DREPTURI CUVENITE SALARIATILOR

INDEXAREA SI COMPENSAREA

Indexarea salariilor.

Pentru a suplini cresterea costului vietii in majoritatea tarilor cu economie de piata a fost instituit un sistem un sistem de indexare a salariilor.

Indexarea este considerata "una din modalitatile si procedeele practice de organizare si realizare a progresiei salariilor in raport cu rezultatele productiei firmei, ramurii si ale economiei in general"; prin intermediul sau se realizeaza corelatia dintre salarii si preturi, dintre salarii si costul vietii, dintre salarii si productivitate, dintre salarii si venitul national, dintre salarii si cresterea economica. Functia principala a indexarii este "prevenirea eroziunii puterii de cumparare", atenuarea efectelor inflatiei asupra nivelului de trai.

Exista din acest punct de vedere asemanare intre indexarea si compensarea salariilor, ambele avand acelasi rol. De altfel, asa cum vom arata in continuare, de multe ori ele au fost reglementate (si acordate) impreuna, uneori confundandu-se.

In tara noastra, indexarea ca si compensarea, pana la adoptarea Hotararii Guvernului nr. 210/1996 a privit salariile personalului societatii comerciale cu capital majoritar de stat, regiilor autonome si institutiilor publice.

In cazul celorlalte unitati, precum societatile comerciale cu capital privat, protectia sociala a salariatilor nu s-a asigurat in mod direct prin intermediul indexarii, ci prin cel al stabilirii salariului de baza minim brut pe tara. Dar, s-a recomandat ca masurile cu privire la indexarea salariilor la societatile comerciale cu capital majoritar de stat sa se aplice si unitatilor cu capital majoritar privat, cooperatiste si obstesti in scopul protectiei sociale a salariatilor.

In scopul analizei evolutiei efective si prognozate a preturilor de consum si drept consecinta, pentru determinarea coeficientilor de indexare avand in vedere evolutia acestor preturi si a productiei la nivelul economiei nationale, prin Hotararea Guvernului nr.843/1991 a fost infiintata Comisia nationala pentru indexare. Aceasta este un organ consultativ care supune Guvernului propuneri cu privire la indexarea salariilor, ajutorului de somaj, pensiilor de asigurari sociale de stat, militare si I.O.V.R., inclusiv de urmas si a altor venituri ale populatiei (art.1).

Indeplinirea sarcinilor sale se realizeaza prin exercitarea urmatoarelor atributii:

a) analizeaza evolutia efectiva si prognozata a preturilor de consum pe baza informatiilor furnizate de Ministerul Finantelor si Comisia Nationala pentru Statistica;

b) propune spre aprobare coeficientii de indexare a veniturilor ajustabile cu ajutorul indexarii, avand in vedere evolutia preturilor de consum si a productiei la nivelul economiei nationale, precum si asigurarea mentinerii veniturilor reale ale populatiei, in limitele convenite si in conditii de echilibru;

c) face propuneri pentru perfectionarea metodologiilor care stau la baza calculului efectiv si prognozat al evolutiei preturilor de consum, recalcularii veniturilor cu ajutorul indexarii si elaborarii bugetelor de familie;

d) prezinta Guvernului, patronatului si sindicatelor informari periodice referitoare la principalele efecte ale masurilor de ajustare a veniturilor cu ajutorul indexarii.

Compensarea salariilor.

Legat de indexare se afla compensarea salariilor. De altfel, ca regula, compensarea a fost reglementata pana in prezent nu individual, ci impreuna cu indexarea salariilor. Ea nu a fost insa prevazuta cu aceeasi ritmicitate ca indexarea.

Compensarea reprezinta suma de bani cu care se majoreaza salariile individuale, ca urmare a cresterii preturilor de consum si a tarifelor la produsele si serviciile la care se retrage subventia.

Compensatia face parte din salariu, fara a fi inclusa in salariul de baza, si se acorda proportional cu timpul lucrat in program normal de lucru. Ea se cuprinde in fondul de salarii si se ia in calcul, potrivit legii, la stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina in raport cu salariul si, respectiv, cu fondul de salarii, cumulandu-se, in vederea impozitarii, cu celelalte drepturi salariale. Compensatia se ia in calcul la stabilirea indemnizatiei pentru concediul de odihna. Ea are caracter de spor permanent in sensul prevederilor Legii nr. 49/1992.

In cazul cumulului de functii, compensatia se acorda o singura data, la unitatea unde persoana in cauza isi are functia de baza. Persoanele care cumuleaza fractiuni de norma in vederea realizarii unor norme intregi beneficiaza de compensatie proportional cu fractiunea de norma, pana la realizarea compensatiei integrale stabilite potrivit art. 5 din hotarare. In acelasi mod se procedeaza si in cazul pensionarilor de invaliditate de gradul III incadrati in munca.

In Romania sunt supuse indexarii-compensarii urmatoarele categorii de venituri:

salariile de baza;

ajutorul de somaj;

ajutorul de sprijin pentru somerii care au depasit 270 de zile;

pensiile de asigurari sociale de stat;

pensiile alimentare si I.O.V.R.;

bursele elevilor si studentilor;

ajutoarele sociale prevazute de lege;

ajutoarele cuvenite sotiilor militari in termen;

indemnizatiile si sporurile ce se acorda invalizilor, veteranilor, vaduvelor de razboi;

indemnizatiile pentru insotitorii invalizilor in gradul I de invaliditate din cadrul asigurarilor sociale de stat;

indemnizatiile invalizilor militari de gradul I;

alocatiile de stat pentru copii;

alocatiile de intretinere pentru minorii dati in plasament familial sau incredintati unor familii sau persoane.

