DOCUMENTAR DESTINAT PREGATIRII PERSONALULUI I.J.J. CONSTANTA

La baza crearii institutiilor Uniunii Europene se afla trei principii:

A. PRINCIPIUL SEPARATIEI PUTERILOR IN STAT (desi UE nu este un stat) intre cele 4 institutii principale

Comisia Europeana reprezinta EXECUTIVUL

Consiliul Uniunii Europene si Parlamentul European reprezinta LEGISLATIVUL

Curtea de Justitie reprezinta PUTEREA JUDECATOREASCA

B. PRINCIPIUL LOIALITATII MULTIPLE (deoarece Uniunea Europeana nu este complet supranationala), principiu care se traduce in practica prin faptul ca fiecare institutie reprezinta anumite interese. Astfel:

Comisia Europeana apara si promoveaza interesele comunitatii europene;

Consiliul Uniunii Europene promoveaza interesele statelor membre;

Parlamentul European promoveaza interesele cetatenilor Uniunii Europene, reprezentati prin partidele politice si cele comunitare;

Curtea de Justitie se supune doar principiilor de drept.

C. PRINCIPIUL SUBSIDIARITATII

Esenta principiului subsidiaritatii este ca decizia sa se ia cat mai aproape de locul actiunii la care se refera. Conform acestui principiu, institutiile comunitare intervin doar in probleme considerate de interes general, cum ar fi politici economice comunitare, politica externa, protectia mediului si a consumatorilor. Celelalte probleme sunt lasate in raspunderea guvernelor nationale sau a autoritatilor regionale sau locale.

COMISIA EUROPEANA

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

PARLAMENTUL EUROPEAN

Organism independent de guvernele nationale;

Reprezinta si sustine interesele UE;

Elaboreaza propuneri de acte normative, pe care le prezinta Parlamentului si Consiliului Uniunii Europene;

Este responsabila de implementarea deciziilor Parlamentului si Consiliului European.

Este cunoscut si sub denumirea de Consiliu de Ministri sau Consiliu

Reprezinta interesele statelor membre

Este principalul organism decizional si legislativ al UE

Este responsabil cu activitatea celor trei piloni ai UE: comunitatea europeana, politica externa si de securitate comuna, justitie si afaceri interne

Reprezinta interesele cetatenilor;

Examineaza si adopta legislatia europeana;

Aproba bugetul european;

Exercita controlul democratic asupra celorlalte institutii europene;

Consimte asupra acordurilor internationale.

Institutie comunitara cu atributii executive.

Institutie principala a Uniunii Europene care, alaturi de Consiliul Uniunii Europene si de Parlamentul European alcatuieste triunghiul institutional de decizie la nivel comunitar.

La origini, cele trei Comunitati Europene (CECO, CEE si CEEA) aveau Comisii separate. In urma Tratatului de fuziune din 1965 cele trei Comisii se unifica intr-o singura Comisie a Comunitatilor Europene, iar dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Maastricht denumirea cel mai frecvent folosita este aceea de Comisia Europeana.

Institutie comunitara cu atributii legislative.

Consiliul UE este una din institutiile fundamentale ale constructiei comunitare, tratatul stabilind ca acesta este reprezentantul intereselor statelor membre;

este format din cate un reprezentant, la nivel ministerial, ai celor 27 state membre UE, care trebuie sa fie abilitat sa angajeze guvernul tarii pe care o reprezinta;

Ministrii se intalnesc in diferite configuratii; de exemplu, cand se iau decizii in domeniul agricol, se intalnesc ministrii agriculturii ai statelor membre, cand se discuta probleme legate de justitie, se reunesc ministrii justitiei s.a.m.d.

Parlamentul European reprezinta "popoarele statelor membre, reunite in cadrul UE", fiind singura institutie ai carei membri sunt alesi direct de catre cetatenii statelor membre.

Dupa desfasurarea alegerilor din ianuarie 2007 Parlamentul European numara 785 de membri, Romania fiind reprezentata de 35 de parlamentari. Membrii Parlamentului European sunt grupati in functie de partidele politice din care fac parte si nu in functie de nationalitate.

Atributii:

a. Gardianul tratatelor

Comisia Europeana vegheaza la aplicarea dispozitiilor Tratatelor si a deciziilor stipulate in cadrul acestora. De asemenea, Comisia verifica daca statele membre pun in aplicare si respecta legislatia Uniunii adoptata de catre Consiliul Uniunii si Parlamentul European. In cazul in care statele membre nu adopta si nu respecta legislatia Uniunii Europene, Comisia are dreptul sa emita un aviz motivat, iar in cazul in care statul respectiv nu ia masuri pentru a remedia situatia, Comisia poate sesiza Curtea Europeana de Justitie, pentru a obliga statul respectiv sa aplice/respecte legislatia Uniunii.

b. Drept de initiativa legislativa

Comisia detine dreptul de initiativa legislativa in elaborarea actelor normative din cadrul politicilor europene. Exista si cazuri speciale in care statele membre pot avea drept de initiativa legislativa. In cadrul Politicii Europene de Securitate Comuna, Consiliul Uniunii Europene poate cere formularea unei propuneri legislative din partea Comisiei.

c. Recomandari si avize

Comisia Europeana poate formula recomandari si avize in cadrul politicilor comunitare si al cooperarii in domeniul justitiei si afacerilor interne.

d. Organ executiv al Uniunii Europene

Comisia este responsabila pentru punerea in aplicare a legislatiei Uniunii Europene si pentru coordonarea politicilor comunitare. Printre atributiile sale executive se numara gestionarea bugetului anual al Uniunii, gestionarea Fondurilor Structurale, aplicarea politicilor comunitare si administrarea bugetului acestor politici.

d. Organ executiv al Uniunii Europene

Comisia este responsabila pentru punerea in aplicare a legislatiei Uniunii Europene si pentru coordonarea politicilor comunitare.

Rolul Consiliului Uniunii Europene:

Adopta, impreuna cu Parlamentul European, legislatia Uniunii Europene sub forma de regulamente, directive, decizii (care devin parte a legislatiei nationale a statelor membre), actiuni comune sau pozitii comune, recomandari sau opinii, concluzii, declaratii sau rezolutii.

Coordoneaza politicile economice generale la nivelul statelor membre, prin intermediul ministrilor economici si de finante ai statelor membre.

Ratifica acordurile internationale care au fost anterior negociate cu Comisia Europeana (dintre Uniunea Europeana si unul sau mai multe state sau organizatii internationale), in numele Uniunii Europene.

Aproba bugetul impreuna cu Parlamentul European.

Defineste si pune in aplicare Politica Europeana si de Securitate Comuna. Pentru a raspunde mai eficient crizelor internationale, Consiliul dispune de o forta de reactie rapida, compusa din membrii ai fortelor armate nationale, avand ca atributii managementul crizelor, ajutorul umanitar si mentinerea pacii.

Coordoneaza cooperarea dintre tribunalele nationale si politiile locale in domeniul dreptului penal. Consiliul de Justitie si Afaceri interne coordoneaza colaborarea intre politiile nationale in vederea combaterii criminalitatii transfrontaliere.

Sediul: Bruxelles

Presedintia Consiliului este asigurata, prin rotatie, de fiecare stat membru, pentru o perioada de 6 luni.

Rolul Parlamentului European:

a. Puterea legislativa, prin care, impreuna cu Consiliul Uniunii Europene, adopta legislatia europeana (directive, ordonante, decizii). Aceasta coparticipare la procesul legislativ asigura legitimitatea democratica a textelor de lege adoptate. Parlamentul European nu are (inca) drept de initiativa, adica nu poate inainta propriile proiecte de legi; acest lucru insa a fost prevazut in noua Constitutie a Europei. Acest drept de initiativa il are la ora actuala numai Comisia Europeana

b. Puterea bugetara. Parlamentul European impreuna cu Consiliul Uniunii Europene sunt organele bugetare ale UE. Comisia Europeana intocmeste un proiect de buget. In faza de aprobare a bugetului Parlamentul si Consiliul au posibilitatea de a efectua modificari. La capitolul venituri bugetare ultimul cuvant il are Consiliul, la cel de cheltuieli il are Parlamentul.

c. Puterea de control democratic asupra Comisiei Europene. Inainte de numirea membrilor acesteia, Parlamentul analizeaza in comisiile sale competenta si integritatea comisarilor desemnati. Parlamentul poate aproba numirea membrilor comisiei, sau impune retragerea unuia din comisari prin neacordarea votului de incredere. Parlamentul European poate adopta o motiune de cenzura care sa duca la demiterea in bloc a Comisiei Europene. Nu poate fi demis un singur comisar.

Sediul: la Strasbourg (in timpul sesiunilor ordinare), la Luxemburg (Secretariatul General) si la Bruxelles (comisiile parlamentare, grupurile politice, sesiunile extraordinare).

Presedinte: Hans-Gert Poettering

Printre atributiile sale executive se numara gestionarea bugetului anual al Uniunii, gestionarea Fondurilor Structurale, aplicarea politicilor comunitare si administrarea bugetului acestor politici.

e. Negocierea acordurilor internationale

Comisia este autorizata de catre Consiliu sa deschida si sa conduca negocieri cu tarile candidate, statele terte sau cu organizatii internationale, negocierile fiind derulate in conformitate cu liniile directoare trasate de catre Consiliul Uniunii Europene.

este formata din: comisari ai celor 27 state membre, reuniti intr-o instanta colegiala condusa de un presedinte.

mandatul comisarilor este de cinci ani.

