter relativ, sotul neparticipant la actul respectiv poate dovedi ca s-a opus la incheierea sa, fapt ce va duce la anularea sa. Acest lucru nu se poate opune tertului de buna-credinta.

Limitele mandatului tacit reciproc - limitele legale (art. 35, alin 2, fr. 2 C. Fam) nici unul dintre soti nu poate instraina sau greva un bun ?; limitele conventionale - poate exista o conventie a sotilor (pt fiecare act in parte).

Sanctiunea aplicabila in cazul incalcarii mandatului tacit reciproc si a limitelor sale - actele incheiate cu incalcarea dispozitiilor art. 35 sunt lovite de nulitate relativa, astfel ca sotul interesat poate sa le confirme. Nulitatea priveste intreg actul.

Impartirea bunurilor comune in timpul casatoriei

Cazuri:

La cererea oricaruia dintre soti;

La cererea creditorilor personali ai oricaruia dintre soti;

In cazul confiscarii bunurilor comune determinate sau a unei cote parti dintr-un bun comun al sotilor.

Primul caz, cerinte:

Se poate face numai pentru motive temeinice.

Se poate face in timpul casatoriei. Daca unul dintre soti a intentat o actiune de divort, impartirea bunurilor comune se va face in cadrul acestei actiuni. Prin moartea unuia dintre soti, casatoria inceteaza astfel ca actiunea de impartire a bunurilor comune, intentata anterior este lipsita de obiect, ne mai putand fi continuata impotriva sau de catre mostenitori.

Se poate face numai pe cale judecatoreasca, nu si prin conventie.

Se pot imparti in intregime sau in parte numai bunurile comune existente in momentul efectuarii impartirii.

La efectuarea impartirii trebuie luata in considerare valoarea pe care o au bunurile respective la data partajului si nu valoarea lor la data nasterii starii de devalmasie.

La impartirea bunurilor comune ale sotilor nu pot participa si copiii acestora.

In al doilea caz:

Potrivit art. 33 alin. 1 C. Fam. Bunurile comune nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti. Acestia pot urmari numai bunurile proprii ale sotului debitor. Daca aceste bunuri proprii nu sunt suficiente pt ca respectivul creditor sa isi acopere creanta, acesta poate cere impartirea bunurilor comune.

In ultimul caz:

Sanctiunea confiscarii se repercuteaza asupra partii din masa bunurilor comune ce apartine sotului sanctionat. Drept urmare, statul se va substitui sotului sanctionat, devenind proprietar comun cu celalalt sot asupra bunurilor comune respective.

Bunurile proprii ale sotilor (art. 31 C. Fam): bunurile dobandite inainte de casatorie; bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, afara de cazul in care dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune; bunurile de uz personal si bunurile de uz profesional (destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti); bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si inovatii precum si alte asemenea bunuri; indemnitatea de asigurare sau despagubirea pentru pagube pricinuite persoanei; valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare.

Efectele casatoriei

Bunurile a caror natura juridica este controversata

1) venitul din munca si altele asimilate acestora

Se includ aici salariul, indemnizatii, onorarii, pensii, dreptul de autor si altele.

Stabilirea naturii juridice a acestor bunuri presupune distinctia intre 2 categori juridice si anume dreptul de creanta si dreptul de proprietate.

Sub forma dreptului de creanta, adica suma de bani neincasata, acestea constituie bunuri proprii. Sub forma dreptul de proprietate (suma de bani incasata) devin bunuri comune.

2) depozitele bancare

Stabilirea naturii acestora presupun luarea in considerare a naturii sumei de bani avuta anterior depunerii. In consecinta, depozitul constituit din banu bun propriu va fi bun propriu. Cel constituit din bani bun comun va fi bun comun.

3) castigurile la jocurile de noroc sau libretele C.E.C.

Din punct de vedere juridic acestea sunt calificate producte. Natura lor depinde de natura sumei de bani depusa la C.E.C.

4) imobile

a) constructii edificate de soti pe terenul proprietatea unuia dintre ei

In acest caz, devin incidente 2 prezuntii legale si anume cea reglementata de art 492 cod civil potrivit caruia "proprietarul terenului devine prin accesiune si proprietarul constructiei" si cea reglementata de art 30 din codul familiei potrivit caruia "bunurile dobandite de oricare dintre soti in timpul casatoriei sunt bunuri comune.

Se da prioritate prezumtiei de comunitate dat fiind caracterul special al normelor din codul familiei. In consecinta, acea constructie devine bun comun in devalmasie a sotilor.

Sotul neproprietar al terenului dobandeste un drept de superficie.

b) constructie edificata de unul dintre soti pe terenul proprietatea ambilor soti

Daca un sot ridica o constructie cu bunuri proprii pe terenul proprietatea ambilor soti avand consimtamantul celuilalt sot, constructia devine bun propriu al sotului care a edificat-o.