Indexarea reprezinta suma rezultata din aplicarea unui procent la salariul de baza. Compensarea reprezinta o suma fixa ce se acorda indiferent de marimea salariului

Indexarea-compensarea se poate acorda in suma fixa sau, calculata cu ajutorul unui coeficient, in mod proportional cu salariul de incadrare (de baza). Suma fixa acordata ca indexare-compensare se determina pe baza cheltuielilor medii ale familiilor de salariati si pensionari, rezultate din bugetele de familie pe anul precedent, a indicilor preturilor produselor si tarifelor serviciilor, a salariului de baza mediu si a pensiei medii.

Intre 1 iulie 1991 si 1 mai 1993 indexarea-compensarea cu suma fixa a fost inlocuita cu cea propotionala, revenindu-se la 1 mai 1993 la indexarea-compensarea cu suma fixa: 10160 lei lunar brut pe salariat. Incepand de la 1 octombrie 1993 salariile la intreprinderile cu capital majoritar de stat si la regiile autonome au fost indexate cu 17,8%, iar ale personalului bugetar cu 22,5%. Prin Hotararea Guvernului nr. 208/1998 privind indexarea salariilor s-a stabilit pentru personalul din sectorul bugetar indexarea lunara a salariilor de baza prin cresteri procentuale cu 5% in luna martie si cu inca 5% in luna aprilie, iar incepand cu luna mai prin cresteri procentuale cu cate 2,5% in fiecare luna. Cu cresterile procentuale aratate mai sus se indexeaza si sporurile si indemnizatiile acordate in suma fixa persoanalului din sectorul bugetar.

In cazul regiilor autonome, companiilor nationale, societatilor nationale si societatilor comerciale, modul concret de indexare a salariilor prin cresteri procentuale lunare se stabileste pe baza intelegerii intre partile reprezentate, potrivit legii, la incheierea contractelor colective de munca, fara a depasi cotele lunare prevazute pentru personalul din sectorul bugetar.

Costurile suplimentare cu forta de munca determinate de indexarea-compensarea salariilor (cresterea de salarii si, respectiv, a contributiilor pentru asigurari sociale si somaj) se suporta de fiecare angajator in parte si, ca urmare, acesta poate sa majoreze salariile prin indexare-compensare numai in functie de posibilitatile sale financiare. In cazul personalului din sectorul bugetar, indexarile si compensarile stabilite de Guvern sunt obligatorii, intrucat fondurile necesare sunt asigurate de la buget. Mai trebuie observat ca majorarea salariilor in celelalte sectoare de activitate decat sectorul bugetar se realizeaza si cu ocazia negocierii anuale a contractului colectiv de munca. Ca urmare, indexarea-compensarea salariilor in unitatile economice nu poate fi obligatorie, intrucat cei doi parteneri sociali pot avea in vedere la stabilirea majorarii acordate cu ocazia negocierii salariilor nu numai cresterea productivitatii muncii, ci si scaderea puterii de cumparare a salariilor, determinata de inflatie, si deci majorarea respectiva, in multe cazuri, include practic, total sau partial, si indexarea.

SPORURI, ADAOSURI, PREMII

Sporurile la salarii

Pentru diferentierea salariilor in raport cu conditiile in care se desfasoara activitatea, cu vechimea in munca sau in raport cu alte elemente, se utilizeaza o multitudine de sporuri:

sporul de vechime in munca

sporul pentru conditii de munca periculoase;

sporul pentru conditii de munca nocive sau vatamatoare;

sporul pentru conditii grele de munca

sporul pentru conditii de munca penibile;

sporul pentru lucrul in timpul noptii;

sporul pentru ore suplimentare;

sporul pentru exercitarea si a unei alte functii;

alte sporuri.

a) Sporul de vechime in munca

Marimea acestui spor este stabilita , de regula , pe urmatoarele transe de vechime:

Valoarea sporului de vechime se determina prin aplicarea cotei de calcul la salariul de baza corespunzator timpului lucrat in program normal de lucru. La stabilirea transei de vechime in munca in majoritatea cazurilor se ia in calcul toata vechimea inregistrata , indiferent daca aceasta s-a realizat in unitatea respectiva ori in alte unitati sau daca reprezinta vechimea in specialitatea postului pe care este incadrata persoana respectiva , ori in activitati fara nici o legatura cu aceasta.

In aceste conditii, sporul de vechime nu mai are practic nici o motivatie deoarece:

nu contribuie la diferenterea salariilor in raport cu experienta in activitatea persoanei respective;

nu asigura o stabilitate a personalului in unitatea respectiva , luandu-se in calcul si vechimea realizata in alte unitati;

conduce la o crestere in timp a costurilor cu salariile, independent de rezultatele obtinute in munca

Pentru aceste motive, la firmele cu capital privat se manifesta tendinta de a nu se utiliza sporul de vechime. Rolul pe care ar fi putut sa -l joace acest spor a fost preluat printr-un sistem de diferentiere a salariilor de baza in functie de vechimea in specialitatea respectiva , iar pentru asigurarea stabilitatii in unitate, s-a introdus in unele cazuri un spor de fidelitate, a carui marime este diferentiata in raport cu vechimea in acea unitate.

b) Sporul pentru conditii de munca periculoase.