Aparatul administrativ aflat la dispozitia comisarilor este insa permanent (functionari de cariera) si numara peste 20 000 de persoane.

Sediul: Bruxelles

Presedinte: Jos Manuel Durao Barroso (Portugalia)

Alte institutii

CONSILIUL EUROPEAN

CURTEA EUROPEANA DE JUSTITIE

CURTEA DE CONTURI

CONSILIUL EUROPEAN

Este format din sefii statelor sau guvernelor statelor membre si Presedintele Comisiei Europene

Se intruneste pentru a solutiona problemele nesolutionate de catre Consiliul Uniunii

Din punct de vedere juridic, Consiliul European nu reprezinta o institutie a Uniunii Europene.

Ideea constituirii Consiliului European dateaza din anul 1974, cand liderii politici au inceput sa se intruneasca periodic. Aceasta practica a devenit oficiala cu ocazia Actului Unic European (1987), astfel ca, in prezent, Consiliul European se intruneste, in principiu, de 2 ori pe an si ori de cate ori e nevoie, in cadrul intrunirilor extraordinare.

Componenta: se reuneste intr-o formula ce reuneste sefii de stat sau de guverne din tarile UE, asistati de ministrii lor de externe, plus presedintele Comisiei Europene asistat de comisarul european responsabil cu relatiile externe.

Rolul Consiliului European

Consiliul European are rol important in definirea orientarilor politice, economice si sociale generale. Dupa Tratatul de la Maastricht, Consiliul European a devenit in mod oficial initiatorul politicilor majore ale Uniunii Europene si a fost mandatat sa intervina pentru deblocarea eventualelor situatii de criza sau pentru solutionarea unui dezacord intre statele membre (intre ministrii din cadrul Consiliului Uniunii Europene).

Consiliul stabileste prioritatile si calendarul constructiei europene, cum ar fi de exemplu reforma Tratatelor Uniunii sau finantarile din bugetul Uniunii, pozitia Uniunii pe scena internationala, avand rol esential pe plan international prin Politica Europeana de Securitate Comuna.

CURTEA EUROPEANA DE JUSTITIE

- Asigura interpretarea unitara a legislatiei comunitare

- Poate fi sesizata de institutiile UE, de tribunalele nationale, de catre persoane fizice sau juridice

Componenta: 1 judecator din fiecare stat membru (27 de judecatori) si 8 avocati generali. Judecatorii si avocatii generali sunt numiti pe baza acordului comun al guvernelor statelor membre, pentru o perioada de sase ani, cu posibilitatea de reinnoire a mandatului. Acestia sunt alesi dintre expertii din domeniul juridic a caror integritate morala si experienta profesionala sunt indubitabile. Presedintele Curtii este ales de catre judecatori din randul membrilor acestora.

Rolul Curtii Europene de Justitie

asigura respectarea, interpretarea si aplicarea legislatiei comunitare primare si secundare in toate activitatile Uniunii Europene.

a functionat ca instanta unica pana la 1 septembrie 1989 cand a fost infiintata Curtea de Prima Instanta. Curtea de Prima Instanta are rolul de a asigura protectia prin justitie a intereselor individuale, iar Curtea de Justitie are rolul de a asigura interpretarea uniforma a legislatiei comunitare.

Sediul: Luxemburg

CURTEA DE CONTURI

Verifica daca resursele financiare ale Uniunii Europene sunt corect percepute si daca cheltuielile sunt efectuate in mod legal, economic si in vederea atingerii obiectivelor carora le sunt destinate

Poate investiga documentele apartinand oricarei persoane sau organizatii care lucreaza cu veniturile sau cheltuielile U.E.

NU CONFUNDATI INSTITUTIILE !

DIFERENTE

componenta

statutul juridic

numarul statelor membre

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

(Consiliul de Ministri)

reprezentanti la nivel ministerial din tarile membre U.E., in functie de problematica discutata

Institutie UE

fara personalitate juridica

(statele membre ale Uniunii Europene)

CONSILIUL EUROPEAN

format din sefii de stat si guverne ai tarilor membre U.E.

NU este institutie comunitara, ci o reuniune a sefilor de stat si guvern a statelor membre U.E.

(statele membre ale Uniunii Europene)

CONSILIUL

EUROPEI

sefii de stat si guverne din cele 47 state membre

Organizatie internationala

cu personalitate juridica

47 state membre

Luarea deciziilor in cadrul Uniunii Europene este un proces complex si democratic, la care participa nemijlocit Consiliul European, Consiliul de Ministri European si Parlamentul European. In general Comisia Europeana este cea care propune acte normative noi, iar Consiliul Uniunii Europene si Parlamentul aproba aceste acte.

Regulile si procedurile ce stau la baza luarii deciziilor sunt stipulate in tratate. Astfel, orice propunere se bazeaza pe un anumit articol din tratat, numit "baza legala a propunerii". In functie de aceasta baza legala se determina procedura legislativa care trebuie aplicata.

Principalele trei tipuri de proceduri sunt: consultarea; acceptarea; codecizia.

Consultarea: Consiliul UE consulta Parlamentul - Parlamentul poate: aproba / respinge propunerea / solicita amendamente:

daca Parlamentul solicita amendamente, Comisia va analiza solicitarile;

daca Parlamentul accepta solicitarile (total/partial), Comisia trimite Consiliului UE o propunere revizuita.

Consiliul UE analizeaza propunerea revizuita si o adopta sau o amendeaza (daca Consiliul UE amendeaza o propunere a Comisiei, trebuie sa existe unanimitate).

Acceptarea:

Consiliul trebuie sa obtina acceptul Parlamentului inainte de a lua anumite decizii importante.

Procedura e similara celei de consultare, dar Parlamentul nu poate amenda o propunere (o accepta sau o respinge). Acceptarea necesita o majoritate absoluta a voturilor.

Codecizia:

Aceasta este procedura cea mai utilizata.

In acest caz, Parlamentul imparte puterea legislativa cu Consiliul UE. Daca Consiliul UE si Parlamentul sunt in dezacord asupra unei propuneri legislative, ea este analizata de un Comitet de conciliere, format dintr-un numar egal de membri ai celor 2 institutii.

Dupa ce Comitetul ajunge la un acord, textul este trimis la Parlament si Consiliul UE pentru adoptarea lui.

Legislatia U.E este formata

din

legislatie primara al U.E

SPATIUL SCHENGEN

Spatiul Schengen reprezinta o zona a libertatii de miscare unde controalele la frontierele interne ale statelor semnatare au fost eliminate si a fost creata o singura frontiera externa unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare.

1. SCHENGEN - un spatiu al justitiei, libertatii si securitatii

Toate aceste masuri, impreuna cu Acordul Schengen, Conventia de Aplicare a Acordului Schengen, deciziile si declaratiile adoptate de catre Comitetul Executiv Schengen stabilit in 1990, precum si protocoalele, acordurile de aderare care au urmat si legislatia relevanta constituie acquis-ul Schengen.

Initial, Acordul Schengen si Conventia de Aplicare nu au facut parte din cadrul legislativ comunitar.

Integrarea altor state in spatiul Schengen

In anul 2000, a fost aprobata cererea Marii Britanii privind o participare partiala in cadrul reglementarilor Schengen (incluzand in special cooperarea politieneasca si judiciara si participarea partiala la SIS). Irlanda a urmat acelasi exemplu in 2002, obtinand o participare partiala la Schengen.

Cipru a decis sa nu aplice, pentru moment, prevederile acquis-ului Schengen in domeniul SIS (Sistemul Informatic Schengen), dar intentioneaza sa se conecteze la acest sistem pana la sfarsitul anului 2008, urmand a deveni membru Schengen cu dreptul depline in 2009.

Liechtenstein a semnat la data de 28.02.2008 un protocol de asociere la spatiul Schengen, care in prezent nu este in vigoare. Liechtenstein nu efectueaza controale la frontiera cu Elvetia, ci doar la frontiera cu Austria.

Conventia Schengen

Articolele 2-8 din Conventia Schengen au fost inlocuite de Regulamentul nr. 562/2006 (Codul Frontierelor Schengen) care defineste regulile comune privind circulatia persoanelor peste frontierele interne si contine prevederile aplicabile trecerii frontierelor externe ale Uniunii Europene. In egala masura, Codul stabileste care sunt conditiile de intrare pentru cetatenii statelor terte, procedurile aplicabile in cazul refuzarii intrarii, necesitatea stampilarii documentelor de calatorie, precum si regulile aplicabile controalelor efectuate asupra anumitor categorii de persoane.

Art. 19-24 din Conventie reglementeaza libera circulatie in spatiul Schengen, timp de maximum trei luni de la data primei intrari, a strainilor care detin vize uniforme si care au intrat in mod legal pe teritoriul unei parti contractante. Strainii care nu sunt supusi conditiei obtinerii unei vize pot circula liber pe teritoriile partilor contractante timp de maximum trei luni in decursul termenului de sase luni de la data primei intrari. Prin articolul 26 statele membre se obliga sa respecte prevederile Conventiei de la Geneva privind statutul refugiatilor din 28 iulie 1951, modificata prin Protocolul de la New York din 31 ianuarie 1967.

Articolele 39 pana la 47 ofera cadrul legal pentru desfasurarea acesteia.

