Domeniul legii. Notiune. Categorii de legi

Domeniul legii. Notiune. Categorii de legi

1. Notiune

Prin domeniul legii se intelege identificarea acelor relatii sociale pentru reglementarea carora se impune adoptarea de legi de catre Parlament. Stim ca in toate societatile moderne dinamica transformarilor sociale este deosebit de mare, permanent apar noi relatii sociale pentru care se impune sau nu interventia Statului in vederea ordonarii acestora. Nu toate relatiile sociale sunt si trebuie reglementate prin lege sau printr-un alt act normativ cu forta juridica mai redusa. Acest fapt este justificat prin nevoia de mentinere a unui echilibru normal intre social si juridic in orice societate. Statul trebuie sa cuantifice acele nevoi si relatii sociale care apar in societate, daca este nevoie sau nu sa intervina in desfasurarea lor prin lege sau printr-o alta forma de reglementare juridica, ori sa lase aceste realitati sociale sa se desfasoare pe baza de norme etice, religioase etc.

Stabilirea domeniului legii este foarte importanta pentru ca nici Parlamentul nu trebuie sa-si iroseasca timpul cu reglementari prin lege a unor relatii sociale mai putin semnificative. In acelasi timp, nu se pot enumera intr-o lege sau intr-o Constitutie toate relatiile sociale care trebuie reglementate numai prin lege. Anticipatia ar fi destul de relativa intr-un asemenea caz, fapt ce ar conduce la pierderea din importanta si semnificatie a problemei reglementarilor. In unele Constitutii se cauta sa se faca o departajare in privinta legiferarilor intre Parlament si Guvern, pentru ca si Guvernul ar putea adopta acte normative care sa reglementeze relatiile sociale din intreg teritoriul national si cu o forta juridica imediata subsecventa legii .

In concluzie, cu privire la domeniul legii se poate sustine ca cele mai importante relatii sociale trebuie sa se reglementeze prin lege, fara a interzice autoritatilor puterii executive, incepand cu Guvernul pana la consiliile comunale sa adopte norme juridice cu valoare juridica suficienta care sa reglementeze anumite domenii. Spre exemplu, in legislatia privind regimul juridic al contraventiilor sunt stabilite competente pentru autoritatile locale in a stabili pentru unele fapte regimul de contraventie .

In schimb, Constitutia Romaniei reglementeaza cu regim de exclusivitate domeniul legilor constitutionale si al legilor organice asa cum vom arata mai jos.

2. Categorii de legi

Art. 75 din Constitutia Romaniei stabileste ca Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.

a) Legile constitutionale sunt legile de revizuire a Constitutiei, cu precizarea ca art. 152 din Constitutie, se refera la limitele revizuirii Constitutiei stabilind ca nu pot face obiectul unei legi de revizuire, dispozitiile constitutionale ce privesc: caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma actuala de guvernamant (republica), integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala, precum si suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor si garantarea acestora. Tot art. 152 restrictioneaza adoptarea unei legi constitutionale in perioada starii de razboi, a starii de asediu sau a starii de urgenta.

b) Legile organice se adopta in vederea reglementarii: sistemului electoral, organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente, organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice, statutul parlamentarilor, a indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora; organizarea si desfasurarea referendumului; organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii; regimul starii de mobilizare partiala sau totala a fortelor armate si al starii de razboi; regimul starii de asediu si al starii de urgenta; infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora, acordarea amnistiei si a gratierii colective; statutul functionarilor publici; contenciosul administrativ; organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public, a Curtii de Conturi; regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii; organizarea generala a invatamantul; organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala; regimul general privind raporturile de munca, sindicatele, patronatele si protectia sociala; statutul minoritatilor nationale; regimul general al cultelor; cetatenia romana, stema tarii si sigiliul statului, conditiile si limitele exercitarii dreptului persoanei vatamate de o autoritate publica; institutia Avocatul Poporului; toate autoritatile administrative autonome; structura sistemului national de aparare; atributiile prefectului, compunerea si functionarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie; infiintarea de instante judiciare specializate; transferul unor atribute de suveranitate catre institutiile comunitare ca urmare aderarii Romaniei la Uniunea Europeana la tratatele institutive ale Uniunii Europene si dobandirii calitatii de stat membru al Uniunii Europene. Regula constitutionala in ceea ce priveste adoptarea legilor organice este aceea a majoritatii absolute, cu exceptia ultimei situatii "transferul unor atribute de suveranitate cand este necesar votul a doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor" (asemenea majoritate se numeste "majoritate calificata").

c) Legile ordinare sunt acele legi adoptate de Parlament ce reglementeaza relatii sociale mai putin importante si care nu sunt reglementate prin lege organica. In acest sens in Constitutie se foloseste expresia "se stabilesc prin lege", ceea ce presupune ca respectiva reglementarea se va face printr-o lege ordinara, fiind suficienta o majoritate simpla de voturi..