Acest spor se utilizeaza acolo unde, cu toate masurile de securitate a muncii luate, se mentine un anumit risc de accidente sau imbolnavire, cum ar fi:

cadere de la inaltime;

pericol de explozie;

pericol de iradiere;

pericol de contagiune etc., ceea ce ar putea duce la o retinere a personalului de a lucra in aceste locuri mai putin sigure. Bineinteles ca prin cresterea securitatii muncii, rolul acestui spor se reduce foarte mult.

Potrivit Contractului colectiv de munca unic la nivel national pe anul 1996, la unitatile in care salariile se stabilesc prin negociere, cuantumul minim al acestui spor este de 10%. In mod obisnuit, sporul pentru conditii de munca periculoase ajunge pana la 15-20% din salariul de baza

Sporul pentru conditii de munca nocive sau vatamatoare.

Acest spor se utilizeaza atunci cand:

in perimetrul de lucru al salariatului se degaja in procesul de productie, diferite substante nocive sub forma de pulberi sau sub forma de vapori sau gaze (azbest, siliciu, acizi, diluanti, amoniac, mica

la locul de munca se inregistreaza zgomote sau trepidatii puternice;

conditiile de microclimat (temperatura , umiditate, curenti de aer) sunt nefavorabile, fiind mult diferite de cele normale;

salariatul este expus actiunii radiatiilor ionizate, luminoase sau ultraviolete.

Sporul se acorda atunci cand, cu toate masurile luate, se depasesc limitele maxime admise de normele generale de protectia muncii. Cuantumul sporului se stabileste in functie de:

gradul de depasire a limitelor admise;

actiunea concomitenta a mai multor noxe;

gradul de agresivitate a noxelor asupra organismului;

indicii de morbiditate inregistrati.

La unitatile la care salariile se stabilesc prin negociere, valoarea minima a acestui spor este de 10% din salariul minim la nivel de unitate. La unitatile din sectorul bugetar, cuatumul maxim al acestui spor este de 15% din salariul de baza

Se constata ca modul de calcul al acestui spor este diferit de la o unitate la alta. Astfel, in unele unitati, sporul pentru conditii nocive se acorda sub forma unei sume fixe, aceeasi pentru toti salariatii care luceaza in acelasi loc de munca , sub motiv ca toti sunt expusi la aceleeasi noxe. Alte unitati calculeaza acest spor prin aplicarea aceleasi cote asupra salariului de baza , astfel incat marimea sporului este mai mare pentru cei cu calificare ridicata , constituind un mijloc de atragere a personalului respectiv spre locurile de munca unde nu se asigura conditii corespunzatoare de lucru. Acest spor ar putea fi considerat o despagubire pe care o plateste salariatului cel ce angajeaza , deoarece nu este capabil sa asigure un microclimat corespunzator, care sa nu-i afecteze sanatatea. Cu suma primita drept spor, salariatul ar trebui sa se hraneasca mai bine pentru ca organismul sa reziste la actiunea factorilor nocivi.

Sporul pentru conditii grele de munca

Acest spor se acorda acolo unde efortul fizic solicitat pentru realizarea sarcinilor este mult mai ridicat decat cel normal sau munca se desfasoara in conditii dificile:

deplasarea in teren accidentat;

pozitie de lucru incomoda

lucru in aer liber cu variatii mari de temperatura etc.

La unitatile in care salariile se stabilesc prin negociere, cuantumul minim al acestui spor este de 10%. In cazul unitatilor bugetare, valoarea sporului pentru conditii grele de munca este de pana la 15% din salariul de baza

Sporul pentru conditii de munca penibile.

Cuantumul acestui spor, mentionat in Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anul 1996, fara a se preciza insa ce se intelege prin munca penibila , este de minim 10%. In sectorul bugetar se utilizeaza un spor pentru lucrul in conditii de munca penibile cu o valoare de pana la 30% din salariul de baza , de care beneficiaza numai muncitorii din activitatea de salubrizare si canalizare.

Sporul pentru lucrul in timpul noptii.

In Codul Muncii se precizeaza ca se considera munca in timpul noptii aceea care se presteaza in intervalul cuprins intre orele 22,00-6,00, cu posibilitatea abaterii, in cazuri justificate (organizarea shimburilor, posibilitati de alimentare cu energie electrica , schimbari de anotimpuri), cu o ora in minus sau in plus fata de aceste limite.

Locurile de munca unde se poate efectua munca de noapte se stabilesc de catre conducerea unitatii.

Persoanele al caror program de lucru se desfasoara in timpul noptii timp de 7 ore primesc retributia cuvenita pentru 8 ore.

Sporul este de 25% din salariul de baza , daca timpul lucrat noaptea reprezinta cel putin jumatate din programul de lucru. Sporul pentru munca de noapte se plateste odata cu salariul de baza si se calculeaza in raport cu numarul de ore prestate noaptea inscris in foaia de prezenta

Sporul pentru ore suplimentare.

In Contractul colectiv de munca unic la nivel national 1996 se prevede ca orele prestate, la solicitarea patronului, peste programul normal de lucru stabilit in unitate, sunt ore suplimentare. Salariatii pot fi chemati sa presteze ore suplimentare numai cu consimtamantul lor, dar pentru prevenirea sau inlaturarea efectelor unor calamitati naturale ori altor cazuri de forta majora , salariatii au obligatia de a presta munca suplimentara ceruta de cel care angajeaza

Sporul este de:

50% din salariul de baza pentru primele 2 ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru;

100% din salariul de baza pentru orele ce depasesc primele 2 ore si pentru munca prestata in zilele de repaus saptamanal, zilele de sarbatoare legala si in celelalte zile in care, potrivit dispozitiilor legale, nu se lucreaza

Orele suplimentare se compenseaza cu timp liber coprespunzator in urmatoarele 30 de zile. Prin aceasta prevedere legala se urmareste crearea conditiilor de refacere a capacitatii de munca a persoanelor in cauza In cazurile in care compensarea cu timp liber nu este posibila in acest termen, orele respective se salarizeaza cu majorare prin acordarea acestui spor.