Sistemul Informatic Schengen este cuprins in Titlul IV al Conventiei Schengen. Conform prevederilor acestuia, statele membre convin la crearea si mentinerea unui sistem informatic comun. Sistemul va permite autoritatilor nationale desemnate accesul, printr-o procedura de cautare automata, la alertele facute in legatura cu persoane si marfuri, in scopul controalelor la frontiera si al altor controale de politie si vamale.

Protectia datelor cu caracter personal este prevazuta in Titlul VI - art. 126-130 din Conventia de Implementare a Acordului Schengen. Titlul IV - Sistemul Informatic Schengen din Conventia susmentionata trateaza in mod distinct la cap. 3 - Protectia datelor cu caracter personal si securitatea datelor in SIS.

Aderarea Romaniei la spatiul Schengen

Masuri institutionale. Pentru a centraliza eforturile Romaniei in vederea aderarii la spatiul Schengen, a stabili un organism unic de coordonare a tuturor institutiilor si autoritatilor implicate in procesul de aderare, precum si pentru a putea oferi celorlalte state Schengen un partener unic de discutie, a fost infiintat in anul 2007 prin Hotarare de Guvern, la nivelul Ministerului Administratiei si Internelor, Departamentul Schengen. Departamentul Schengen este unica autoritate nationala in acest domeniu care raspunde de indeplinirea tuturor conditiilor necesare pentru aderarea Romaniei la spatiul Schengen. Principala sarcina a Departamentului Schengen este coordonarea si monitorizarea tuturor actiunilor intreprinse de Romania in acest sens, atat in plan legislativ cat si in plan institutional. Departamentul este condos de un sef de Departament, cu rang de secretar de stat, care indeplineste in acelasi timp si functiile de presedinte al GIRMIFS (Grupul Interministerial Roman pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat a Romaniei) si presedinte executiv al Comisiei Nationale de Auto-evaluare Schengen. In subordinea Departamentului Schengen a fost creata Directia Generala Schengen compusa din sapte servicii: Serviciul Autoevaluare Schengen, Serviciul Facilitatea Schengen, Serviciul Acquis Schengen, Serviciul Cooperare - Punct unic de Contact, Serviciul Sisteme Informatice Schengen, Serviciul Tehnic Secretariat, Biroul documente clasificate si Secretariat. De asemenea in anul 2006 a fost infiintata, prin Hotarare de Guvern, Comisia Nationala de Auto-evaluare Schengen (CNAS). CNAS constituie un organism consultativ si nu are personalitate juridica. Scopul Comisiei este de a coordona, intr-un mod interinstitutional, politicile nationale si strategiile in domeniu.

Misiunile de auto-evaluare Sub egida Comisiei Nationale de Auto-evaluare Schengen se deruleaza incepand cu anul 2007 misiuni de autoevaluare. Misiunile sunt organizate de Serviciul Auto-evaluare Schengen din cadrul Directiei Generale Schengen, impreuna cu reprezentantii diferitelor structuri implicate in procesul de evaluare. Misiunile in teren au vizat domeniile: controlul frontierelor si cooperarea politieneasca. Scopul misiunilor este de a evalua atat aspecte de ordin teoretic, cum ar fi cunoasterea de catre cei implicati a prevederilor si a documentelor relevante din domeniul Schengen, cat si de a urmari implementarea practica a acquisului, bunelor practici si recomandarilor Schengen. Un alt aspect important care se realizeaza prin derularea misiunilor de auto-evaluare este familiarizarea structurilor evaluate cu procesul de evaluare Schengen. Astfel de misiuni de auto-evaluare au fost organizate si cu participarea unor experti straini. In urma misiunilor de auto-evaluare si preevaluare sunt intocmite rapoarte, care cuprind o serie de concluzii si recomandari cu caracter imperativ.Acestea sunt introduse ulterior intr-un tabel de monitozare, procesul de remediere a eventualelor deficiente constatate fiind astfel in permanenta monitorizat la nivel central.

Procesul de evaluare Schengen

Aderarea la spatiul Schengen va fi precedata de o perioada de aprox. 2 ani de zile in care se va desfasura procesul de evaluare Schengen. Domeniile evaluate vor fi: cooperare politieneasca; protectia datelor personale;vize; frontiere maritime, aeriene si terestre; SIS/SIRENE.

Prin aceasta declaratie Romania si-a asumat ca termen pentru aderarea efectiva la spatiul Schengen luna martie 2011. Respectarea termenului pe care Romania si l-a propus depinde in cea mai mare masura de rezultatul pozitiv al procesului de evaluare.

Incepand cu luna septembrie 2008 Romania va primi spre completare chestionarul extins, pe domenii de evaluare, din partea Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene. Chestionarul contine intrebari detaliate despre modul de functionare si organizare a tuturor institutiilor si structurilor implicate in domeniile de activitate prevazute de acquis-ul Schengen.

Vizitele de evaluare in teren au rolul de a verifica informatiile transmise de Romania prin intermediul chestionarului. Acestea vor fi efectuate de Grupul de Lucru Evaluare Schengen si vor demara in martie 2009, primul domeniu evaluat fiind cooperarea politieneasca. Dupa fiecare vizita de evaluare, Grupul de lucru va redacta un raport care va contine o analiza detaliata a nivelului de pregatire a Romaniei in domeniul respectiv. Raportul poate contine recomandari pentru imbunatatirea sau remedierea unor deficiente constatate. De asemenea exista posibilitatea ca echipa de evaluatori sa efectueze, dupa o anumita perioada de timp, vizite suplimentare, pentru a verifica respectarea recomandarilor din raport.

Principalele prevederi ale Conventiei Schengen, Codului Frontierelor Schengen si Cataloagelor de recomandari si bune practici

1. Controlul frontierelor

Informatiile de mai sus sunt explicate pe parcursul documentarului

Principalele prevederi ale Strategiei nationale de aderare a Romaniei la spatiul Schengen

Strategia Nationala de    Management Integrat Al Frontierei de Stat a Romaniei in perioada 2007 - 2010

Principalele prevederi ale Planului de Actiune Schengen si ale Strategiei Nationale de    Management Integrat al Frontierei de Stat a Romaniei in perioada 2007 - 2010

Principalele prevederi in domeniul liberei circulatii a persoanelor in Uniunea Europeana

Prevederi privind Politia si siguranta nationala

Cooperarea se va aplica in cazul evenimentelor cu un numar mare de persoane din mai multe tari adunate intr-un sau mai multe state sau in cazul in care principalul scop al prezentei politiei este de a mentine ordinea si securitatea publica si de a preveni comiterea de infractiuni (de exemplu: evenimente sportive, concerte rock, demonstratii si blocarea drumurilor).

Acest tip de cooperare nu se va limita doar la evenimentele pe scara larga ci se poate aplica si la miscarile si activitatile care implica concentrarea de persoane, indiferent de numar, care ar putea reprezenta o amenintare la adresa ordinii si securitatii publice. Cooperarea nu se va limita doar la statele vecine ci se poate realiza si intre state care nu au o frontiera comuna.

DOMENIILE EVALUATE

Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala formeaza o platforma nationala de cooperare politieneasca, pastrand individualitatea specifica a fiecarei structuri inglobate, stabilita anterior, conform legislatiei in vigoare si a obligatiilor asumate de Romania, pe segmente de activitate, asigurandu-se astfel :

Cooperarea politieneasca in spatiul Schengen se desfasoara in contextul suveranitatii nationale. Conventia Schengen poate stabili doar un set de principii de baza, implementarea lor realizandu-se conform legislatiei nationale.

Potrivit unei decizii a grupului de lucru de evaluare Schengen, a fost initiata elaborarea unui Catalog cu recomandari si cele mai bune practici, pentru aplicarea adecvata a acquis-ului Schengen. Scopul Catalogului este sa clarifice si sa detalieze acquis-ului si sa indice recomandari si cele mai bune practici in vederea furnizarii unui exemplu, statelor candidate la aderarea la spatiul Schengen. Volumul 4 al Catalogului se refera la recomandari si cele mai bune practici in materie de cooperare politieneasca.

COOPERAREA POLITIENEASCA in spatiul Schengen se inscrie pe urmatoarele coordonate:

1. Asistenta reciproca

Principiul asistentei reciproce intre autoritatile de politie in scopul prevenirii si combaterii infractiunilor poate fi intarit prin acorduri bilaterale sau acorduri intre statele vecine.

Cererile de asistenta vor indeplini urmatoarele conditii:

o trebuie sa fie autorizate de legea nationala;

o trebuie sa se incadreze in limitele competentelor autoritatilor in cauza; in caz contrar se transmite autoritatii competente;

o competenta nu trebuie sa fie limitata de autoritatile judecatoresti;

o implementarea cererii sa nu implice aplicarea masurilor coercitive;

o informatiile scrise pot fi folosite ca probe cu consimtamantul dinainte exprimat al autoritatilor judiciare ale statului solicitat.

Ca regula, cererile de asistenta si raspunsul la acestea trebuie schimbate intre autoritatile centrale, responsabile de cooperarea politieneasca.

In caz de urgenta, cererile de asistenta pot fi adresate direct autoritatilor in cauza care pot raspunde direct. In astfel de cazuri, autoritatea solicitanta trebuie sa notifice imediat autoritatea centrala a statului solicitat. Este recomandabil ca simultan, sa se notifice si propria autoritate centrala.