Daca in ipoteza de mai sus, sotul consructor nu a avut consimtamantul celuilalt sot sau a construit in pofida inpotrivirii acestuia, el are cu titlul de bunuri proprii dreptul prevazute de art 494 codul civil , adica de a primi valoarea materialelor si pretul muncii daca celalalt sot nu cere ridicarea constructiei.

Daca un sot ridica o constructie cu mijloace in parte bunuri proprii si in parte bunuri comune pe terenul ambilor soti avand consimtamantul celuilalt sot constructia va fi pt partea corespunzatoare bun propriu si respectiv bun comun.

5) bunuri cumparate cu plata preturilor in rate

Stabilirea naturii acestora presupune luarea in considerare a momentului incheierii contractului de vanzare-cumparare. Daca acest moment se plaseaza in timpul casatoriei bunul este comun neavand relevanta achitarea ratelor de pret

6) fructele si productele

In ambele situatii natura acestora depinde de natura bunurilor care le-au produs.

Aspecte patrimoniale derivand din Lg 31/1990 privind societatile comerciale.

Sotii pot fi asociati sau actionari in orice tip de societate comerciala.

Bunurile constituite ca aport in societate devin proprietatea acesteia cu exceptia situatiei in care s-a dispus altfel.

Daca ambii soti participa cu bunuri comune la constituirea sau majorarea capitalului social, dividendele obtinute si cota parte ce se cuvine asociatilor in caz de retragere, excludere sau dizolvare devin bun comun.

Daca numai unul dintre soti participa la construirea capiatalului social cu bunuri comune trebuie sa se distinga in functie de natura bunului. Cand este bun mobil, nu este necesar consimtamantul expus al celuilalt sot. Cand este vorba de un imobil este necesar acest consimtamant.

Si in aceasta situatie, beneficiile obtinute si cota parte vor fi bunuri comune.

Datoriile sotilor

Datoriile sotilor asemeni bunurilor acestora se impart in:

-datorii comune

-datorii personale

Spre deosebire de bunuri, care de regula sunt comune, datoriile sunt ca regula personale cu exceptiile prevazute de lege.

Datoriile comune ale sotilor sunt determinate limitativ de lege:

1) cheltuieli facute cu administrarea bunurilor comune

Se cer urmatoarele conditii:

a) existenta unor cheltuieli de administrare, adica orice cheltuiala ocazionata de intretinerea, repararea si punerea in valoare a bunurilor

b) cheltuiala sa fie in legatura cu un bun comun

c) cheltuiala sa fi fost realmente efectuata

d) obligatia sa fie asumata prin act juridic doar de catre un sot

2) obligatii contractate de soti impreuna

Aceasta obligatie exista si in situatiile in care sotii s-au obligat prin acte juridice succesive sau prin acte afectate de modalitati diferite.

3) obligatii contractate de fiecare dintre soti pt implinirea nevoilor obisnuite ale casatoriei.

In aceasta situatie trebuie sa fie vorba de nevoi familiale normale apreciate in raport de starea materiala si nivelul de trai al familiei respective.

4) obligatia de a repara prejudiciul cauzat prin insusirea ilicita a unor bunuri proprietate publica daca prin aceasta au sporit bunurile comune ale sotilor.

Sunt necesare urmatoarele conditii:

1) sa se fi produs un prejudiciu de natura patrimoniala

2) prejudiciul sa fie produs prin insusirea ilicita a unui bun proprietate publica

3) insusirea sa fi fost savarsita de catre unul dintre sot

4) bunurile comune au inregistrat o sporire patrimoniala

5) sa existe o legatura de cauzalitate intre sporirea valorii bunurilor comune si insusire.

6) sotul culpabil va fi obligat la repararea integrala a prejudiciului, iar celalalt sot numai in masura in care a inregistrat o sporire patrimoniala a partii cuvenite din bunurilor comune.

Regimul juridic al datoriilor sotilor

Este configurat de urmatoarele reguli:

1) numai creditorii comuni pot urmari bunurile comune

2) creditorii comuni trebuie sa urmareasca mai intai bunurile comune si in masura in care creanta lor nu este indestulata pot urmari si bunurile proprii.

3) urmarirea bunurilor proprii de catre creditorii comuni are un caracter subsidiar, sotii putand opune beneficiul de discutiune.

4) acasta ordine de urmarire este imperativa fiind aplicabila si in situatia in care sotii s-au obligat solidar.

5) in legatura cu urmarirea bunurilor proprii creditorii comuni trebuie sa-si divida urmarirea doar daca sotii s-au obligat disjunct nu si atunci cand s-au obligat solidar sau indivizibil.

6) creditorii personali sunt obligati sa urmareasca bunurile proprii ale sotilor debitori, iar daca acestea nu exista sau nu sunt suficiente vor putea cere impartirea bunurilor comune numai in masura necesara satisfacerii creantei lor.

Efectele casatoriei cu privire la capacitatea de exercitiu a sotului minor.

Prin incheierea casatoriei sot minor dobandeste capacitate deplina de exercitiu.