In pricipiu, prestarea de ore suplimentare peste programul zilnic de lucru din zilele lucratoare si cu atat mai mult din zilele nelucratoare nu trebuie incurajata sau permisa cu prea multa usurinta din doua motive:

prin suprasolicitarea organismului uman se poate ajunge la imbolnaviri si concedii medicale, cu consecinte economice negative;

slabeste interesul pentru munca in timpul programului, sperand sa obtina spor de salariu in orele de dupa program, ceea ce se traduce in final prin scaderea productivitatii muncii si cresterea costurilor.

Numarul de ore suplimentare nu trebuie sa depaseasca anual 120 ore. In cazuri cu totul deosebite se poate ajunge pana la 360 ore suplimentare anual, dar in astfel de situatii trebuie sa se solicite si acordul organelor sindicale, iar pentru unitatile bugetare si acordul institutiilor ierarhic superioare.

Sporul pentru exercitarea si a unei alte functii.

Acest spor, al carui cuantum a ajuns pana la 50% din salariul de baza al functiei inlocuite, s-a extins in ultima perioada in aproape toate ramurile, fiind prevazut si in Contractul colectiv de munca unic la nivel national 1996. Cazurile in care se aplica acest spor se stabilesc prin contractele colective de munca la nivel de ramura sau grupuri de unitati.

Alte sporuri.

In afara de sporurile prezentate mai sus, care sunt cele mai uzuale, se utilizeaza si alte sporuri cum ar fi:

spor se izolare;

spor pentru incordare psihica

spor pentru consemnare la domiciliu;

spor de delegat;

spor pentru folosirea unei limbi straine, acordat salariatilor care lucreaza in posturi unde este necesara cunoasterea si folosirea unei limbi straine. Cuatumul acestui spor este de 10% din salariul de baza . Nu beneficiaza de acest spor interpretii si traducatorii, intrucat in fisele posturilor lor figureaza cunoasterea limbii straine ca obligatorie, fiind pregatirea lor de specialitate.

In contractul colectiv de munca sau contractul individual de munca , acolo unde nu se incheie contract colectiv, se nominalizeaza fiecare fel de spor si se mentioneaza daca face parte sau nu din salariul de baza In cazul in care la stabilirea salariului de baza s-au avut in vedere conditiile de munca , timpul lucrat suplimentar, exercitarea unei functii suplimentare si alte cauze care pot genera un spor la salariu, se renunta la acordarea distincta a unor sporuri de aceeasi natura cu cele avute in vedere la stabilirea salariilor de baza

Societatea COMAT S.A. acorda salariatilor sai urmatoarele sporuri inscrise in contractul colectiv de munca:

spor pentru conditii nocive (sudor si electrician auto) = 10% ;

spor pentru conditii periculoase (legatori de sarcina , operator date, analist, inginer de sistem, dactilograf, secretara - xeroxista , telefonista , translatorist si macaragiu)    = 10%

spor de penibilitate (ingrjitor)    = 10%

spor pentru lucrul in timpul noptii de 25%, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin jumatate din programul normal de lucru. Se considera munca desfasurata in timpul noptii, munca prestata in intervalul cuprins intre orele 22,00 - 6,00;

spor de 10 % din salariul de baza, pentru gestionarea marfurilor transportate de conducatorul auto si tractoristul trailerist, fara delegat, cu conditia confirmarii primirii-predarii sub semnatura a marfurilor transportate. Calculul se face proportional cu numarul zilelor lucrate in aceste conditii, pe baza referatului intocmit de seful de compartiment si avizat de conducerea societatii;

f) spor pentru exercitarea si a atributiilor aferente unei alte functii de 50% din salariul de baza al functiei ale carei atributii se indeplinesc, pentru timpul necesar exercitarii functiei suplimentare;

g) spor de vechime in munca (se calculeaza la total vechime in munca) minimum 5% incepand cu 5 ani vechime, pana la maximum 25%, care se va acorda pe urmatoarele transe de vechime:

h) ore suplimentare prestate peste durata normala a timpului zilnic de lucru convenit, precum si in zilele de repaus sau sarbatori legale, se compenseaza cu timp liber corespunzator sau se platesc dublu, in conformitate cu prevederile legale. Efectuarea de ore suplimentare, precum si plata acestora se face cu aprobarea directorului general;

i) spor de aprovizionare-desfacere de 20% din salariul lunar de baza negociat, pentru salariati, conditionat de efectuarea a cel putin 15 zile lucratoare deplasare pe luna la furnizori-beneficiari si obtinerea unor rezultate profitabile societatii, pe baza referatelor intocmite de sefii de compartimente si avizate de conducerea societatii.

ADAOSURI LA SALARII

Principalele adaosuri la salariu sunt: adaosul de acord, premiile si alte adaosuri.

Adaosul de acord reprezinta diferenta dintre suma incasata potrivit formei de salarizare in acord practicata si salariul de baza corespunzator timpului lucrat. Acest adaos este determinat in mod nemijlocit in legatura cu productia realizata, dar se evidentiaza separat fata de salariul de baza. In realitate nu este un adaos propriu-zis, ci o diferenta calculata, inclusa in salariul incasat.