Definitia urgentei: Este situatia in care transmiterea cererii de asistenta la o autoritate centrala intarzie atat de mult transmiterea catre autoritatea locala, incat pune in primejdie succesul actiunii preventive sau investigative.

2. Supravegherea si urmarirea transfrontaliera

Autoritatile care actioneaza in cadrul unei anchete, pot continua operatiunea de supraveghere initiata pe propriul teritoriu si pe teritoriu altui stat Schengen, actiune supusa unor conditii stricte si acordului statului pe teritoriul caruia se desfasoara supravegherea.

Se disting doua cazuri:

a. supravegherea obisnuita - se desfasoara dupa obtinerea autorizatiei de supraveghere;

b. supravegherea de urgenta - permite ca supravegherea sa fie continuata pe teritoriul altui stat fara o autorizatie prealabila

a. Pentru desfasurarea supravegherii obisnuite se cer urmatoarele conditii:

ancheta judiciara in curs de desfasurare;

persoana supravegheata trebuie sa fie suspecta de a fi implicata in comiterea unei infractiuni care atrage extradarea;

Conform Conventiei Europene privind extradarea din 1957, sunt infractiuni care atrag extradarea pentru faptele pedepsibile de legea statului solicitant si solicitat prin privare de libertate pentru o perioada de cel putin un an sau prin mai multe pedepse.

doar anumiti ofiteri sunt autorizati sa efectueze supravegherea transfrontaliera;

statul solicitat trebuie sa autorizeze supravegherea ca urmare a unei cereri de asistenta din partea statului solicitant.

b. Pentru desfasurarea supravegherii de urgenta se cer urmatoarele conditii:

autorizatia prealabila nu poate fi ceruta pentru cazuri urgente. Aceasta se explica pentru cazul in care autoritatile iau la cunostinta despre infractiunea pentru care supravegherea este ceruta, intr-un moment in care o solicitare de obtinere a autorizatiei nu poate fi solutionata chiar daca este transmisa imediat la autoritatea centrala;

exista o ancheta sociala in curs de desfasurare;

sa fie efectuata de ofiteri autorizati;

autoritatea centrala a statului solicitat este imediat notificata ca frontiera a fost trecuta;

exista o solicitare de asistenta transmisa imediat;

supravegherea sa inceteze fie la cererea statului solicitat, fie in absenta autorizatiei de la statul solicitat, dupa 5 ore de la trecerea frontierei.

persoana supravegheata sa fie suspecta pentru una din infractiunile:

3. Urmarirea transfrontaliera

Ofiterii de politie care efectueaza urmarirea unei persoane, pot continua aceasta urmarire si pe teritoriul altui stat Schengen cu statul lor are o frontiera terestra comuna. Aceasta situatie, pentru care nu se cere o autorizatie anterioara, este supusa unor conditii foarte stricte si unor intelegeri precise. O parte din aceste conditii si intelegeri sunt de natura generala, altele sunt specifice pentru fiecare stat si au fost prevazute in declaratii unilaterale, ale fiecarui stat membru Schengen.

Conform Conventiei Schengen, fiecare stat este liber sa aleaga intre doua optiuni privind infractiunile care pot da nastere la urmarire si este liber sa restrictioneze puterile ofiterilor care opereaza urmarirea (sa opreasca, sa interogheze, scopul si durata urmaririi).

Pentru efectuarea urmaririi transfrontaliere se cer a fi indeplinite urmatoarele conditii:

Ø      urmarirea poate fi efectuata doar pe frontiere terestre;

Ø      doar ofiterii autorizati pot efectua urmarirea;

Ø      statul respectiv sa fi optat pentru infractiunile de mai sus sau pentru infractiunile care atrag extradarea;

Ø      persoana in cauza sa fi fost prinsa in flagrant comitand sau participand la una din infractiuni;

Ø      persoana sa se afle in stare de arest preventiv sau sa execute o pedeapsa.

Pentru efectuarea urmaririi de urgenta (fara autorizatie prealabila) se cer urmatoarele conditii:

Ø      imposibilitatea anuntarii autoritatii solicitate in prealabil;

Ø      autoritatea sa fi fost anuntata dar nu a putut prelua urmarirea in timp util;

Ø      persoana urmarita a scapat din detentie provizorie;

Ø      persoana urmarita executa o pedeapsa privativa de libertate.

Ofiterii care efectueaza urmarirea de urgenta au urmatoarele obligatii:

Ø      consulta autoritatile statului solicitat din timp cu privire la trecerea frontierei cel mai tarziu in momentul trecerii;

Ø      inceteaza urmarirea la prima solicitare a statului solicitat.

Tipuri de restrictii care pot fi impuse urmaririi, pe care fiecare stat este liber sa le aleaga, acestea sunt:

- restrictie teritoriala - unele state autorizeaza urmarirea pe intreg teritoriu, altele pe un numar de kilometri dupa trecerea frontierei;

- restrictie temporala - urmarirea poate fi suspendata dupa un timp determinat;

- restrictie referitoare la atributiile ofiterilor - unele state ii autorizeaza pe acestia sa opreasca si sa interogheze, altele nu. Acest lucru nu afecteaza dreptul de a efectua o arestare in statul pe al carui teritoriu se desfasoara urmarirea in situatia in care infractorul este prins in flagrant.

ASPECTE PRACTICE

Pe parcursul urmaririi:

Þ    este obligatorie informarea statului pe al carui teritoriu se desfasoara urmarirea imediat dupa trecerea frontierei. Acest lucru trebuie facut prin contactarea fie a primei unitati de politie din statul in cauza, fie una din autoritatile de legatura desemnate de statul in cauza;

Þ    ofiterii de politie trebuie sa procedeze in conformitate cu legislatia nationala a statului in care actioneaza si trebuie sa urmeze instructiunile autoritatilor locale competente;

Þ    competentele de exercitare a prioritatii de circulatie pe drumurile publice pe parcursul urmaririi sunt garantate ofiterilor care efectueaza urmarirea conform legislatiei nationale a statului pe al carui teritoriu urmarirea este desfasurata;

Þ    urmarirea trebuie oprita la solicitarea autoritatilor locale;

Þ    ofiterul care efectueaza urmarirea trebuie sa fie in posesia legitimatiei de serviciu si sa fie usor de identificat prin insemnele pe care le poarta;

Þ    ofiterii pot avea asupra lor armamentul din dotare, dar folosirea lui este interzisa cu exceptia cazului de legitima aparare conform legislatiei nationale a statului solicitant;

Þ    patrunderea in locuinte sau locuri neaccesibile publicului este interzisa.

Dupa incheierea urmaririi:

Þ    ofiterii implicati trebuie sa se prezinte in fata autoritatilor locale competente pentru a intocmi un raport dupa fiecare urmarire, indiferent de rezultat. Daca autoritatile locale solicita, ofiterii vor ramane la dispozitia acestora pentru a furniza asistenta in viitoarele investigatii si proceduri judiciare;

Þ    daca persoana arestata nu este cetateanul statului pe teritoriul caruia s-a facut arestarea, ea trebuie eliberata dupa un interval de 6 ore daca nu este emis un mandat de arestare in vederea extradarii. Intervalul orar dintre 12 noaptea si 9 dimineata nu se ia in considerare;

Þ    persoanele arestate pot fi perchezitionate in vederea prezentarii in fata autoritatilor locale. Ei pot fi incatusati iar obiectele personale confiscate.

In contextul aderarii Romaniei la U.E., problematica protectiei datelor cu caracter personal a capatat o amploare si importanta deosebite, tendinte relevate de consolidarea cadrului normativ, dar si de crearea unei institutii specifice domeniului abordat. Protectia datelor cu caracter personal reprezinta un domeniu nou pentru spatiul legislativ din Romania. Continutul sau priveste, intr-o forma generica, dreptul persoanei fizice de a-i fi aparate acele caracteristici care conduc la identificarea sa si obligatia corelativa a statului de a adopta masuri adecvate pentru a asigura o protectie eficienta. In acest scop, a luat fiinta si in Romania, o autoritate centrala abilitata cu astfel de atributii de control, Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (A.N.S.P.D.C.P.).

