Circumstantele agravante

Circumstantele agravante

I. Circumstantele agravante legale, enumerate limitativ in art. 75 C. pen., sunt:

a) Savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna. Coopera rea mai multor persoane la savarsirea faptei mareste forta de actiune, da acestora mai multa indrazneala, le creeaza conditii de natura sa ingreuneze descoperirea faptei si identificarea lor. Semnificatia juridica a expresiei "savarsire impreuna" este inca controversata. Intr-o opinie "savarsirea impreuna" se identifica cu participatia. Intr-o alta opinie, se considera ca savarsirea impreuna nu poate insemna decat o savarsire in comun, o conlucrare conjugata, simultana, la comiterea faptei. Plenul fostului Tribunal Suprem a precizat insa ca nu se cere ca toti faptuitorii sa fie prezenti la locul savarsirii infractiunii; o conlucrare simultana se poate realiza si de la distanta. Savarsirea impreuna reuneste actele de coautorat si complicitate concomitenta.

b) Savarsirea infractiunii prin acte de cruzime, prin violente asupra membrilor familiei ori prin metode sau mijloace care prezinta pericol public. Prin "acte de cruzime" se intelege producerea unor suferinte grele, prelungite, victimei. Este vorba de utilizarea unor mijloace si procedee salbatice, nemiloase si nenecesare, in mod normal, pentru producerea rezultatului infractiunii. Datorita modului nemilos si ferocitatii cu care este savarsita, infractiunea comisa prin acte de cruzime inspira un sentiment de oroare, de groaza. Pentru existenta agravantei nu intereseaza daca actele de cruzime au dus prin ele insele la producerea rezultatului infractiunii sau daca faptuitorul le-a savarsit numai pentru a chinui victima inainte sau dupa producerea rezultatului. Violentele comise asupra membrilor familiei vizeaza manifestarile brutale, constrangerile fizice de orice natura care ar cauza suferintele fizice (de exemplu tragerea de par sau de ureche, tararea, punerea unei piedici urmata de cadere, asmutirea unui caine sau lansarea asupra victimei a unui animal periculos care o tranteste la pamant, o musca sau o loveste). Prin metode sau mijloace care produc pericol public, se intelege orice metode sau mijloace care, prin folosire, sunt susceptibile sa produca urmari grave pentru un numar nedeterminat de persoane, pentru bunurile acestora sau pentru alte valori sociale importante. Asemenea metode sau mijloace pot fi: incendiul, exploziile, raspandirea de substante chimice vatamatoare, toxice ori radioactive, infectarea surselor sau retelelor de apa, declansarea unor energii distructive (de exemplu deschiderea unui baraj si provocarea unei inundatii), raspandirea de daunatori intr-o cultura etc. Pentru existenta agravantei, nu este necesar ca metodele sau mijloacele folosite sa fi produs efectiv urmarile grave mentionate.

c) Savarsirea infractiunii de catre un infractor major, daca aceasta a fost comisa impreuna cu un minor. Ratiunea instituirii acestei agravante este dubla. Pe de o parte, s-a urmarit a-i feri pe minori de a fi antrenati in activitati infractionale, iar, pe de alta parte, s-a avut in vedere ca atragerea minorilor la savarsirea de infractiuni releva o periculozitate sporita a infractorilor majori.

Agravanta are incidenta atat in caz de participatie, cat si in cazurile de pluralitate naturala. Nu intereseaza daca minorul raspunde penal. Ca si circumstantele analizate mai sus, agravanta in discutie constituie o circumstanta reala si se rasfrange asupra participantului major numai in conditiile art. 28 alin. (2) C. pen.

d) Savarsirea infractiunii din motive josnice. De regula, mobilul (sau motivele) nu prezinta interes pentru existenta infractiunii, cu exceptia cazurilor rare cand legea il ridica la rangul de element constitutiv, insa acesta poate releva periculozitatea infractorului, ceea ce explica instituirea agravantei. Identificarea "motivelor josnice" este lasata la aprecierea judecatorilor. Pot avea semnificatia unor motive josnice tendinta de imbogatire prin activitati ilicite, razbunarea, invidia, rautatea etc. Agravanta constituie o circumstanta personala si, drept urmare, nu radiaza asupra participantilor.

e) Savarsirea infractiunii in stare de betie anume provocata in vederea comiterii faptei. Potrivit art. 49 alin. (2) C. pen., starea de betie voluntara completa produsa de alcool sau de alte substante nu inlatura caracterul penal al faptei, ci va constitui, dupa caz, o circumstanta atenuanta sau agravanta. Betia voluntara ocazionala sau accidentala poate constitui circumstanta atenuanta, in timp ce betia voluntara preordinata, adica provocata inadins, fie pentru a comite fapta cu mai mult curaj, fie pentru a putea invoca starea de betie, constituie intotdeauna o circumstanta agravanta. Betia preordinata reprezinta o obiectivizare a premeditarii. Existenta agravantei nu este conditionata de caracterul complet sau incomplet al starii de betie. Desi, in principiu, betia preordinata este o circumstanta personala, subiectiva, ea se poate converti intr-o circumstanta reala atunci cand participantii au cunoscut finalitatea urmarita de autor prin provocarea starii de betie.

f) Savarsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate.

O calamitate este o nenorocire, un flagel, un dezastru, care loveste o colectivitate sau un numar de persoane (un incendiu de mari proportii, o catastrofa de cale ferata, o inundatie, un cutremur etc.). In asemenea imprejurari se creeaza o ambianta prielnica savarsirii de fapte penale de catre infractorii periculosi, care inteleg sa profite de suferinta colectivitatii.

Pentru aplicarea agravantei, este necesar ca infractorul sa fi profitat efectiv de situatia anormala creata de calamitate.

Avand un caracter real, circumstanta se rasfrange asupra participantilor.

II. In ceea ce priveste circumstantele agravante judiciare, legea nu mai exemplifica, spre deosebire de cazul celor atenuante, asemenea circumstante, ci se limiteaza la a preciza in art. 75 alin. (2) C. pen. ca "instanta poate retine ca circumstante agravante si alte imprejurari care imprima faptei un caracter grav". Asemenea imprejurari pot fi, de exemplu, premeditarea [evident, in alte cazuri decat cel prevazut de art. 175 lit. a) C. pen.] sau modul si mijloacele de savarsire a infractiunii.

Efectele circumstantelor agravante

Potrivit art. 78 C. pen., in cazul in care exista circumstante agravante, se poate aplica o pedeapsa pana la maximul special. Daca maximul special este neindestulator, in cazul inchisorii se poate adauga un spor pana la 5 ani, dar care nu poate depasi o treime din acest maxim, iar in cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult jumatate din maximul special.