Premiile sunt adaosuri propriu-zise care nu se acorda in functie de conditii de munca sau conditii speciale, ci in functie de contributia fiecaruia si a tuturor la realizarea veniturilor.

Sistemele de premiere aplicate in unitati cuprind o gama larga de premii. Dintre cele mai intalnite se mentioneaza:

a) Premii acordate in cursul anului in raport cu rezultatele obtinute in activitate, rezultate fie la nivelul fiecarui salariat, fie la nivelul sectorului de activitate sau chiar la nivelul unitatii. Pentru acordarea acestor premii se constituie un fond de premiere, prin aplicarea unei cote asupra fondului de salarii, astfel:

in cazul unitatilor bugetare, cota este de pana la 2% din fondul de salarii prevazut in bugetul de venituri si cheltuieli;

in cazul unitatilor la care salariile se stabilesc prin negociere, cota este de minimum 1,5% din fondul de salarii realizat lunar si cumulat.

La unitatile bugetare care realizeaza economii prin reducerea cheltuielilor de personal se poate aproba acordarea de premii in cursul anului si din economiile realizate, in limita a 2% din fondul de salarii prevazut in bugetul de venituri si cheltuieli.

Pentru a contribui la stimularea reala a personalului, premiile nu trebuie acordate uniform tuturor salariatilor, ci diferentiate in raport cu rezultatele obtinute in activitate, iar plata lor sa se faca dupa un timp cat mai scurt de la data cand s-au obtinut rezultatele.

b) Premii anuale. Dupa aprobarea bilantului contabil, societatile comerciale pot beneficia de o cota parte din profitul net, cota ce poate fi de pana la 10%. La unitatile bugetare, personalul beneficiaza la sfarsitul anului calendaristic de un premiu anual de pana la un salariu mediu lunar de baza realizat in anul pentru care se face plata. In contractul colectiv de munca unic la nivel national 1996 se prevede posibilitatea diminuarii sau anularii acestor stimulente pentru salariatii care in cursul anului au desfasurat o activitate slaba sau necorespunzatoare ori au avut abateri pentru care au fost sanctionati disciplinar.

De mentionat ca, potrivit Legii nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicata, sumele reprezentand premiul anual acordat personalului din institutiile publice precum si cele reprezentand stimulentele din fondul de participare la profit acordate salariatilor agentilor economici si managerilor, dupa aprobarea bilantului contabil, se impoziteaza separat de celelalte drepturi acordate in luna in care are loc plata acestora.

c) Premii speciale. Cu ocazia unor sarbatori religioase, cum ar fi Pastele sau Craciunul s-a extins practica la unitatile la care drepturile salariale se stabilesc prin negociere de a se acorda premii speciale al caror cuantum se stabileste prin contractul colectiv de munca . Aceste premii nu sunt dependente de rezultatele obtinute in munca si in cele mai multe cazuri valoarea lor este aceeasi pentru toti salariatii, indiferent de nivelul salariului lor de baza.

d) Prima de vacanta. O astfel de prima se acorda numai in unele unitati in care drepturile salariale se stabilesc prin negociere, in cuantumul si in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca la nivelul unitatii.

Prima de vacanta se acorda ca un supliment la indemnizatia de concediu si se plateste inainte de plecarea in vacanta. In practica se intalnesc doua metode de stabilire a primei de vacanta:

ca o cota parte din salariu, de regula din salariul de baza;

ca o suma fixa, aceeasi pentru toti salariatii.

e) Alte premii. Pentru obtinerea unor rezultate cu totul deosebite, in unele domenii de activitate se utilizeaza un sistem de acordare a unor premii a caror valoare este stabilita cu anticipatie, valoarea acestora fiind diferentiata in raport cu performanta obtinuta. Un astfel de sistem se utilizeaza de exemplu in activitatea sportiva.

Pentru reducerea costurilor de fabricatie, in unele unitati se utilizeaza metoda de a se acorda premii pentru economiile realizate fata de consumurile normate, la materiile prime sau la materialele utilizate in activitatea respectiva. Si in cazul acestor premii, valoarea lor se poate cunoaste cu anticipatie, ceea ce are un efect favorabil in cointeresarea personalului. Exista insa pericolul ca din dorinta de a se obtine economii cat mai mari sa se neglijeze calitatea produselor.

Alte adaosuri. Unele unitati, prin contractele colective de munca, au prevazut posibilitatea acordarii, in mod gratuit sau cu pret redus, a unor cantitati de produse sau servicii, de regula dintre cele realizate de unitatea respectiva. Cantitatile acordate sunt aceleasi pentru toti salariatii. Periodicitatea acestora este:

zilnica, cum este cazul painii;

lunara, cum este cazul energiei electrice;

anuala, cum este cazul lemnelor.

Evaluarea produselor acordate ca plata in natura se face, potrivit art.2 din Legea nr. 32/1991 , republicata, la pretul de vanzare practicat in unitate pentru produsele din productia proprie si la pretul de aprovizionare, pentru alte produse, iar in cazul serviciilor, pe baza tarifelor pentru aceste servicii. Preturile si tarifele sunt cele practicate la data efectuarii platii in natura.

La societatea COMAT S.A.adaosurile la salariul de baza sunt formate din:

a) premii acordate din fondul de premiere, calculate iutr-o proportie de 10% din fondul de salarizare realizat lunar si cumulat in functie de posibilitatile societatii;

b) cota parte din profitul net ce se repartizeaza salariatilor de catre Adunarea generala a actionarilor, care aproba si criteriile de acordare;

c) adaosul de acord;

Salariatii societatii participa la repartizarea cotei de profit aprobata de Adunarea generala a actionarilor, daca au lucrat cel putin 3 luni pe parcusul anului in societate si nu au avut abateri disciplinare (sanctiuni, absente nemotivate). Pentru cazurile de abateri disciplinare, la acordare, Consiliul de Administratie si conducerea sindicatului se vor intruni si vor stabili procentele de diminuare.