Recent infiintata, prin Legea nr. 102/2005, Autoritatea isi exercita competenta stabilita in principal de Legea nr. 677/2001, in conditii de independenta fata de orice autoritate publica sau entitate de drept privat. Prin Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date a fost transpus acquis-ul reprezentat de Directiva 95/46/EC, care reglementeaza cadrul juridic general al protectiei datelor personale la nivelul Uniunii Europene. Atributiile Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal sunt specifice oricarei institutii de control, putand investiga prelucrarile de date cu caracter personal care cad sub incidenta Legii nr. 677/2001 si aplica sanctiuni, in cazul in care constata incalcarea dispozitiilor legale de catre operatorii de date cu caracter personal, in urma sesizarilor din oficiu sau pe baza unor plangeri depuse de persoanele lezate in drepturile lor. In ceea ce priveste institutia Politiei de Frontiera Romane, in calitate de operator, conform prevederilor legale in vigoare, aceasta are obligatia de a respecta caracterul privat si securitatea prelucrarii datelor cu caracter personal ale fiecarei persoane. De asemenea, are obligatia de a administra, in conditii de siguranta, bazele de date anume create pentru indeplinirea atributiilor legale ce-i revin si de a asigura persoanelor inregistrate, in calitate de persoane vizate, drepturile anume prevazute in cuprinsul Legii nr. 677/2001, cu modificarile ulterioare. Potrivit legii de infiintare, organizare si functionare, ANSPDCP este o autoritate publica cu personalitate juridica, autonoma si independenta fata de orice alta autoritate publica, precum si fata de orice persoana fizica sau juridica din domeniul privat.

o elaboreaza formularele tipizate ale notificarilor si ale registrelor proprii;

o primeste si analizeaza notificarile privind prelucrarea datelor cu caracter personal, anuntand operatorului rezultatele controlului prealabil;

o autorizeaza prelucrarile de date in situatiile prevazute de lege;

o poate dispune, in cazul in care constata incalcarea dispozitiilor legale, suspendarea provizorie sau incetarea prelucrarii datelor, stergerea partiala ori integrala a datelor prelucrate si poate sa sesizeze organele de urmarire penala sau sa intenteze actiuni in justitie;

o informeaza persoanele fizice sau/si juridice care activeaza in aceste domenii, in mod direct sau prin intermediul structurilor asociative ale acestora, asupra necesitatii respectarii obligatiilor si indeplinirii procedurilor prevazute de lege

o pastreaza si pune la dispozitie publicului registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal;

o primeste si solutioneaza plangeri, sesizari sau cereri de la persoanele fizice si comunica solutia data ori, dupa caz, diligentele depuse;

o efectueaza investigatii din oficiu sau la primirea unor plangeri ori sesizari;

o este consultata atunci cand se elaboreaza proiecte de acte normative referitoare la protectia drepturilor si libertatilor persoanelor, in privinta prelucrarii datelor cu caracter personal;

o poate face propuneri privind initierea unor proiecte de acte normative sau modificarea actelor normative in vigoare in domenii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal;

DEFINITII

o date cu caracter personal - orice informatii referitoare la o persoana fizica identificata sau identificabila; o persoanaidentificabilaeste acea persoana care poate fi identificata, direct sau indirect, in mod particular prin referire la un numar de identificare ori la unul sau la mai multi factori specifici identitatii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale;

o prelucrarea datelor cu caracter personal - orice operatiune sau set de operatiuni care se efectueazaasupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, inregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvaluirea catre terti prin transmitere, diseminare sau in orice alt mod, alaturarea ori combinarea, blocarea, stergerea sau distrugerea;

o stocarea - pastrarea pe orice fel de suport a datelor cu caracter personal culese;

o sistem de evidenta a datelor cu caracter personal - orice structura organizata de date cu caracter personal, accesibila potrivit unor criterii determinate, indiferent daca aceasta structura este organizata in mod centralizat ori descentralizat sau este repartizata dupacriterii functionale ori geografice;

o operator - orice persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, care stabileste scopul si mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal; daca scopul si mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal sunt determinate printr-un act normativ sau in baza unui act normativ, operator este persoana fizica sau juridica, de drept public ori de drept privat, care este desemnata ca operator prin acel act normativ sau in baza acelui act normative.

o persoana imputernicitade catre operator - o persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, care prelucreaza date cu caracter personal pe seama operatorului;

o tert- orice persoana fizicasau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusive autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, alta decat persoana vizata, operatorul ori persoana imputernicita sau persoanele care, sub autoritatea directa a operatorului sau a persoanei imputernicite, sunt autorizate sa prelucreze date;

o destinatar - orice persoanafizicasau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, careia ii sunt dezvaluite date, indiferent daca este sau nu tert; autoritatile publice carora li se comunica date in cadrul unei competente speciale de ancheta nu vor fi considerate destinatari;

o date anonime - date care, datorita originii sau modalitatii specifice de prelucrare, nu pot fi asociate cu o persoana identificata sau identificabila

Drepturile persoanelor vizate

Ca o garantie a realizarii scopului declarat al legii cadru, drepturile ce revin persoanei vizate au fost prevazute expres de legiuitor:

Dreptul la informare

In cazul in care datele cu caracter personal sunt obtinute direct de la persoana vizata, operatorul este obligat sa furnizeze acesteia cel putin urmatoarele informatii:

• identitatea operatorului si a reprezentantului acestuia, daca este cazul;
• scopul in care se face prelucrarea datelor;
• informatii suplimentare, precum: destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor; daca furnizarea tuturor datelor cerute este obligatorie si consecintele refuzului de a le furniza; existenta drepturilor prevazute de prezenta lege pentru persoana vizata, in special a dreptului de acces, de interventie asupra datelor si de opozitie, precum si conditiile in care pot fi exercitate;
• orice alte informatii a caror furnizare este impusa prin dispozitie a autoritatii de supraveghere, tinand seama de specificul prelucrarii.

In cazul in care datele nu sunt obtinute direct de la persoana vizata, operatorul este obligat ca, in momentul colectarii datelor sau, daca se intentioneaza dezvaluirea acestora catre terti, cel mai tarziu pana in momentul primei dezvaluiri, sa furnizeze persoanei vizate cel putin urmatoarele informatii, cu exceptia cazului in care persoana vizata poseda deja informatiile respective:

identitatea operatorului si a reprezentantului acestuia, daca este cazul;

scopul in care se face prelucrarea datelor;

informatii suplimentare, precum: categoriile de date vizate, destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor, existenta drepturilor prevazute de lege pentru persoana vizata, in special a dreptului de acces, de interventie asupra datelor si de opozitie, precum si conditiile in care pot fi exercitate;

orice alte informatii a caror furnizare este impusa prin dispozitie a autoritatii de supraveghere, tinand seama de specificul prelucrarii.

Dreptul de acces la date

Orice persoana vizata are dreptul de a obtine de la operator, la cerere (in mod gratuit, pentru o solicitare pe an), confirmarea faptului ca datele sale personale sunt sau nu sunt prelucrate de acesta, precum si urmatoarele informatii:

• informatii referitoare la scopurile prelucrarii, categoriile de date avute in vedere si destinatarii

sau categoriile de destinatari carora le sunt dezvaluite datele;

• comunicarea intr-o forma inteligibila a datelor care fac obiectul prelucrarii, precum si a oricarei informatii disponibile cu privire la originea datelor;
• informatii asupra principiilor de functionare a mecanismului prin care se efectueaza orice prelucrare automata a datelor care vizeaza persoana respectiva;
• informatii privind existenta dreptului de interventie asupra datelor si a dreptului de opozitie, precum si conditiile in care pot fi exercitate;
• informatii asupra posibilitatii de a consulta registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal, de a inainta plangere catre autoritatea de supraveghere, precum si de a se adresa instantei pentru atacarea deciziilor operatorului, in conformitate cu dispozitiile legale.

Operatorul este obligat sa comunice informatiile solicitate, in termen de 15 zile de la data primirii cererii.

 Dreptul de interventie asupra datelor

Orice persoana vizata are dreptul de a obtine, in mod gratuit, de la operator, printr-o cerere intocmita in forma scrisa, datata si semnata:

• rectificarea, actualizarea, blocarea sau stergerea datelor a caror prelucrare nu este conforma legii, in special a datelor incomplete sau inexacte;
• transformarea in date anonime a datelor a caror prelucrare nu este conforma cu Legea nr. 677/2001;
• notificarea catre tertii carora le-au fost dezvaluite datele, daca aceasta notificare nu se dovedeste imposibila sau nu presupune un efort disproportionat fata de interesul legitim care ar putea fi lezat.

Operatorul este obligat sa comunice masurile luate, precum si, daca este cazul, numele tertului caruia i-au fost dezvaluite datele cu caracter personal referitoare la persoana vizata, in termen de 15 zile de la data primirii cererii.

 Dreptul de opozitie

Persoana vizata are dreptul de a se opune in orice moment, printr-o cerere intocmita in forma scrisa, datata si semnata, din motive intemeiate si legitime legate de situatia sa particulara, ca datele care o vizeaza sa faca obiectul unei prelucrari, cu exceptia cazurilor in care exista dispozitii legale contrare. In caz de opozitie justificata, prelucrarea nu mai poate viza datele in cauza.

Persoana vizata are dreptul de a se opune in orice moment, in mod gratuit si fara nici o justificare, ca datele care o vizeaza sa fie prelucrate in scop de marketing direct, in numele operatorului sau al unui tert, sau sa fie dezvaluite unor terti intr-un asemenea scop.

Operatorul este obligat sa comunice persoanei vizate masurile luate, precum si, daca este cazul, numele tertului caruia i-au fost dezvaluite datele cu caracter personal referitoare la persoana vizata, in termen de 15 zile de la data primirii cererii.

Dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale

 Orice persoana are dreptul de a cere si de a obtine:

• retragerea sau anularea oricarei decizii care produce efecte juridice in privinta sa, adoptata exclusiv pe baza unei prelucrari de date cu caracter personal, efectuata prin mijloace automate, destinata sa evalueze unele aspecte ale personalitatii sale, precum competenta profesionala, credibilitate a, comportamentul sau ori alte asemenea aspecte;
• reevaluarea oricarei alte decizii luate in privinta sa, care o afecteaza in mod semnificativ, daca decizia a fost adoptata exclusiv pe baza unei prelucrari de date care intruneste conditiile prevazute mai sus.

 Dreptul de a se adresa justitiei

  Fara a aduce atingere posibilitatii de a se adresa cu plangere autoritatii de supraveghere, orice persoana care a suferit un prejudiciu in urma unei prelucrari de date cu caracter personal, efectuate ilegal, se poate adresa instantei competente pentru repararea acestuia.