AJUTOARE MATERIALE

Ajutoarele materiale, denumite in Legea nr. 49/1992 indemnizatii de asigurari sociale, se acorda pentru:

incapacitate temporara de munca;

prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii;

maternitate;

cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani a acestuia sau pana la implinirea varstei de 3 ani a copilului handicapat;

ingrijirea copilului bolnav pana la 3 ani sau ingrijirea copilului handicapat pentru afectiuni intercurente pana la 18 ani;

deces.

Pe perioada in care persoanele incadrate in munca nu-si pot indeplini obligatiile de munca, datorita imbolnavirii care necesita ingrijiri medicale, benaficiaza de concedii medicale si indemnizatii.

Persoanele asigurate prin efectul legii pentru care contributiile de asigurari sociale se platesc de catre angajatori sunt:

personalul roman sau strain angajat cu contract de munca de catre persoanele juridice romane sau straine;

personalul casnic angajat de persoane fizice.

Baza de calcul a indemnizatiilor de asigurari sociale este salariul de baza (inclusiv drepturile care fac parte din salariul de baza - salariul de merit, indemnizatia de conducere, sporul pentru profesor diriginte, asistent medical sef, inspector scolar de specialitate,etc.) din luna in care s-a acordat concediul medical, la care se adauga:

sporul de vechime;

sporul pentru lucrul in subteran si pe platformele marine de foraj si extractie;

indemnizatia de zbor;

sporul pentru conditii grele de munca;

sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal;

sporul pentru exercitarea unei functii suplimentare;

sporul pentru conditii nocive si periculoase;

alte sporuri cu caracter permanent prevazute in contractele individuale de munca, potrivit legii.

Indemnizatiile pentru plata concediilor medicale in caz de boala, prevenirea imbolnavirilor, intarirea si refacerea sanatatii se suporta astfel:

pentru primele 10 zile lucratoare, de catre persoanele juridice si fizice care folosesc personal salariat;

incepand cu a 11-a zi lucratoare, din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca

Indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca se acorda in caz de:

a)     boala obisnuita sau accident in afara procesului de munca;

b)    boala profesionala sau accident de munca;

c)     accident in legatura cu munca si care a survenit in timpul deplasarii la si de la

locul de munca, pe durata si traseul normal al deplasarii, accident asimilat accidentului de munca si tratat la fel ca acesta sub aspectul cuantumului, duratei si conditiilor de acordare, indiferent de vechimea in munca a beneficiarului, dar tratat diferentiat sub aspectul sursei de finantare, care este aceeasi ca si la boala obisnuita.

Beneficiaza de indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, datorata unei boli obisnuite sau unui accident in afara muncii, angajatii cu contract de munca pe durata nedeterminata.

Durata de acordare a acestui drept, din prima zi de incapacitate si pana la insanatosire, nu poate depasi 180 zile intr-un an calendaristic, socotit din prima zi de incapacitate. Incepand cu a 90-a zi de concediu medical, prelungirea pana la 180 zile se acorda doar cu avizul serviciilor de expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca. La expirarea celor 180 zile de concediu medical, daca incapacitatea temporara se mentine, se face propunerea de pensionare, potrivit legii. In caz de tuberculoza, propunerea la pensionare se face dupa expirarea concediului medical:

un an, acordat in ultimii ani 2 ani, pentru TBC pulmonar;

un an si jumatate, acordat in ultimii 2 ani, pentru TBC pulmonar operat sau osteo-articular;

un an, cu drept de prelungire pana la un an si jumatate in ultimii 2 ani, pentru TBC meninginal, urogenital si peritoneal;

6 luni, cu drept de prelungire pana la un an in ultimii 2 ani, pentru TBC extrapulmonar.

Propunerea de pensionare poate interveni oricand in intervalul de pana la 180 de zile, daca evolutia nefavorabila a cazului o impune.

Beneficiaza de indemnizatii pentru incapacitate de munca si:

persoanele aflate in perioada de proba, in vederea angajarii definitive;

angajatii cu contracte de munca pe durata determinata, daca au o vechime in munca de minim 4 ani in ultimile 12 luni sau de 10 luni in ultimile 24 premergatoare concediului medical, iar durata de acordare nu poate fi mai mare de 65 zile lucratoare intr-un an calendaristic;

angajatii aflati in timpul concediului de odihna sau a concediului fara plata, in cazul in care incapacitatea temporara de munca a survenit in timpul acestor concedii, legea prevazand intreruperea acestor concedii si acordarea dreptului la concediu medical, numai daca:

q     asiguratul a fost internat in spital;

q     asiguratului I s-a prescris un concediu medical mai mare de 7 zile.

angajatii la care incapacitatea temporara de munca s-a ivit in timpul preavizului pentru desfacerea contractului de munca, beneficiaza de concediu medical prin suspendarea preavizului, pe durata acordarii concediului medical, dupa care se reia si se epuizeaza perioada de preaviz si se trece la desfacerea contractului de munca, daca angajatorul isi mentine punctul de vedere;

angajatii carora serviciile medicale abilitate le-au dat avizul de pensionare, dreptul acordandu-se pana la sfarsitul lunii urmatoare aceleia in care s-a dat avizul;

mostenitorii legali sau persoanele in grija carora s-a aflat asiguratul decedat, daca acesta nu a incasat indemnizatia pentru concediul medical.

Cuatumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca cauzata de boala obisnuita sau accident in afara muncii se calculeaza in functie de vechimea in munca, in urmatoarele procente aplicate la baza de calcul:

pana la 2 ani vechime - 50%;

2-5 ani vechime - 65%;

5-8 ani vechime - 75%;

peste 8 ani - 85%;

cu mentiunea ca pentru primele 3 zile calendaristice de concediu medical, indemnizatia se acorda in proportie de 50% din cuantumul cuvenit.

Angajatii in varsta de 15-18 ani, cu o vechime de pana la 2 ani, au dreptul, in caz de incapacitate temporara de munca, la indemnizatii in cuantum de 56% din baza de calcul.

Cuantumul indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca in caz de tuberculoza si boli infecto-contagioase din grupa A este de 100% din baza de calcul, indiferent de durata contractului de munca si de vechimea in munca.

Incapacitatea datorata temporara de munca in cazul unui accident de munca, accident survenit in timpul deplasarii la si de la locul de munca, boli profesionale, confera asiguratilor, indiferent de natura contractului de munca si de vechimea in munca, dreptul la indemnizatii si concedii medicale, care se acorda pe toata durata, din prima zi de incapacitate si pana la insanatosire (nu mai mult de 180 zile intr-un an calendaristic) sau pensionare de invaliditate sau de limita de varsta si munca depusa, daca sunt indeplinite conditiile legale.

Plata acestor drepturi, cu exceptia accidentului survenit in timpul deplasarii la si de la locul de munca, se suporta din fondurile proprii ale persoanelor fizice sau juridice angajatoare.

Documentele necesare pentru punerea in plata a acestor drepturi sunt:

certificatele medicale eliberate potrivit legii, de catre unitatile medico-sanitare abilitate;

procesele verbale tip de inregistrare a accidentului de munca;

documentele din care rezulta declarea bolilor profesionale.

Cuantumul acestor indemnizatii este de 100% din baza de calcul. Indemnizatiile se acorda pe baza ordinelor de plata de pe certificatele de concediu medical, completate si calculate de catre organele administrative ale unitatilor la care lucreaza cei in cauza.

Indemnizatii pentru refacerea si intarirea sanatatii

Angajatii cu contract de munca pe durata neterminata, care din motive de sanatate nu-si mai pot continua activitatea in aceleasi conditii ca si pana in prezent, beneficiaza temporar de unele corectii si indemnizatii in scopul prevenirii, refacerii si recuperarii sanatatii, pentru mentinerea in viata activa si evitarea pensionarii de invaliditate.

Aceste indemnizatii se acorda in cazul:

trecerii temporare intr-o alta munca sau reducerii programului de lucru din cauza bolii sau accidentului;

trimiterii la tratament balneo-climateric;

carantinei.

1. Angajatii cu contracte de munca pe durata neterminata au dreptul la indemnizatii pentru trecerea temporara in alta munca sau in cazul reducerii programului de lucru din cauza bolii sau accidentului, numai daca la noul loc de munca primesc o retributie inferioara celei avute.

O reglementare aparte privind schimbarea locului de munca in cazul persoanelor incadrate in grupa I si II de munca, o opereaza art.29 alin.1 din Legea nr. 3/1997, conform caruia unitatile angajatoare au obligatia de a asigura incadrarea in locuri de munca mai usoare a persoanelor care au suferit accidente de munca, au contractat boli profesionale sau care, din motive de sanatate, nu mai pot lucra in vechile conditii de munca.

2. Tratament balneo-climateric

Angajatii cu contracte de munca pe durata neterminata, trimisi in timpul concediului lor de odihna la tratament in statiunile balneo-climaterice beneficiaza de indemnizatii care se acorda pentru zilele de tratament balnear ce depasesc durata concediului de odihna, la care se adauga 2-3 zile pentru transport si pentru readaptarea la conditiile de viata de la domiciliu, dupa venirea din statiune.

Angajatii care sunt in incapacitate temporara de munca si sunt trimisi la tratament balneo-climateric de catre organele medicale competente primesc indemnizatie pe toata durata tratamentului.

Baza de calcul, cuantumul si sursa de finantare a acestei indemnizatii sunt aceleasi ca si in cazul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca.

3.Carantina

Beneficiaza de indemnizatie pentru carantina salariatii cu contract de munca pe durata nedeterminata, daca li se interzice sa mearga la lucru, de catre serviciile medicale abilitate, din cauza unei boli molipsitoare.

Carantina trebuie sa fie declarata de organele sanitare specializate, conform normelor stabilite de Ministerul Sanatatii. Durata carantinei este stabilita de aceleasi organe sanitare care elibereaza si certificatele medicale de punere ihn plata a acestei indemnizatii.

Cuantumul indemnizatiei este de 90% din baza de calcul (salariul de baza si sporuri), iar plata se face pentru primele 10 zile, din fondurile proprii ale angajatorului, iar din a 11-a zi, din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Indemnizatii pentru sarcina, lehuzie si cresterea copilului in varsta de

pana la un an

Beneficiaza de indemnizatii pentru sarcina si lehuzie:

a) angajatele cu contract de munca pe durata determunata si nedeterminata, daca la data inceperii concediului prenatal au contract de munca. Durata acordarii acestui drept este de 112 zile calendaristice, din care 52 zile concediu prenatal si 60 zile concediu postnatal.

Actele necesare punerii in plata a acestor indemnizatii sunt certificatele de concediu medical eliberate de catre unitatile sanitare competente.

Baza de calcul este aceeasi ca si la celelalte indemnizatii de asigurari sociale. Cuantumul indemnizatiilor pentru concediu de maternitata se calculeaza in functie de vechimea in munca, in urmatoarele procente, aplicate la baza de calcul:

50% - pentru salariatele cu o vechime de sub 6 luni;

65% - pentru salariatele cu o vechime de 6-12 luni;

85% - pentru salariatele cu o vechime de peste 12 luni;

94% - pentru salariatele care nasc al treilea si urmatorii copii, indiferent de vechimea in munca.

b) salariatele care au incetat activitatea, din motive neimputabile lor, beneficiaza de acest drept, daca nasterea s-a produs in termen de 9 luni de la data desfacerii contractului de munca;

c) femeile care dobandesc calitatea de asigurat, prin incheierea de contracte de asigurare sociala cu directiile de munca si protectie sociala din teritoriu, beneficiaza de aceleasi drepturi pentru maternitate ca si femeile angajate;

d) femeile handicapate au dreptul la indemnizatii de maternitate care, potrivit Legii nr. 53/1992, se acorda incepand cu a 6-a luna de sarcina.

Indemnizatiile pentru concediile de maternitate se acorda integral, pe toata durata acestora, din bugetul asigurarilor de stat.

In conformitate cu Decretul-Lege nr. 31/1990, femeile salariate au drepyul la un concediu platit pentru cresterea copilului, concediu ce se acorda la cerere, in continuarea concediului de sarcina si lehuzie sau oricand pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani. Beneficiaza de acest drept si salariatele care:

infiaza copii;

au fost numite tutore;

au incredintati sau dati in plasament familial copii;

sunt angajate cu contract de munca pe perioada determinata, pana la expirarea contractului de munca.

In cazul in care copilul este handicapat, potrivit Legii nr. 53/1992, acest drept se acorda beneficiarilor pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani.

Indemnizatiile pentru cresterea copilului se platesc in baza:

certificatului de nastere al copilului;

certificatului emis de comisiile de diagnostic si triaj judetene, in cazul copiilor handicapati;

cererea persoanei care solicita dreptul.

Cuantumul acestei indemnizatii pentru femeile salariate este de 65% din baza de calcul a indemnizatiilor de asigurari sociale. Acest drept se suporta integral, din prima zi, pe toata durata acordarii sale, din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Perioada concediului pentru cresterea copilului pana la 2 ani constituie vechime in munca, utila la pensie.

Indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav

Beneficiaza de concediu medical si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 3 ani sau copii handicapati cu copii handicapati cu boli intercurente, in varsta de pana la 18 ani:

salariatele cu contract de munca pe durata nedeterminata;

salariatele cu contract de munca pe durata determinata, daca au o vechime in munca de de 4 luni in ultimile 12 luni premergatoare concediului medical sau de 10 luni in ultimii 2 ani.

Actele pe baza carora se acorda aceste concedii medicale sunt:

certificatele de concediu medical, eliberate de organele sanitare competente;

certificatele emise de comisiile de diagnostic si triaj judetene, in cazul copiilor handicapati.

Baza de calcul si cuatumurile acestor indemnizatii sunt aceleasi ca si in cazul indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca pentru boala obisnuita. Indemnizatiile pentru ingrijirea copilului bolnav se platesc integral, din prima zi de acordare, din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Perioada concediului medical pentru ingrijirea copilului bolnav, pana la varsta de 3 ani, sau pentru ingrijirea copilului handicapat cu boli intercurente, pana la varsta de18 ani, constituie vechime in munca, utila la pensie.

Indemnizatii pentru deces

Indemnizatia de deces se acorda:

a) membrilor de familie sau persoanelor din afara familiei, care au suportat cheltuielile de deces, in cazul decesului pensionarului, angajatului cu contract de munca pe perioada nedeterminata sau somerului, daca decesul survine in perioada de 270 zile in care beneficiaza de ajutor de somaj;

b) pensionarului sau angajatului cu contract de munca pe perioada nedeterminata, in cazul decesului unui membru de familie al acestora;

c) tinerilor care au satisfacut stagiul militar, daca decesul unui membru de familie s-a produs in perioada de 90 zile de la lasarea la vatra, cu conditia sa:

inainte de satisfacerea stagiului militar, sa fi avut calitatea de angajat;

de la data incetarii activitatii salariale si pana la incorporare, sa nu fi trecut mai mult de 60 zile;

d) angajatilor cu contract de munca pe durata determinata, numai daca indeplinesc conditiile de vechime;

e) persoanelor carora li s-au desfacut contractele de munca din motive neimputabile acestora, care nu sunt indreptatite sa primeasca ajutor de somaj, daca decesul survine in termen de 90 zile de la data incetarii contractului de munca.

Daca decesul angajatilor cu contract de munca pe durata determinatas-a produs ca urmare a unui accident de munca, accident in legatura cu munca, sau a unei boli profesionale, indemnizatii de deces se acorda celor prevazuti anterior, fara a se cere indeplinirea conditiilor de vechime.

Indemnizatiile se acorda la cerere, o singura data, pe baza:

actelor doveditoare pentru gradul de rudenie si venituri;

copiei dupa actul de deces;

declaratiei pe propria raspundere.

Indemnizatiile de deces se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat si sunt prevazute in cuantumuri fixe, pe anumite perioade, stabilite prin hotarari ale Guvernului.