Instanta competenta este cea in a carei raza teritoriala domiciliaza reclamantul. Cererea de chemare in judecata este scutita de taxa de timbru.

ATENTIE !

Politistul care introduce si verifica informatiile din bazele de date Schengen trebuie sa protejeze datele cu caracter personal ale persoanelor verificate. Datele cu caracter personal relevante sunt: nume si prenume, adresa, codul numeric personal, email, functie, cetatenie, data si locul nasterii, fotografia, semnatura.

Este interzisa prelucrarea datelor cu caracter personal care dezvaluie originea rasiala sau etnica, opiniile politice, convingerile religioase sau filozofice, apartenenta sindicala, precum si prelucrarea datelor privind sanatatea sau viata sexuala.

Modul de introducere a datelor, de verificare si de stergere a acestora este prevazut prin protocoale si proceduri comune tuturor statelor membre Schengen, ce fac obiectul reglementarilor interne din fiecare stat.

Cum va lucra politistul roman in sistem?

o       va dispune de un computer legat la baza de date Schengen nationala;

o       va putea sa verifice de la birou persoanele ce fac obiectul activitatilor operative;

o       va putea sa alimenteze bazele de date cu persoanele, obiectele si vehicule ce vrea sa le dea in urmarire;

o       in cazul identificarii de persoane sau obiecte ce apar in baza de date Schengen, politistul se va adresa Biroului SIRENE (care functioneaza la Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala - M.I.R.A.) - acesta il va indruma din punct de vedere legal si metodologic pentru clarificarea situatiei persoanei sau bunului identificat (semnalat) in SIS.

3. SISTEMUL INFORMATIC SCHENGEN - baza legala

In 1999, acquis-ul Schengen si in special Conventia din 19 iunie 1990 de Aplicare a Acordului Schengen (CAAS), din 14 iunie 1985 au fost integrate in cadrul institutional si legal al UE prin si, in conformitate cu Protocolul de integrare a acquis-lui Schengen in UE, anexat Tratatului de la Maastricht (1992) si Tratatului de la Roma (1957). Prevederile Titlului IV al CAAS (articolele 92 la 119) se refera la Sistemul Informatic Schengen (SIS).

Potrivit CAAS, fiecare stat membru are responsabilitatea de a crea un sistem national (N.SIS), prin care sa se conecteze la unitatea centrala (CS.SIS), pentru a face schimb de informatii.   

Conform acesteia, "Partile Contractante creeaza si administreaza un sistem de informare comun, denumit Sistemul de Informare Schengen, compus dintr-o sectiune nationala existenta in cadrul fiecarei Parti Contractante si un serviciu de asistenta tehnica. Sistemul Informatic Schengen permite autoritatilor desemnate de Partile Contractante ca, prin intermediul unei proceduri de cautare automata, sa aiba acces la semnalarile cu privire la persoane si obiecte pentru controale la frontiera si verificari, precum si pentru alte controale ale politiei si ale autoritatilor vamale, exercitate in interiorul tarii conform dreptului intern, precum si in cazul categoriei de semnalari prevazute la articolul 96, pentru acordarea vizelor, a permiselor de sedere si pentru supravegherea strainilor in cadrul aplicarii dispozitiilor privind circulatia persoanelor din prezenta conventie".

SIS are ca obiectiv mentinerea ordinii si securitatii publice, inclusiv a securitatii statului, si aplicarea dispozitiilor CAAS cu privire la circulatia persoanelor pe teritoriul Partilor Contractante, cu ajutorul informatiilor transmise prin acest sistem informatic. "Partile contractante" reprezinta statele semnatare ale CAAS si membre ale spatiului Schengen.

Conform prevederilor CAAS, statele membre nu pot efectua cautari in bazele de date ale celorlalte state, ci numai in CS.SIS pentru a avea acces la alertele emise de catre toate statele membre Schengen.

Baza legala referitoare la SIS a suferit numeroase modificari de-a lungul timpului. Astfel, in vederea dezvoltarii Sistemului Informatic Schengen de a doua generatie (SIS II), Comisia a prezentat propuneri legislative privind infiintarea SIS II. Baza legala privind SIS II a fost pusa in discutie in 2005, dar datorita divergentelor aparute, documentele legale au fost adoptate in 2006 si publicate in Jurnalul Oficial al UE, in perioada decembrie 2006-august 2007.

Baza legala privind SIS II cuprinde in principal:

. Regulamentul (EC) nr. 1987/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind infiintarea, organizarea si functionarea Sistemului Informatic Schengen de a doua generatie (SIS II) (OJ L 381 din 28.12.2006, p. 1)

. Regulamentul (EC) nr. 1986/2006 al Parlamentului European si al Consiliului, din 20 decembrie 2006 privind accesul Sistemului Informatic Schengen de a doua generatie (SIS II), de catre serviciile din statele membre responsabile de emiterea certificatelor de inmatriculare a vehiculelor (OJ L 381 din 28.12.2006, p. 1)

. Decizia Consiliului 2007/533/JAI privind infiintarea, functionarea si utilizarea Sistemului Informatic Schengen de a doua generatie (SIS II), (OJ L 205 din 07.08.2007, p. 63).

4. Biroul SIRENE (Supplimentary Information REquested at the National Entries)

Rolul SIRENE in functionarea SIS este esential. SIRENE reprezinta practic interfata umana a SIS, este unicul punct in contactul cu celelalte state membre. Scopul infiintarii SIRENE consta in necesitatea schimbului de informatii la nivelul tuturor statelor Schengen, in cadrul cooperarii politienesti internationale derulate intre Statele Membre, in conformitate cu prevederile Conventiei de

Aplicare a Acordului de la Schengen. In conformitate cu art. 7 alin. (2) din Decizia 533/2007 privind infiintarea, functionarea si utilizarea Sistemului Informatic Schengen de a doua generatie (SIS II), "Fiecare stat membru isi desemneaza autoritatea care asigura schimbul tuturor informatiilor suplimentare in conformitate cu dispozitiile Manualului SIRENE". Schimbul de informatii intre Birourile SIRENE se realizeaza prin intermediul unui sistem de work-flow, dezvoltat de fiecare stat membru. Acest sistem contine si un serviciu de mesagerie tip mail, cu serverul central la Strasbourg, Franta.

Biroul Sirene are ca principal rol specific responsabilitatea furnizarii de informatii in timp real utilizatorului final, cu posibilitatea completarii informatiei cu date suplimentare, in cel mai scurt timp. Biroul SIRENE lucreaza in regim de dispecerat, disponibil 24/7, pentru a asigura continuitatea fluxului de informatii intre birourile nationale echivalente. SIS fiind un sistem hit/no-hit, semnalarile sunt succinte, iar informatiile suplimentare necesare (alte date ce pot fi so licitate de utilizatorii S IS in plus fata de datele oferite initial de sistem) incepand de la introducere si pana la descoperire, in scopul investigatiilor specifice. sunt elaborate si difuzate de biroul SIRENE sub forma de documente tipizate (formulare).

In Romania, Biroul SIRENE a fost creat in august 2004, urmand a deveni operational la data aderarii la spatiul Schengen. Biroul Sirene este situat in cadrul Punctului National Focal din Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala, care isi exercita deja competentele in domenii de cooperare internationala. Demersul activitatilor prezente il reprezinta crearea si aducerea la parametrii de functionare a unui Birou Sirene national, capabil sa efectueze un schimb de informatii eficient, dupa modelul celor deja functionale in Statele Membre, dar adaptat contextului national. La momentul aderarii Romaniei la spatiul Schengen, sistemul de work-flow, precum si managementul resurselor umane ale biroului SIRENE vor fi in concordanta cu recomandarile si cele mai bune practici din catalogul Schengen.

5. Categorii de date in SIS

. Persoane care fac obiectul unor proceduri de extradare sau de predare in baza unui mandat european de arestare (art. 95 CAAS / art. 26 Decizia 533/2007);

. Persoane (inadmisibili) straine (cetateni terti) impotriva carora s-a dispus masura nepermiterii intrarii si strainii impotriva carora a fost dispusa masura expulzarii, returnarii sau impotriva carora a fost dispusa o masura de indepartare de pe teritoriul Romaniei (art. 96 CAAS / art. 20 Regulament);

. Persoane disparute sau care, in interesul propriei protectii sau pentru prevenirea amenintarilor, trebuie plasate in mod provizoriu intr-un loc sigur la cererea autoritatii competente sau a autoritatii judiciare competente (art. 97 CAAS / art. 32 Decizia 533/2007);

. Persoane citate pentru a se prezenta in fata autoritatilor judiciare in cadrul unei proceduri penale care antreneaza raspunderea cu privire la fapte pentru care au fost urmarite sau persoanele carora trebuie sa li se comunice o hotarare penala (art. 98 CAAS / art. 34 Decizia 533/2007);

. Persoane care fac obiectul supravegherii discrete sau controlului specific (art. 99 CAAS / art. 36 Decizia 533/2007).

Principalele semnalari care pot fi introduse pentru un obiect se refera, la:

. Vehiculele cu motor, cu o capacitate cilindrica mai mare de 50 cm3, care au fost furate, tainuite sau pierdute (art. 100 lit. a CAAS / art.38 lit. 2a Decizia 533/2007);

. Documentele furate, tainuite sau pierdute care privesc vehicule (art. 100 lit. f CAAS / art. 38 lit. 2f Decizia 533/2007);

. Placile cu numere de inmatriculare furate, tainuite sau pierdute (art. 100 lit. f CAAS./ art. 38 lit. 2f Decizia 533/2007);

. Remorcile si rulotele cu o greutate neta mai mare de 750 kg, care au fost furate, tainuite sau pierdute (art. 100 lit. b CAAS / art. 38 lit. 2b Decizia 533/2007);

. Armele letale furate, tainuite sau pierdute (art. 100 lit. c CAAS / art. 38 lit. 2c Decizia 533/2007);

. Date privind inscrisuri oficiale necompletate, care au fost furate, tainuite sau pierdute (art. 100 lit. d CAAS / art. 38 lit. 2d Decizia 533/2007);

. documentele de identitate eliberate (pasapoarte, carti de identitate, permise de conducere) care au fost furate, insusite ilegal sau pierdute (art. 100 lit. e CAAS / art. 38 lit. 2e Decizia 533/2007);

. Bancnotele sau titlurile de valoare furate, tainuite sau pierdute (art. 100 lit. g CAAS / art. 38 lit. 2g Decizia 533/2007);

. permiselor de resedinta si documentelor de calatorie furate, insusite ilegal, pierdute sau anulate (art. 38 lit. 2e Decizia nr. 533/2007);

. Ambarcatiuni, aeronave (art. 38 , lit. 2a Decizia 533/2007);

. Echipamente industriale, motoare exterioare, containere (art. 38 lit. 2b Decizia 533/2007);

. Valori imobiliare si mijloace de plata cum ar fi cecuri, carti de credit, obligatiuni si actiuni care au fost furate, insusite ilegal, pierdute sau anulate. (art. 38 lit. 2h Decizia 533/2007).

6. Protectia datelor personale in SIS

Avand in vedere cantitatea foarte mare de date continuta in SIS, majoritatea datelor cu caracter personal, CAAS are prevazute o serie de masuri legate de protectia acestora impotriva accesului neautorizat sau utilizarii abuzive din partea statelor membre sau a altor persoane neautorizate.

Astfel, CAAS prevede ca datele pot fi utilizate numai in scopurile specificate in cadrul fiecarei categorii de semnalari (articolele 95-100). Datele pot fi copiate numai in scopuri tehnice si nu pot fi utilizate in scopuri administrative. Exceptiile sunt punctuale si nerespectarea acestora este considerata ca neindeplinire a prevederilor CAAS.

Persoanele pot solicita accesul la datele personale continute in legatura cu persoana lor (articolul 109 CAAS). Fata de aceste date, se aplica legislatia nationala referitoare la protectia datelor personale din fiecare stat membru.

Datele personale din SIS pot fi mentinute pentru anumite perioade de timp, iar in cazul in care nu sunt eliminate semnalarile, statele membre nu le pot mentine mai mult de 3 ani. Perioadele de mentinere in SIS pot fi si mai scurte decat limitele precizate in CAAS daca legislatia nationala prevede astfel.

Statele membre trebuie sa asigure un nivel de protectie a datelor personale cel putin egal cu cel precizat in Conventia Consiliului Europei privind protectia persoanelor impotriva procesarii automate a datelor personale din 29 ianuarie 1981 si in Recomandarea nr. R (87) 15 a Comitetului Ministrilor Consiliului Europei, din 17 septembrie 1987.

7. EVOLUTIA SIS

7.1. SISTEMUL INFORMATIC SCHENGEN 1+ (SIS 1+)

Initial sistemul era prevazut pentru 15 state membre care implementau Conventia Schengen - SIS 1. Ulterior, prin aderarea statelor nordice (2001), sistemul a fost extins la 18 state utilizatoare (15 state membre plus Islanda, Norvegia si un loc de rezerva) - SIS 1+.

Sistemul trebuia sa debuteze in 1992, dar a fost lansat efectiv la 26 martie 1995 cu Belgia, Franta, Germania, Luxemburg, Olanda, Portugalia si Spania. La 26 octombrie 1997, Italia s-a conectat la SIS, la 1 decembrie Austria, iar la 8 decembrie Grecia a implementat SIS, desi controalele intre aceasta tara si restul statelor membre Schengen au continuat pana in anul 2000. La 26 martie 2000, acestea au fost eliminate. La 25 martie 2001, la SIS s-a conectat si Danemarca, Suedia, Finlanda, Norvegia si Islanda. Din punct de vedere tehnic, prima tara care a realizat sistemul sau national a fost Austria.

SIS este format dintr-un sistem central denumit C.SIS (localizat la Strasbourg) si componentele nationale ale acestuia denumite N.SIS, existente, in mod obligatoriu, in toate statele membre Schengen. Sistemul central C.SIS asigura faptul ca fisierele de date ale sectiunilor nationale N.SIS sunt identice, prin transmiterea on-line a informatiilor. In C.SIS vor figura semnalarile de persoane si de obiecte, in masura in care intereseaza toate statele membre Schengen si acesta nu va contine alte date decat cele mentionate in CAAS. Sistemul permite schimbul de informatii suplimentare intre statele membre, prin intermediul birourilor SIRENE nationale si sistemului central C.SIS. Franta se ocupa de gestionarea sediului central de la Strasbourg. SIS 1+ foloseste reteaua SISNET pentru care se colecteaza contributii de la toate statele membre participante.

7.2. SISone4all (propunerea Portugheza)

Uniunea Europeana s-a extins la 1 mai 2004 cu inca zece state membre: Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru si Malta. Noile state membre erau state UE, dar nu beneficiau de toate avantajele apartenentei la spatiul de justitie, libertate si securitate, intrucat nu erau integrate in spatiul Schengen.

In ciuda eforturilor depuse pentru operationalizarea cat mai rapida a SIS II, asa cum fusese preconizat initial in 2007, pentru a integra si noile state membre UE, extinderea spatiului Schengen ramasese un

deziderat neatins.

Din cauza intarzierilor inregistrate in operationalizarea SIS II, ca o solutie temporara pentru iesirea din impas, Portugalia a propus in august 2006 implementarea sistemului SISone4all, ce presupunea o

conectare temporara a noua din cele zece noi state membre (mai putin Cipru care intentioneaza sa se conecteze direct la SIS II) la sistemul existent SIS1+, prin intermediul sistemului national portughez, solutie care a permis ridicarea controalelor la frontierelor interne.

Optiune similara cu a Ciprului au exprimat Marea Britanie si Irlanda. Elvetia si-a anuntat intentia de a se conecta la SISone4ALL in luna mai 2008.

SISone4ALL reprezinta o varianta a solutiei SIS 1+ in sensul ca sectiunea nationala pentru fiecare stat membru non Schengen se realizeaza prin clonarea sectiunii nationale portugheze (SISone4ALL), inclusiv a aplicatiei SIRENE.

Evaluarile Schengen pentru cele 9 state membre care au aderat in 2004 s-au desfasurat pe parcursul anilor 2006-2007. In ciuda riscurilor reprezentate de dezvoltarea unui nou proiect tehnic simultan cu implementarea SIS II, toate statele membre au fost de acord ca este foarte importanta asigurarea acestui instrument de cooperare politieneasca la nivel european, concomitent cu eliminarea controalelor la frontierele interne. Acesta permite crearea unei Europe unite din punct de vedere politic, economic, social, cultural, pastrand in acelasi timp un nivel ridicat al securitatii pe teritoriul statelor membre si gestionarea corecta si eficienta a migratiei, criminalitatii si a altor fenomene cu caracter transfrontalier.

Cu ocazia Consiliului JAI (6-7 decembrie 2007) de la Bruxelles, ministrii de interne din statele membre UE au aprobat Decizia Consiliului privind eliminarea controalelor la frontierele interne ale noilor state membre si aplicare a acquis-ului Schengen, incepand cu data de 21 decembrie 2007 pentru frontierele terestre si maritime si 29 martie 2008 pentru frontierele aeriene. Astfel, la 21 decembrie 2007, spatiul Schengen s-a largit spre est si sud cu inca 9 noi membri, moment marcat printr-o serie de ceremonii organizate la frontierele interne ale acestor state, la care au participat oficialitati europene.

Etapa urmatoare, respectiv eliminarea controalelor la frontierele interne aeriene, a avut loc la 30 martie 2008 cand masura a devenit efectiva si pe aeroporturile acestor state.

SISTEMUL INFORMATIC SCHENGEN II (SIS II)

Baza legala privind SIS II cuprinde in principal:

. Regulamentul (EC) nr. 1987/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind infiintarea, organizarea si functionarea Sistemului Informatic Schengen de a doua generatie (SIS II) (OJ L 381 din 28.12.2006, p. 1).

. Regulamentul (EC) nr. 1986/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind accesul Sistemului Informatic Schengen de a doua generatie (SIS II) de catre serviciile din statele membre responsabile de emiterea certificatelor de inmatriculare a vehiculelor (OJ L 381 din 28.12.2006, p. 1).

. Decizia Consiliului 2007/533/JAI privind infiintarea, functionarea si utilizarea Sistemului Informatic Schengen de a doua generatie (SIS II) (OJ L 205 din 07.08.2007, p. 63).

SIS II este conceput pentru a fi usor de administrat, rentabil si mai omogen decat sistemul actual, in special din punctul de vedere al utilizatorilor.

Noul sistem va permite:

. conectarea unui numar dublu de utilizatori fata de cei curenti; extinderea accesului la SIS s i pentru EUROPOL, EUROJUST, toti magistratii, autoritatile responsabile cu emiterea certificatelor de inmatriculare a vehiculelor, autoritatile responsabile cu emiterea vizelor, autoritatile centrale responsabile cu examinarea cererilor de viza, autoritatile centrale responsabile cu emiterea permiselor de rezidenta si administrarea legislatiei privind strainii, in contextul aplicarii prevederilor CAAS legate de circulatia persoanelor;

. gestionarea unor volume mai mari de date si noi categorii: utilaje industriale (masini pentru constructii etc.); aeronave, ambarcatiuni, nave si motoare pentru nave; placute de inmatriculare ale vehiculelor, documentele vehiculului, alte documente de inregistrare; documente de identitate in alb sau completate, toate tipurile; carti de credit, cecuri, toate tipurile de hartii de valoare.

. integrarea mandatului european de arestare in SIS (prevazut pentru articolul 95 CAAS);

. stocarea si interogarea datelor biometrice (amprente digitale si fotografii in cazul urmaririlor de persoane);

. efectuarea unei cautari combinate in SIS (combinarea semnalarilor privind persoane cu cele privind obiecte, de exemplu: legaturi posibile: persoana + persoana, persoana + obiect);

. conectarea noilor utilizatori va fi simpla, cu un minim de impact asupra utilizatorilor actuali;

. prelucrarea datelor privind persoanele de a caror identitate s-a abuzat;

. adaugarea traducerii datelor suplimentare;

. optarea renuntarii la copia nationala a SIS II;

. cautarea direct in C.SIS.

Arhitectura SIS II va permite:

. Interogarea directa in Sistemul Central - acest lucru ofera statelor membre posibilitatea de a renunta la copia nationala;

. Statele membre pot pastra o copie a bazei de date centrale la nivel national, totala sau partiala.

Conform bazei legale initiale, SIS II trebuia sa functioneze din 2007. Intarzierile s-au datorat in principal amanarii adoptarii bazei legale, pregatirii centrului SIS II din Franta, precum si intreruperilor referitoare la contractele tehnice legate de functionarea sistemului.

Ulterior, termenul a fost amanat pentru 17 decembrie 2008. Totusi, desi baza legala a SIS II a fost adoptata, Comisia, insarcinata de statele membre cu implementarea proiectului a facut o noua propunere privind operationalizarea noului sistem. Noul termen prezentat de Comisie cu ocazia Consiliului JAI informal din Slovenia (ianuarie 2008), este septembrie 2009.

8. Implementarea SIS in Romania

Romania intentioneaza sa se conecteze direct la SIS II odata cu aderarea la spatiul Schengen, prevazuta pentru luna martie 2011. Aderarea la spatiul Schengen presupune indeplinirea unor standarde referitoare la 5 domenii, care vor fi supuse procesului de evaluare Schengen: controlul frontierelor (terestre, aeriene, maritime), cooperarea politieneasca, vizele, protectia datelor personale si SIS.

Etapele de implementare a SIS in Romania sunt:

I. Prima etapa cuprinde activitati legate de realizarea Sistemului Informatic National de Semnalari (SINS):

. Promovarea actelor normative cu privire la organizarea si functionarea Sistemului Informatic National de Semnalari compatibil cu SIS, respectiv SIS II - etapa realizata.

o Ordonanta de Urgenta nr. 128/2005 privind infiintarea, organizarea si functionarea Sistemului Informatic National de Semnalari, aprobata si modificata prin Legea nr. 345/2005.

o Hotararea de Guvern nr. 769/2006 privind aprobarea Planului de Implementare al SINS.

o Hotararea de Guvern nr. 1411/2006 privind aprobarea normelor de aplicare a OUG nr. 128/2005.

. Promovarea unui act normativ privind infiintarea unei structuri in cadrul MIRA, responsabila cu realizarea si gestionarea SINS - etapa realizata.

. Implementarea SINS.

II. A doua etapa va cuprinde activitatile legate de:

. Modernizarea sistemelor informatice ale autoritatilor cu competente in domeniul SIS in vederea compatibilizarii, interconectarii si a respectarii constrangerilor impuse de SIS, respectiv SIS II;

. Conversia tuturor datelor care trebuie sa fie translatate in SINS.

III. A treia etapa va cuprinde activitatile legate de:

. Interconectarea SINS la CS.SIS si realizarea copiei tehnice a bazelor de date CS.SIS, respectiv N.SIS II;

. Operationalizarea Biroului SIRENE (partea operativa si tehnica);

. Realizarea solutiei de "Disaster Recovery" aferenta SINS si a componentei nationale N.SIS II.

9. Sistemul Informatic Nat ional De Semnalari - SINS

SINS va gestiona semnalarile emise de statul roman, iar impreuna cu copia nationala a CS.SIS, va forma sistemul N.SIS pentru Romania . SINS va contine toate semnalarile nationale (de tip Schengen sau non-Schengen) emise de autoritatile romane competente si pot fi de interes Schengen (cele care vor alimenta CS.SIS II) si de interes non-Schengen (cele de interes doar pe teritoriul national). Acest sistem va fi pus la dispozitia tuturor institutiilor in vederea consultarii si/sau actualizarii in functie de competentele legale stabilite stipulate in OUG nr. 128/2005, in conformitate cu prevederile CAAS.

SINS va avea o contributie esentiala la realizarea unei cooperari mai eficiente pe linia combaterii criminalitatii transfrontaliere de orice natura. Astfel, organismele de aplicare a legii din Romania vor putea fi in masura sa consulte, dar si sa alimenteze bazele de date ale SINS. Ca o functionalitate la nivel intern ar putea fi mentionata furnizarea catre politist, de la toate nivelele ierarhice, a mijloacelor de verificare rapida si directa, adecvate contextului european. SINS va cuprinde exclusiv urmatoarele categorii de date:

Persoane semnalate

Datele in legatura cu persoanele care se introduc in SINS, conform art. 6 din OUG nr. 128/2005, sunt urmatoarele:

Obiecte

Datele in legatura cu obiectele care se introduc in SINS, conform art. 7 din OUG nr. 128/2005, sunt urmatoarele:

a) vehiculele cu motor cu o capacitate cilindrica mai mare de 50 cm3, care au fost furate, tainuite sau pierdute;

b) documentele furate, tainuite sau pierdute care privesc vehicule;

c) placile cu numere de inmatriculare furate, tainuite sau pierdute;

d) remorcile s i rulotele cu o greutate neta mai mare de 750 kg, care au fost furate, tainuite sau pierdute;

e) armele letale furate, tainuite sau pierdute;

f) date privind inscrisuri oficiale necompletate, care au fost furate, tainuite sau pierdute;

g) documentele de identificare ale persoanelor fizice, respectiv acte de identitate, pasapoarte, permise de conducere, permise de rezidenta si de munca, furate, tainuite sau pierdute, precum si cartile de identitate false ori eliberate ca urmare a declinarii unor identitati false;

h) bancnotele sau titlurile de valoare furate, tainuite sau pierdute;

i) alte obiecte care poarta elemente de identificare stabilite si care au fost furate, tainuite sau pierdute.

Institutiile care vor interactiona cu SINS conform OUG nr. 128/2005 sunt:

. Inspectoratul General al Politiei Romane (IGPR) detinator al categoriilor de date prevazute in OUG nr. 128/2005 la articolul 6 literele a, c, e si f si la articolul 7 literele a, b, c, d, e, f, g, h si i;

. Inspectoratul General al Politiei de Frontiera (IGPF) detinator al categoriilor de date prevazute in OUG nr. 128/2005 la articolul 6 literele a, b, c, d, e si f si la articolul 7 literele a, d, f si g;

. Oficiul Roman pentru Imigrari (ORI) detinator al categoriilor de date prevazute in OUG nr. 128/2005 la articolul 6 literele b, c si d si la articolul 7 litera g. Desi in prezent OUG nr. 128/2005 nu prevede acest lucru, baza de date a ORI contine documente de calatorie emise de acesta (titluri de calatorie) pierdute sau furate, care sunt prevazute in Decizia 2007/533/JAI a Consiliului din 12 iunie 2007 la articolul 38 litera e;

. Inspectoratul National pentru Evident a Populatiei (INEP) detinator al categoriilor de date prevazute in OUG nr. 128/2005 la articolul 6 literele a, e si f si la articolul 7 literele g si f;

. Directia Generala de Pasapoarte (DGP) detinatoarea a categoriilor de date prevazute in OUG nr. 128/2005 la articolul 7 literele f si g;

. Directia Regim Permise de Conducere si Inmatriculare Vehicule (DRPCIV) detinatoarea categoriilor de date prevazute in OUG nr. 128/2005 la articolul 6 literele a, e si f si la articolul 7 literele a, b, c, d, f si g;

. Biroul SIRENE;

. Inspectoratul General al Jandarmeriei Romane (IGJR);

. Autoritatea Nationala a Vamilor (ANV);

. Ministerul Afacerilor Externe (MAE);

. Ministerul de Justitie (MJ) prin magistratul de la Biroul SIRENE.

In prezent, baza legala privind organizarea si functionarea Sistemului Informatic National de Semnalari, compatibil cu SIS II, este in curs de revizuire.

Realizat de Mr. Craciun Dorin, ofiter specialist II pregatire personal, responsabil pregatire in domeniul Schengen

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Vizualizari: 2746
Importanta:

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved