Drept international public

Natura drept international public

1.Dr. Intern public reprez ansamblul de norme juridice care reglementeaza raporturile ce se stabilesc in cadrul societatii internationale. Societatea internationala este formata, in primul rand, din state, purtatoare de suveranitate, care isi asuma anumita drepturi si obligatii in raporturile dintre ele. Principala caracteristica a societatii internat consta in natura sa poliarhica, in sensul ca puterea este repartizata intre diferitele state care o compun. Aceasta caracteristica se explica prin existenta, dpdv juridic, a suveranitatii statelor, potrivit careia statele nu se supun, in raporturile dintre ele, unei societati superioare. Statele stabilesc insa, in cadrul cooperarii dintre ele, raporturi si structuri institutionale in diferite domenii, imprimand societatii internetionale elemente de solidaritate. Raporturile ce se stabilesc in cadrul societatii internat sunt, in general, denumite relatii internationale. Termenul de relatii internat desemneaza insa mai multe categorii de raporturi sociale, avand ca trasatura comuna faptul ca depasesc limitele unui singur stat, si anume : raporturile dintre state si dintre acestea si celelalte entitati ale societatii internat, in primul rand organizatiile interguvernamentale; raporturile la care participa persoane fizice sau juridice din diverse state. Ordinea juridica internat este definita ca ansamblul regulilor de drept, constituite intr-un sistem, ce guverneaza societatea, la nu moment dat. Ea cuprinde norme fundamentale de importanta deosebita pentru comunitatea internat, norme de la care statele nu pot, prin acordul dintre ele, sa deroge, sub sanctiunea nulitatii, precum si alte norme, stabilite pe cale cutumiara sau conventionala. Dr intenat privat reprezinta un ansamblu de norme juridice interne, specifice fiecarui stat, care reglem raporturile dintre pers fizice sau juridice continand elemente de extranietate. Datorita acestor elemente, in desfasurara respectivelor raporturi juridice pot aparea conflicte de legi.

2.Trasaturile specifice ale dip. Statele care in calitate de principale subiecte ale dr internat, participa la raporturile jurid internat, sunt purtatoare de suveranitate si ele nu pot fi decat subiecte egale, dpdv jurid, indiferent de marimea teritoriului sau a populatiei, de nivelul de dezvoltare, resurse, potential militar. Datorita acestora DIP va avea o serie de particularitati, care il deosebesc fundamental de orice alta ramura de drept. 2.1.Elaborarea normelor. La procesele de creare a normelor DIP iau parte aceleasi state sau organizatii internat care devin apoi destinatarele normelor pe care le-au elaborat. De multe ori, procesele de elaborare de catre state a unor norme de dr internat se desfasoara in cadrul unor organizatii si conferinte internat, convocate in acest scop. 2.2.Aplicarea normelor. Structurile in cadrul carora se elaboreaza normele dr internat sunt, de multe ori, si cele care au atributii de a urmari aplicarea acestora. Astfel, prin anumite tratate, pot fi atribuite organelor unor organiz internat sau altor structuri special constituite, unele competente de urmarire a aplicarii dispozitiilor respectivelor tratate. 2.3.Controlul respectarii normelor. In dr internat nu exista, ca in dr intern, un sistem de organe judecatoresti care sa decida cea ce este just prin raport cu legea si sa aplice sanctiuni cand aceasta nu este respectata, insa exista posibilitatea de a se recurge la organisme cu atibutii de tip jurisdictional. 2.4.Specificul sanctiunilor. Caracterul obligatoriu al normelor de dr internat rezida in hotatarea autorilor lor, dintre care in plin plan se situeaza statele, de a le respecta si de a le atribui forta obligatorie. Desi incalcarea normelor dr internat poate fi urmata de sanctiuni, impunerea normelor se bazeaza, in principal, pe iminenta aplicarii unor sanctiuni. In cea ce priveste modalitatile de realizare a constrangerii, dr internat nu dispune de o structura de organe de jurisdictie si executie organizate intr-un ,,sistem de subordonare pe verticala", de tipul celui din dr intern. Nu toate incalcarile normelor dr internat sunt urmate de actiuni. Intre state, subiecte suverane si egale dpdv juridic, constrangerea si aplicarea unor eventuale sanctiuni se realiz prin modalitati diferite, in cadrul unui,,sistem organizat pe orizontala".

3.Configurarea acordului de vointa al statelor. Relizarea acordului de vointa al statelor asupra diverselor norme de dr internat este un proces complex. Acordul nu se obtine automat, prin declansarea anumitor proceduri. Realizarea lui urmeaza de cele mai multe ori o cale sinuoasa, care nu exclude exercitarea de presiuni asupra unor state, blocaje in negocieri etc.

4.Raportul dintre dr internat si dr intern. Ele sunt doua sisteme de norme si doua tipuri distincte de dr care actioneaza in planuri si prin mijloace diferite. Astfel, au fost eleborate in principal doua teorii: teoria dualista, conform careia dr intern si dr internat reprezinta doua sisteme juridice distincte, avand domenii diferite de aplicare, izvoare si destinatari deosebiti si teoria monista, conform careia nu se poate vorbi decat de un singur sistem de dr care se adreseaza deopotriva statelor, indivizilor sau altor entitati. In cadrul acestei teorii, s-au dezvoltat doua subteorii, una sustinand primatul dr internat asupra dr intern, alta, deopotriva, sustinand primatul dr intern asupra dr internat. Insa, in vederea solutionarii problemei preluarii dr internat in dr intern si cea a raportului dr internat-dr intern, esentiala este practica statelor si legislatia interna in materie. Astfel, la nivel intern, exista: sisteme ce consacra superioritatea absoluta a drept international public; sisteme ce consacra o superioritate limitata a dr internat; sistem ce nu contin referiri exprese la raportul dr internat-dr intern.

II Subiectele drept international public sunt entitatile care participa, pe de o parte, la elaborarea normelor de dr internat si, pe de alta parte, la desfasurarea raporturilor juridice guvernate de aceste norme, dobandind astfel nemijlocit drepturi si asumandu-si obligatii in cadrul ordinii juridice internat. Acestea sunt: statul, organizatiile internat interguvernamentale si alte entitati.

1.Statul este principalul subiect de dr internat si reprz o colectivitate umana, instalata permanent pe un anumit teritoriu si avand o structura de organe ale puterii care se bucura de suveranitate. Tratatul de la Montevideo (1933) furnizeaza una dintre cele mai complete definitii conventionale a notiunii de ,,stat":,, statul este un subiect de dr internat car poseda urmatoarele caracteristici: a)populatie, b)un teritoriu, c)un guvern, d)capacitatea de a intra in relatii cu alte state". Statul este un subiect primar, principal, universal, tipic si primordial al dr internat. Statul ca sudiect primar al dr internat, genereaza in sfera juridica o multitudine de problematici privitoare la formarea sa, recunoasterea statelor nou-aparute, exercitarea drepturilor si obligatiilor sale asumate de state in plan internat, disparitia statelui si, ca o consecinta a acestui fapt, succesiunea statelor. 1.2.Elementele constitutive ale statului sunt: Teritoriul delimiteaza spatiul in interiorul caruia se exercita suveranitatea unui anumit stat, sub toate aspectele sale interne, precum si manifestarea acesteia in raporturile cu alte subiecte de dr internat. Teritoriul dintr-un stat se compune din: solul, subsolul si apele interioare; apele maritime interioare si marea teritoriala, daca statul are iesire la mare; spatiul aerian de deasupra acestora. Teritoriul constituie baza materiala, indispensabila, a existentei statului. Asupra teritoriului sau statul are competenta exclusiva. Populatia reprez comunitatea umana legata permanent sau temporar de un anumit teritoriu si organizata in limitele acestuia prin autoritatea legilor interne ale statului. Legatura juridica permanenta dintre o persoana si stat se exprima prin cetatenie. Legatura permanenta sau temporara a unei persoane cu teritoriul este data de domiciluiu. Populatia aflata in granitele unui stat este supusa dr intern al statului respectiv, avand un statut juridic diferit. Guvernul, inteles ca o structura de organe, care exercita prerogativele puterii asupra ansamblului teritoriului si populatiei, reprez cel de-al treilea element care conditioneaza existenta statului. Formele de exercitare a puterii, realizarea separatiei intre puterea legislativa, executiva si judecatoreasca, structura organelor si mijloacele concrete prin care se manifesta autoritatea acestora difera de la un stat la altul. Pt ca acest element sa se considere intrunit, in planul raporturilor internationale se cere ca exercitiul acestei autoritati sa fie exclusiv, in sensul de a nu exista o alta autoritate careia sa-i fie supusa aceeasi populatie si acelasi teritoriu si efectiv, in sensul de a se realiza in mod real puterea asupra celorlalte doua elemente. Acestor elemente li se adauga capacitatea de a intra in relatii cu alte state. Aceasta presupune: facultatea de a produce acte jurid internat, adica de a incheia tratate sau alte documente internat cu alta state sau de a participa la elaborarea unor astfel de documente sau tratate cu caracter multilateral; capacitatea de adeveni membru si de a participa la activitatile organizatiilor internat interguvernamentale sau la organisme de reglementare pasnica a diferendelor; aptitudinea de a prezenta o reclamatie in instante internat ca si cea de a raspunde, prin mijloace permise de dr internat, unui act ilicit; capacitatea de a stabili relatii diplomatice si consulare cu alt state.

2.Neutralitatea reprez o forma specifica de manifestare a vointei statelor in planul relatiilor internat de a sta temporar sau permanent in afara conflictelor militare. Neutralitatea clasica a mai fost denumita si ocazionala intrucat a fost practicata pt evitarea implicarii in si pe durata anumitor conflicre militare. Statul neutru, in schimbul garantarii prin tratate a independentei si integritatii sale teritoriale, se obliga sa nu intre in vreo alianta militara, cu exceptia cazului cand ar fi atacat, si sa nu-si asume obligatii internationale care sa-l implice indirect in conflict. Neutralitatea permanenta tb sa rezulte din acte interne ale statului ce isi asuma acest statut. Acestea pot fi dispozitii constitutionale, declarati sau legi interne speciale, care sunt urmate de acte internat de recunoastere si garantare a acestui statut din partea altor state. Un stat este considerat ca bucurandu-se de neutralitate permanenta daca el se angajeaza sa ramana neutru in orice razboaie ce ar putea interveni intre alta state. El nu are dr sa apartina vreunei aliante militare. Principalul dr de al statului cu regim de neutralitate permanenta consta in dr la autoaparare individuala si colectiva, in care scop el poate utiliza propiile sale forte armate si poate cer ajutorul altor state, in cazul in car statutul sau de neutralitate ar fi nesocotit.

3.Recunoasterea statelor si guvernelor. Recunoasterea statelor este un act unilateral prin care unul sau mai multe state admit, explicit sau tacit, ca ele considera o noua entitate juridica ca stat si, in consecinta, ii recunosc aceasta personalitate juridica internat, respectiv capacitatea de a obtine drepturi si de a contracta obligatii internat. Recunoasterea guvernelor reprez un act unilateral prin care un stat considera guvernul altui stat ca organ al autoritatii publice a acestui stat, capabil sa intermedieze relatiile dintre cele doua state.

4.Succesiunea statelor. Mutatiile, pe care un teritoriu este susceptibil sa le sufere si care dau nastere unor situatii calificate in dr internat drept succesiune, pot imbraca mai multe forme: reunirea mai multor state intr-un singur stat, pe calea fuziunii sau absorbtiei; dezmembrarea unui stat, in urma careia apar mai multe state independente; separarea sau secesiunea, cand o parte dintr-un stat se constituie in stat separat; transfer de teritorii, in cazul in care prin cesiune, sau in alt mod, o parte a teritoriului unui stat este transferata unui alt stat. Prin succesiune a statelor se intelege substituirea unui stat in locul altuia, in ceea ce priveste raspunderea pt relatiile internat ale unui teritoriu. Categoriile de raporturi care formeaza obiectul succesiunii:A.Raporturile dintre statul succesor si ordinea juridica internationala. Acestea privesc: a)succesiunea la tratate, in situatia statelor formate in urma decolonizarii, se aplica principiul netransmisibilitati, in sensul ca privitor la tratatele bilaterale statul succesor nu este tinut sa devina partela tratatele bilaterale incheiate cu statul predecesor, pe care le poat denunta; de regula, intre statul predecesor si statul succesor se incheie acorduri de succesiune sau statele succesoare dau declaratii generale sau partiale de admitere sau respingere a tratatelor bilaterale; in privinta tratatelor multilaterale, noul stat independent urmeaza ca printr-o notificare sa-si stabileasca calitatea de parte la un tratat multilateral incheiat in fosta metropola, care la data succesiuni era in vigiare pt teritoriul in cauza, cu exceptia cazurilor in care rezulta din tratat sau se stabileste in alt mod ca aplicarea tratatului de catre noul stat indpendent ar fi incompatibila cu obiectul sau scopul tratatului sau ar schimba in mod esential comditiile pt aplicarea lui. Alte reguli aplicabile, astfel isi continua valabilitatea pt statele succesoare tratatele care stabilesc frontierele sau un anumit regim juridic teritorial; tratatele care creeaza situatii obiective; tratatele si conventiile care impun norme imperative ale dr internat(ius cogens); nu pot fi opozabile statului succesor tratatele privind stabilirea de baze militare sau tratatele de alianta ale statului predecesor; b)succesiunea la organizatii internat. Statul nou nu va deveni membru al unei organizatii internat decat devenind parte la tratatul constitutiv al acesteia in urma unei manifestari de vointa exprese in acest sens si a desfasurarii procedurilor prevazute de respectivul act constitutiv al organizatiei privind primirea de noi membrii; c)succesiunea statelor si raspunderea internat. Urmarile unor acte ilicite ale statului predecesor nu pot fi imputate statului succesor. Juristprudenta internat nu admite transferul catre statul succesor a actelor internat ilicite comise de statul predecesor in detrimentul unor state terte. B.Raporturile dintre statul succesor si statul predecesor. Principalele teme sunt: a)inlocuirea sistemului juridic atrage dupa sine necesitatea abordarii unei game largi de probleme, cum ar fi dr public, administrarea teritoriului si a justitiei etc., ce nu fac obiectul prezentei lucrari, fiind tratate de alte ramuri de dr. In principiu, ordinea juridica interna a statului predecesor este inlocuita cu cea a statului succesor. Acest transfer rezulta ca o consecinta directa si necesara a principiului suveranitatii teritoriale; b)succesiunea la bunurile de stat, exista o regula cutumiara conform careia se transmit statului succesor toate bunurile, mobile sau imobile care au apartinut statului predecesor, in principiu fara despagubiri si fara un tratat special in acest sens. Conform art.8 al Conventiei din 1983,,expresia bunuri de stat ale statului predecesor se refera la bunuri, drepturi si interese care la data succesiunii statelor, si conform dr intern al statului predecesor, erau in proprietatea acestuia"; c)succesiunea la arhivele statului. Conventia din 1983 defineste arhivele statului ca reprezentand ,,toate documentele, indiferent de data si categorie, acumulate sau primite de statul predecesor in exercitarea functiilor sale, care la data succesiunii apartineau statului predecesor conform legislatiei sale interne si erau pastrate direct sau sub controlul statului ca arhive, indiferent de obiectul acestora"; d)succesiunea la datorii. O datorie de stat ste definita de Conventia din 1983 ca o ,,obligatie financiara a statului predecesor care ia nastere, in conformotate cu dr internat, fata de un alt stat, o organiz internat sau oricare alt subiect de dr internat. Regula generala este acea a proportiei echitabile, in sensul ca datoria de stat trece de la statul predecesor la statul succesor, proportional cu proprietatea, dr si interesele care trec de la u stat la altul. C.Raporturile dintre statul succesor si particulari. Aceste raporturi privesc problema drepturilor castigate adica dr dobandite de particularii straini pe teritoriul statului predecesor in baza legislatiei acestui stat si problema cetateniei adca statul succesor impune cetatenia sa indivizilor aflati pe teritoriul ce face obiectul succesiunii, care aveau cetatenia statului predecesor.

5.Organizatiile internat interguvernamentale, subiecte ale dr internat., reprezinta o asociere de state, constituita prin tratat, inzestrata cu o constitutie si organe comune si posedand o personalitate juridica distincta de aceea a statelor membre. Primele organiz interguvernam s-au constituit in legatura cu problematica comunicatiilor pe fluviile internat, sud forma comisiilor fluviale, cum a fost Comisia Centrala a Rinului si Comisia Europeana a Dunarii. O organiz internat ia fiinta in temeiul exprimarii acordului de vointa al statelor membre, in scopul de a indeplini anumite obiective si functiuni in planul relatiilor internat. Intrucat organiz internat sunt produsul acordului de vointa al statelor care le-au constituit, ele au fost calificate de obicei ca subiecte derivate ale dr internat, in raport cu statele, subiectele originare. Pt a califica o anumita forma de asociere a statelor ca fiind o organiz internat, se cer intrunite mai multe elemente: in primul rand, la asocierea respectiva tb sa participe, in calitate de membre, statele, suciectele primare ale dr internat; in al doilea rand, cooperarea dintre state, ca membre ale unei organiz, tb sa se desfasoare in temeiul unui tratat multilateral constitutiv(Statut, Carta,Constitutie,Pact); in al treilea rand, in temeiul tratatului constitutiv, organiz tb sa dispuna de o anumita structura institutionala proprie, respectiv un nr de organe cu functionare permanenta sau periodica, prin intermediul carora sa se desfasoare activitatile concrete pt realiz obiectivelor care au stat la baza constituirii sale. In urma realiz acestor elemente constitutive, organiz interguvernam beneficiaza de personalitaate juridica internat propie, distincta de aceea a statelor care le compun.

6.Alte entitati ale societatii internationale sunt popoarele si miscarile de eliberare nationala, organiz internat neguvernamentale, societatile transnationale si indivizii, persoane fizice.

O miscare de eliberare nationala a putut obtine recunoasterea unui anumit statut juridic internat, atunci cand lupta sa si imprejurarile in care se desfasurau permiteau sa se constate ca se gaseste intr-o situatie tranzitorie, care reprez o etapa in procesul de constituire a unui stat independent, cu personalitate juridica deplina. O data recunoscute, au obtinut un statut juridic special, care le conferea o serie de drepturi: dr de a se organiza si desfasura actiuni urmarind emanciparea nationala; dr de reprezentare diplomatica, activa si pasiva, in conditiile stabilite cu statele sau organiz internat care le-au acordat acest statut. In cadrul ONU ele au avut calitatea de observator, iar in anumite organiz internat, ale caror acte constitutive prevad acest lucru, aceste entitati au participat ca membre asociate. Organiz internat neguvernamentale(ONG) reprez o asociatie internat, creata din initiativa privata sau mixta, grupand persoane fizice sau juridice avand nationalitati diferite, asociatie care are personalitate juridica inscrisa in ordinea juridica interna a unui stat si care nu urmareste scopuri lucrative. Desi aceste entitati au luat nastere in ordinea juridica interna a statelor, ele se manifesta activ pe plan internat, in special prin interactiunile cu organizatiile internat interguvernamentale, prin implicarea lor in probleme ce privesc dr internat. Societatile transnationale sunt intreprinderi care au in proprietate sau care controleaza capacitati de productie si servicii, in afara teritoriului in care isi au baza, si care functioneaza printr-un unic de decizie localizat intr-o tara si centre de activitate, cu sau fara personalitate juridica, situate in alte state. Ceea ce deosebeste societatile transnationale de organiz internat neguvernament este caracterul lucrativ aducator de profit al societatilor transnationale. Individul, ca subiect de dr internat. Problema recunoasterii individului ca subiect de dr internat s-a nascut odata cu multiplicarea normelor internat, in special in domeniul dr omului, ce reglem comportamentele persoanelor fizice, stabilind dr si obligatii in sarcina acestora, precum si cu cresterea nr instantelor internat avand dr competenta judecarea indivizilor. Cu toate acestea, la ora actuala nu se poate considera ca individul este subiect direct al DIP, de vreme ce normele juridice internat produc efecte fata de el numai prin intermediul ,,ecranului statal".

III.Izvoarele DIP. Izvoarele materiale desemneaza conditiile sociale care duc la aparitia unor norme de dr: opinia publica, comstiinta colectiva, notiunea de dreptate, solidaritatea sociala, notiunea de justitie, convingerile juridice, diversele interdependente, etc. Izvoarele formale ale DIP sunt mijloace juridice prin care se exprima normele acestui drept. Art. 38 din Statutul Curtii Internat de Justitie este un text din dr internat pozitiv care face referire la izvoarele dr internat, in urmatoarea formulare: ,,1.Curtea, a carei misiune este de a solutiona conform dr internat diferendele care ii sunt supuse, va aplica: a)conventiile internat, fie generale, fie speciale, care stabilesc reguli de conduita recunoscute in mod expres de statele in litigiu; b)cutuma internationala, ca dovada a unei practici generale,acceptata ca dr; c)principiile generale de dr recunoscute d natiunile civilizate; d)sub rezerva dispozitiilor art.59, hotararile judcatoresti si doctrina celor mai calificati specialisti in dr public ai diferitelor natiuni, ca mijloace auxiliare de determinare a regulilor de dr. 2.Prezenta dispozitie nu va aduce atingere dr Curtii de a solutiona o cauza ex aequo et bono, daca partile sunt de acord cu aceasta".

1.Tratatul internat este considerat la ora actuala cel mai important izvor al dr internat, nr tratatelor internat crescand spectaculos dupa cel de-al doilea razboi mondial.

2.Cutuma internat este cel mai vechi izvor al dr internat si reprezinta o practica generala, relativ indelungata si uniforma, considerata de state ca exprimand o regula de conduita cu forta juridica obligatorie. In lumina acestei definitii se impune astfel o distinctie intre elementele materiale si elementul subiectiv al cutumei, care tb intrunite cumulativ, pt a se putea invoca existenta unei norme cutumiare. 2.1Elementul material al cutumei reprez o ,,practica generala, relativ indelungata si uniforma". Elementul subiectiv al cutumei:,,convingerea subiectelor de dr internat ca ea reprez si se impune ca o obligatie juridica ,,opinio iuris sive necessitatis". Simpla repetere generala, uniforma si indelungata a unei anumite conduite nu este insa suficienta pt a considera ca aceasta reprez o norma cutumiara. Este necesar ca respectarea de catre state a respectivei conduite sa fie motivata prin convingerea ca ea reprez si se impune ca o obligatie juridica, este imperativul exprimat prin formula clasica: opinio iuris sive necessitatis- convingerea ca reprez dr sau necesitatea. Actele luate in considerare tb sa reprez nu numai o practica constanta, dar ele tb sa dovedeasca totodata, prin natura sau modul in care sunt infaptuite, convingerea ca aceasta practica a devenit obligatorie prin existenta unei reguli de dr. Necesitatea unei astfel de convingeri, adica existenta elementului subiectiv, este implicita in chiar notiunea lui opinio iuris sive necessitatis .2.2Raportul dintre tratat si cutuma. Tb facuta o distinctie intre tratatul care creeazar eguli, ce pot fi acceptate dr cutuma, si tratatul care codifica sau reflecta in dispozitiile sale cutuma. Aceasta problema a fost analizata pe larg de Curtea Internat de Justitie in cazul privind <Platoul Continental al Marii Nordului>1969. in acest litigiu Curtea a relevatca domeniile acoperite de regulile cutumiare si regulile continute in tratate nu se suprapun in mod exact si ca nu au acelasi continut. Dar, subliniaza Curtea, ,,chiar daca norma cutumiara si norma din tratat ar avea exact acelasi continut, acesta n-ar fi un motiv pt care CIJ sa considere ca incorporarea normei cutumiare intr-un tratat ar tb sa inlature aplicabilitatea normei cutumiare". Rezulta deci ca tratate si cutume, avand acelasi continut, pot sa existe in paralel. In societatea internat actuala tratatul are anumite avantaje fata de cutuma, dar cu toate acetea, cutuma continua sa-si pastreze insemnatatea si in unele imprejurari poate sa aibe chiar prioritate fata de tratat.

3.Principiile generale de dr reprez ansamblul principiilor comune marilor sisteme juridice contemporane, susceptibile sa fie aplicate si in ordinea juridica internat. Spre deosebire de acestea, principiile dr internat reprez norme de aplicatie universala, cu un nivel de maxima generalitate si un caracter imperativ, ce dau expresie si protejeaza o valoare fundamentala in raportueile dintre subiectele de dr internat.

4.Alte izvoare ale dr internat: dincolo de prevederile art 38 ale StatutuluiCurtii Internat de Justitie, s-a pus problema existentei altor izvoare ale dr internat. In acest sens, in doctrina si practica dr internat s-a discutat cu privire la incadrarea in categoria izvoarelor dr internat a urmatoarelor tipuri de acte: a)actele organiz internat, avandu-se in vedere, pe de o parte, dr intern al organiz, iar pede alta parte, actele privind realizarea obiectivelor organizatiei. Un curent de gandire introduce, dpdv al izvoarelor dr internat, notiunea de soft laww, care ar acoperi documentele adoptatede state in cadrul organiz internat sau alte forumuri, ce nu pot fi incadrate intr-una dintre categoriile ce constituie izvoare traditionale de dr. Reprezentantii acestui curent extind analiza de la rezolutiile Adunarii Generale a ONU la documente politico-juridice cu un caracter mai larg, precum si la documente internat din domeniul ec, in care obligatiile statelor sunt enuntate adesea in mod vag si, mai degraba, sub forma angajamentelor de comportament si nu de rezultat. Notiunea de soft law este un dr cu un grad mai redus al fortei de constrangere; b)actele unilaterale ale statelor sunt manifestari de vointa emanand de la o entitate statala, constand intr-o manifestare publica a vointei si intentiei acesteia de a produce efecte juridice in planul relatiilor internat, manifestari de vointa care sunt opozabile si altor subiecte de dr internat decat statulde la care emana. Categorii de acte unilaterale: Declaratii-acte individuale ale unor state prin care acestea fac cunoscuta altor state pozitia lor asupra unei anumite situatii ori eventualele lor intentii de a actiona in viitor; Recunoasterea-constatarea sau acceptarea oficiala de catre un stat a unui fapt, a unei situatii juridice noi, a unei reguli juridice sau a existentei unei entitati politice noi in relatiile internationale; Protestul-refuzul expres de a recunoaste o anumit asituatie de fapt ca producand anumite efecte juridice pt statul de la care emana; Renuntarea-hotararea formala a unui stat de a abamdona in mod voluntar exercitiul unui anumit dr sau privilegiu.

5.Principiile dr internat. Reprez o serie de reguli, general acceptate, specifice raporturilor intrenat. In ansamblul normelor dr international ele se detaseaza ca ,,norme de aplicatie universala, cu un nivel maxim de generalitat si un caracter imperativ, ce dau expresie si protejeaza o valoare fundamentala in raporturile dintre subiectele de dr internat". Pt identificarea si precizarea acestor principii un loc important il ocupa Declaratia Adunarii Generale a ONU din 1970, ,,referitoare la principiile dr internat privind reletiile prietenesti si cooperarea dintre state, in conformitate cu Carta ONU", adoptata prin rezolutia 2625 din 14 octombrie 1970. textul acestei Declaratii a facut obiectul negocierilor, in cadrul unui Comitet special din 31 de state, printre care si Romania. Declaratia din 1970, acarei negociere a durat 8 ani, reprez compromisul realizat din confruntarea intereselor celor 3 grupari politice care au dominat viata politica internat in acea perioada. Importanta Declaratiei rezida in faptul ca s-a putut ajunge la o intelegere asupra caror comandamente de comportament sa li se atribuie calificativul de principii ale dr internat si s-a convenit, cu unele rezerve, continutul acestora. Aceste principii sunt 7: nerecurgerea la forta sau la amenintare cu forta; solutionarea pasnica a diferendelor internat; neamestecul in treburile interne ale altor state; indatorirea statelor de a coopera intre ele; dr popoarelor la autodeterminare; egalitatea suverana a statelor; indeplinirea cu buna-credinta a bligatiilor internat(pacta sunt servanda). Actul final al Conferintei pt Securitate si Cooperare in Europa , semnat la Helsinki in 1975 de 33 de state europene, de SUA si de Canada adauga alte 3 principii la cele 7: inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritoriala si respectul dr omului si libertatilor fundamentale. Toate principiile se aplica in mod egal si fara rezerve, fiecare dintre fiind interpretate tinand seama de delelalte. Ele se constituie intr-un corp omogen de norme avand ca obiectiv sa garanteze pacea mondiala, scop final al Cartei Natiunilor Unite.

6.Echitatea in cadrul izvoarelor dr internat are mai multe acceptiuni: 1.fundament moral pt regulile juridice, unde poate fi considerata ca un izvor material al dr internat, neconstituind ca atare regula de dr. 2.potrivit redactarii alin(2)al art 38 di Statutul Curtii Internat de Justitie, echitatea paresa inlocuiasca normele de dr internat susceptibile sa se aplice unei anumite situatii de fapt:,,Prezenta dispozitie nu aduce atingere dr Curtii de a solutiona o cauza ex aequo et bono, daca partile sunt de acord cu aceasta". Potrivit acestui text rezulta ca: a solutiona un diferend ex aequo et bono in conformitate cu echitatea este altceva decat a aplica dr internat pozitiv, ale carui izvoare sunt enuntate in alin(1); aplicarea echitatii in locul dr internat nu se poate face decat cu acordul expres al partilor; 3.echitatea este socotita ca fiind o regula specifica de dr intrnat, incorporata sau formand un elemnt necesar al principiilor generale de dr alaturi de principiul bunei credinte. In ipoteza in care unui judecator sau arbitru internat i se incredinteaza solutionarea unui diferend ex aequo et bono acesta poate sa completeze o lacuna a dr , sa enunte o alta regula aplicabila cazului, ori sa renunte la aplicarea unei reguli de dr pozitiv, pe care, in cazul dat, o considera inechitabila, propunand o solutie care se bazeaza mai mult pe fapte decat pe dr pozitiv, dar care i se pare echitabila si conforma cu interesul partilor in cauza. In asemenea situatii recurgerea la echitate confera judecatorului sau arbitrului puteri exceptionale. Un exemplueste conflictul de frontiera intre Bolivia si Paraguay, incredintat spre solutionare presedintilor SUA, Braziliei, Argentinei, Peru si Uruguay, care urmau sa statueze ex aequo et bono(1938). Solutia data de presedintele american, insusita ai de ceilalti presedinti, a fost acceptata de cele doua parti in litigiu.

7.Ierarhia normelor in DIP. 7.1.Cartea ONU si alte tratate. Preeminenta dispozitiilor Cartei ONU asupra tratatelor incheiate de statele membre isi are originea intr-o dispozitie din Pactul Societatii Natiunilor si se intemeiaza pe preocuparea comunitatii internat pt mentinerea pacii si securitatii. Aceasta dispozitie prevedea ,,prezentul Pact abroga toate obligatiile si acordurile incompatibile cu prevederile sale", iar membrii Societatii ,,se sngajeaza solemn sa nu contracteze in viitor asemenea obligatii si acorduri"- art 20 din acest Pact. Aceasta dispozitie categorica a Pactului Societatii Natiunilor este atenuata prin art 103 al Cartei ONU care prevede:,,In caz de conflict intre obligatiile membrilor membrilor Natiunilor Unite decurgand din prezenta Carta si obligatuiile care decurg din orice alt acord internat, vor prevala obligatiile decurgand din Carta". Un exemplu al acordarii superioritatii dispozitiilor Cartei asupra oricaror alte tratate il gasim in hotararea CIJ, din 26.11.1984, in litigiul privind Activitatile militare si paramilitare ale Statelor Unite din Nicaragua si impotriva acesteia, in cuprinsul careia se arata ca ,,toate acordurile regionale, bilaterale si multilaterale, pe care partile in prezentul caz le-ar fi putut inchia, privind reglem diferendelor sau jurisdictia CIJ, sunt intotdeauna subordonate art 103". 7.2.Normele de ius cogens. Conceptul de ius cogens in dr internat a fost transpus in dr internat relativ recent si in urma unor indelungi negocieri, prin Conventia de la Viena asupra dr tratatelor(1969). Art 53 alin(2) al conventiei il defineste astfel ,,In intelesul prezentei conventii, o norma imperativa a dr internat general este o norma acceptata si recunoscuta de comunitatea internat a statelor in ansamblul sau, ca o norma de la care nu este permisa nici o derogare si care nu poate fi modificata decat printr-o noua norma a dr internat general avand acelasi caracter". Prin aceasta formulare se subintelege ca din ansamblul normelor dr internat se detaseaza o categorie distincta de norme care, dpdv al autoritatii lor, au un caracter imperativ, iar de la acestea nu se admite nici o derogare. In general , normele dr internat au caracter dispozitiv, in sensul ca prin acordul partilor sunt posibile si admise derogari de la aceste norme. Acordurile care deroga de la o norma cu caracter dispozitiv produc efecte intre partile la un asemenea acord. Acordurile care ar contraveni insa unor norme de ius cogens sunt considerate nule ab initio, deci nu pot produc efecte juridice. In prima parte a art53 al Conventiei de la Viena asupra dr tratatelor(1969), se arata astfel ca: ,,Este nul orice tratat care, la momentul incheierii sale, este in conflict cu o norma imperativa a dr internat general'. Art 64 al aceleiasi conventii specifica: ,,Daca intervine o noua norma imperativa a dr internat general, orice tratat existent care este in conflict cu aceasta norma devine nul si inceteaza". Din redactarea art 53 si 64 ale Conventiei de la Viena se poate deduce ca normele de ius cogens in dr internat se recunosc printr-un regim juridic specific, care priveste identificarea, aplicarea si modificarea lor. In legatura cu identificarea, sunt considerate ca norme de ius cogens numai acele norme de dr internat acceptate si recunoscute ca atare de comunitatea internat a statelor in ansamblul sau. Cat priveste aplicarea normelor de ius cogens, dat fiind caracterul lor imperativ, de la acestea nu se admite nici o derogare, sub sanctiunea nulitatii. Acete norme nu au totusi un continut imuabil; ele pot fi modificate, dar numai ,,printr-o norma avand acelasi caracter de ius cogens. Articolele Conventiei de la Viena consacrate conceptului de ius cogens nu enunta insa si normele dr internat care tb sa fie considerate in aceasta categorie. In dezbaterila Comisiei de Dr Internat au fost enuntate ca exemple de norme imperative, interzicerea utilizarii fortei si a amenintarii cu forta, in temeiul definitii de Carta ONU, ca si principiul pacta sunt servanda. Din incercarile docrinei de dr internat de a identifica acele norme ce intrunesc caracterul de ius cogens pot fi desprinse urmatoarele: principiile Cartei ONU; dr elementare la viata si demnitate umana; normele care se refera la dr generale recunoscute tuturor membrilor comunitatii internat, cum ar fi libertatea marilor si a spatiului cosmic. Normle avand acest caracter se desprind din tratate si cutuma. Ordinea publica a comunitatii internat consta intr-o suma de principii si reguli a caror aplicare ar fi atat de importanta pt comunitatea intrenat in ansamblul sau, incat orice actiune unilatrala sau acord car ar contraveni acestor principii sau reguli ar fi lipsite de forta juridica. In sensul recunoasterii existentei unei ordini publice a comunitatii internat pare sa pledeze si enuntul CIJ din hotararea pronuntata in cazul Barcelona Traction: ,,O deosebire esntiala tb sa se stabileasca intre obligatiile statelor fata de comunitatea internat in ansamblul sau si acelea care se nasc fata de un alt stat in cadrul protectiei diplomatice. Prin chiar natura lor primele privesc toate statele. Data fiind importantadr implicate, toate statele pot fi considerate ca avand un interes juridic in ocrotirea acestora; iar obligatiile corlative sunt obligatii erga omnez".

IV.Tratatul international este un acord de vointa inre subiecte de dr internat, avand scopul de a crea, modifica sau stinge dr si obligatii juridice, supus normelor dr internat si incheiat in scris, in unul sau mai multe instrumente, indiferent de denumire. Potrivit art. 2 alin.(1) din Conventia de la Viena cu privire la dr tratatelor, prin tratat se intelege ,,un acord internat incheiat intre state in forma scrisa si guvernat de dr internat, fie ca este consemnat intr-un singur instrument sau in doua ori mai multa instrumente conexe si oricare ar fi denumirea lor particulara". Aceasta definitie afost eleborata pt necesitatile conventiei; ea apare ca descriptiva si cu caracter formal, procedural, fara a se raporta la continutul si trasaturile de fond ale acestui instrument fundamental in reglarea relatiilor dintre state si formarea dr internat.1.1.Clasificari de tratate. Incercarile de clasificare a tratatelor internat au in vedere criterii materiale sau formale. O clasificare materiala consta in distinctia facuta intre tratatele legi (denumite uneori tratate multilaterale generale sau de codificare) si tratatele contract. Tratatele legi au o valoare normativ legislativa, contin reguli generale de comportament, susceptibile, prin continutul lor, sa fie aplicate de un nr mare de state, daca nu chiar de ansamblul comunitatii statelor. Tratatele contract sunt comparate cu contractele din dr civil si sunt considerate cele care intervin intre doua sau un nr redus de state si al caror obiect il formeaza o serie de prestatii reciproce la care se obliga partile si care, dupa unii autori, isi inceteaza efectele de indata ce prestatiile respective au fost indeplinite. Tratate licite si tratate ilicite. Toate tratatele licite sunt izvoare ale dr internat, in timp ce tratatele ilicite nu pot fi invocate ca izvoare ale unor asemenea norme si sunt considerate ilicite acele tratate care contravin normelor imperative ale dr internat(ius cogens) si cele care sunt lovite de nulitate ca urmare a unor vicii de consimtamant. O clasificare formala a tratatelor se face in functie de calitatea partilor sau de nr acestora. In primul caz, se face distinctie intre tratatele internat dintre state, dintre state si organizatii internat si cele incheiate intre organizatii internat. In cea ce priveste nr partilor, tratatele pot fi bilaterale sau multilaterale. In ultima perioada, multa dintre acestea sunt susceptibile sa devina universale. Denumirea tratatelor- termenul de tratat se atribuie, de regula, documentelor care reglementeaza domenii importante ale relatiilor internat, politice sau ec: tratate de pace, prietenie, neagresiune, comert si navigatie etc. Conventia desemneaza, de regula, intelegeri prin care sunt reglementate relatiile internat in domenii speciale: Conventiile din 1969 si 1989 privind dr tratatului, Conventia din 1982 privind dr marii erc. Pactul este denumirea data unor intelegeri care, in general, au un caracter solemn si reglem probleme politice: Pactl Societatii Natiunilor (1919), Pactul Briand-Kellogg (1928), Pactul Bogota(1948). Acordul este termenul aplicabil unor intelegeri care intervin in cele mai variante domenii precis determinate: ec, financiar, comercial, cultural.

1.2.Conditii de fond privind tratatele. Elementele definitorii, in functie de care un act internat este calificat dr tratat, privesc: calitatea partilor la acord- state sau alte subiecte de dr internat; acordul de vointa al partilor; conditia ca acordul sa urmareasca producerea de efecte juridice; realizarea acordului sa fie supusa normelor de dr internat. Partile intre care intervine acordul de vointa tb sa fie, in toate cazurile, state, organiz internat sau alte entitati carora sa le fie recunoscuta calitatea de subiect al dr internat. Acordul tb sa fie rezultatul vointei partilor, liber exprimata, neafectata de vicii de consimtamant si sa se stabileasca asupra unui obiect realizabil si licit. Conditia ca tratatul sa produca efecte juridice impune ca asemenea efecte sa se materializeze fie in stabilirea unor reguli de comportament, a unor norme de conduita obligatorii, cu caracter general si permanent, aplicabile unui nr nelimitat de situatii, fie in crearea, modificarea sau stingerea unor dr ori obligatii precis determinate pt fiecare dintre parti, nerespectarea oricarora din aceste reguli fiind in masura sa atraga raspunderea subiectului de dr internat parte la tratat. Ultima conditie definitorie a tratatului impune ca desfasurarea efectelor acestuia sa fie supusa normelor dr internat. Prin aceasta, tratatul se distinge de orice alte intelegeri la care sunt parti state sau organiz internat, dar care, prin natura stipulatiilor pe care le contin, sunt supuse normelor de dr intern ale unui anumit stat.

1.3.Incheierea tratatelor presupune o suita de etape la care participa statle intre care intervine tratatul: Negocierea se desfasoara intre reprezentanti ai statelor, special abilitati in acest sens. Aceasta abilitare tb sa rezulte din documente care emana de la autoritatile competente ale fiecarui stat. Aceste documente poarta denumirea de depline puteri. In Conventia de la Viena-1969 deplinele puteri sunt definite astfel:,,Documentul emanand de la autoritatea competenta a unui stat si desemnand una sau mai multe persoane imputernicite sa reprezinte statul pt negocierea, adoptarea sau autentificarea textului unui tratat, pt a exprima consimtamantul statului de a fi legat printr-un tratat sau pt a indeplini oricare alt act cu privire la tratat". Pe langa persoanele special imputernicite prin depline puteri exisa si alte persoane: seful statului, seful guvernului si ministrul de externe; sefii misiunilor diplomatice; reprezentatii acreditati ai statelor la o conferinta sau la lucrarile unei organiz internat convocate in vederea elaborarii unui tratat. Etapa de negociere a tratatului se incheie cu convenirea textului acestuia intre cele doua parti(tratat bilateral) sau cu adoptarea textului tratatului pe articole si in ansamblul sau (tratat multilateral). Semnarea tratatelor are dr obiectiv autentificarea textului negociat. Exista cazuri in care etapa negocierii nu este urmata imediat de semnarea definitiva a acestuia: -prin semnarea ad-referendum se autentifica textul tratatului, dar numai cu caracter provizoriu; -parafarea (inscrierea initialelor numelui negociatorului imputernicit al fiecarui stat pe textul negociat) are acelasi efect provizoriu. Exprimarea consimtamantului statelor de a deveni parti la tratat. Modalitati: -prin ratificare este un act intern, prin intrmediul caruia organe special abilitate, de regula parlamentele nationale, decid asupra angajarii statului; -prin aprobare sau acceptare este o modalitate noua de exprimare a consimtamantului si este data in competenta guvernelor; -ptin aderarea la tratate se refera numai la tratatele multilaterale si intervine in cazurile in care un stat nu a participat la negocierea si semnarea tratatului dar decide, ulterior, sa devina parte la acesta; -prin semnare reprez o modalitate a consimtamantului numai in anumite cazuri, daca sunt intrunite, cumulativ, urmatoarele doua conditii: tratatul prevede expres acest lucru sau s-a stabilit, in alt fel, ca statele negociatoare au convenit ca semnarea va avea acest efect; intentia statului de a da acest efect semnarii rezulta din deplinele puteri ale reprezentantului sau ori a fost exprimata in timpul negocierii. Intrarea in vigoare a tratatelor. In cazul tratatelor bilaterale, data intrarii in vigoare coincid, de regula, cu data schimbului instrumentelor de ratificare sau a notificarii privind rarificarea, aprobarea sau acceptarea. In ceea ce priveste tratatele multilaterale, data intrarii in vigoare a acestor tratate este stabilita in functie de acumularea unui nr minim, prestabilit prin dispozitiile tratatului, de asemenea instrumentele de ratificare, aderare, aprobare sau acceptare. 1.4.Rezervele la tratate. Rezerva este o declaratie unilaterala, indiferent de cum este redactata sau denumita, facutade catre un stat atunci cand semneaza, ratifica, accepta, aproba sau adera la un tratat, prin care urmareste sa excluda sau sa modifice efectul furidic al anumitor prevederi ala tratatului in aplicarea lor acelui tratat. Rezervele reprez un mecanism conventional aplicabil doar in cadrul tratatelor multi laterale. Conditii de forma ale formularii rezervelor la tratate : Rezervele, ca si retragerile lor, tb sa fie exprimate in scris si sa fie comunicate statelor contractante si altor state care au dr sa devina parti la tratat; Celelalte parti la tratat sunt libere sa formuleze obiectiuni la rezervele comunicate ori sa le accepte. Acceptarea rezervelor se poate face expres sau tacit. Conditii de fond: formularea oricaror rezerve sa nu fie in mod expres interzisa de tratat; rezervele sa nu se refere la anumite dispozitii ale tratatului la care este in mod expres exclusa posibilitatea de a se formula rezerve; rezervele sa nu fie incompatibile cu obiectul si acopul tratatului. Efectele rezervelor: Raporturi intre statul care a formulat una sau mai multe rezerve si statele parti care le-au acceptat. In aceste cazuri, in ceea ce privest articolele asupra carora s-au formulat rezerve, dispozitiile care leaga aceste state sunt cele modificate conform rezervelor. Raporturi intre statul rezervator si statele care au formulat obiectiuni la rezerve- se creeaza doua posibile grupuri de raporturi: state careau formulat obiectiuni la rezerve au latitudinea sa accepte ca restul dispozitiilor tratatului, neafectate de rezerve, sa se aplice intre ele si statul rezervator; aceleasi state au insa si posibilitatea de a refuza aplicarea ansamblului tratatului intre ele si statul rezervator. 1.5.Aplicarea in spatiu si in timp a tratatelor. Aplicarea teritoriala a tratatelor: tratatele se aplica asupra ansamblului teritoriului statelor parti, daca anumit parti ale teritoriului nu sunt excluse din rezerve teritoriale; Aplicarea in timp a tratatelor- regula generala este aceea a neretroactivitatii tratatelor. 1.6.Efectele tratatelor fata de parti sunt guvernate de principiul efectului relativ al tratatelor-un tratat leaga juridic numai statele parti la acesta. Relativitatea efectelor tratatelor este exprimata prin adagiul latin pacta sunt servanda. Caracterul, la inceput sacru, al acestui imperativ, consfintit prin juramant, a fost treptat inlocuit cu un continut etic, definit de cerinta bunei-credinte, care a ajuns astfel sa se asocieze cu obligatia reciproca a partilor la un tratat de a realiza intocmai angajamentele asumate. Buna-credinta constituie criteriul pt aprecierea conditiilor in care un stat parte la tratat se achita de obligatiile sale. Ea tb verificata in toate fazele pe care le parcurge tratatul. 1.7.Efectele tratatelor fata de state terte. Afirmarea principiului relativitatii efectelor tratatelor este adesea exprimata si prin intermediul unei negatii: fata de terti, tratatele nu creeaza nici obligatii nici drepturi(pacta tertiis nec nocet nec prosunt). In dr internt, excluderea tertilor de la efectele tratatelor internat decurge direct din principiul egalitatii suverane a statelor, in temeiul caruia acordul liber exprimat al fiecarui stat constituie unicul temei legal al unor dr si obligatii asumate in raporturile sae cu alte state. 1.8.Modificarea tratatelor. Orice tratat poate fi modificat numai cu acordul partilor. Modificarea Cartei ONU. Carta face distinctie clara intre amendarea si revizuirea sa. Art 108 se refera la ,,amendamente" ale Cartei, concpute ca modificari de mai mica importanta. Acestea ,,vor intra in vigoare pt toti MembriiNatiunilor Unite cand vor fi adoptate cu o majoritate de doua treimi din membrii Adunarii Generale si ratificate, in conformitate cu respectiva lor procedura constitutionala, de doua treimi din Membrii Natiunilor Unite,inclusiv toti membrii permanenti ai Consiliului de securitate". Pana in prezent au fost amendate art.23 astfel, s-a sporit de la 11 la 15 nr membrilor Consiliului de Securitate; art.27 dispune ca hotararile Consil de Securit in problemele de procedura sa fie luate cu votul afirmativ a 9 membri, cuprinzand si voturile concordante ale aelor5 membri permanenti ai Consil;si art.61 al Cartei a crescut de la 18 la 54 nr membrilor Consil Ec si Social. Art 109 se refera la posibilitatea revizuirii Cartei. Potrivit acestui art, revizuirea ar urma sa se realiz in cadrul unei Conferinte Generale a Membrilor Natiunilor Unite, care ar putea fi convocata in urma votului a doua treimi din membrii Adunarii Generale si a oricaror 9 membri ai Consil de Securitate. Intrarea in vigoare a unor asemenea modificari ale Cartei ONU ar urma sa aibe loc dupa ratificarea acestora de catre doua treimi Membrii Natiunilor Unite, inclusiv toti membrii permanenti ai Consiliului de Securitate. Pana in prezent, nu s-a luat nici o decizie in legatura cu convocarea unei conferinte generale de revizuire a Cartei. 1.9.Incetarea tratatelor poate interveni atat ca urmare a vointei partilor cat si in afara vointei acestora. Incetarea tratatelor ca urmare a vointei partilor poate avea loc ca urmare a unor imprejurari ce pot interveni incursul aplicarii tratatului: expirarea termenului prevazut in tratat, in cazul tratatelor incheiate pe o durata determinata; indeplinirea conditiei rezolutorii, expres prevazuta in cuprinsul tratatelor; denuntarea sau retragerea; prin exprimarea acordului de vointa al tuturor partilor. Incetarea tratatelor independent de vointa partilor intervine in situatii care fac imposibila executarea lor: schimbarea fundamentala a imprejurarilor; ruperea relatiilor diplomatice si consulare si razboiul pot crea, in ceea ce priveste anumite tratate, o imposibilitate de executaresi pot conduce la incetarea acestora; disparitia obiectivului tratatului; disparitia partilor la tratat. 1.10.Nulitatea tratatelor. Nulitatea, ca si cauza de incetare a tratatelor, intervine in urmatoarele cazuri: nulitatea tratatelor care contravin unei norme de ius cogens; nulitatea tratatelor ca urmare a unor vicii de consimtamant: violarea dispozitiilor dr intern privitoare la competenta de a incheia tratate, eroarea, dolul, coruperea reprezentantului unui stat, constrangerea exercitata asupra reprezentantului statului si constrangerea exercitata asupra statului; nulitatea relativa poate fi invocata numai de statul al carui consimtamant a fost viciat si poate fi ulterior acoperita, prin confirmare. Sunt sanctionate cu nulitate relativa viciile de consimtamant rezultand din: violarea dispozitiilor dr intern privitoare la competenta de a incheia tratate, eroare, dol si coruperea reprezentantului statului; nulitatea absoluta sanctioneaza viciile de consimtamant rezultand din constrangerea exercitata asupra statului sau reprezentantului sau. Ea mai afecteaza tratatele care contravin unei norme de ius cogens. Poate fi invocata de orice stat parte la tratat, nu numai de statul victima, chiar din oficiu, de catre o instanta internat. 1.11.Interpretarea tratatelor este operatiunea prin care se determina sensul exact al unui cuvant sau al unei expresii, se lamuresc exprimarile ambigue sau obscure ale unei clauze. Prin interpretare se incearca sa se regaseasca ,,vointa comuna" a partilor cotractante, in momentul redactarii textului. Ea are dr scop aplicarea corecta a tratatelor si respectarea acestora in spiritul si litera lor, nu poate conduce la revizuirea tratatelor. Pe plan internat, sarcina interpretarii revine statelor parti la tratat denumita si interpretare autentica; a unei instante arbitrare sau judiciare; organiz internat.

V.Competemtele statului asupra persoanelor in dr internat.

1.Populatia constiuie, alaturi de teritoriu si guvern, unul dintre cele trei elemente ale existentei statului si este reprezentata de indivizii legati de stat prin cetatenie, care alcatuiesc comunitatea nationala a acestui stat, indifernt daca locuiesc pe teritoriul acelui stat ori se afla in alta state. Alaturi de cetatenii proprii, pe teritoriul unui stat se pot afla si straini, fie pe o baza in general permanenta, fie in mod temporar. Statutul jurudic al persoanelor fizice, aflate in limitele teritoriului unui stat, cetateni sau straini, este stabulit, potrivit dr intern al acelui stat, in baza competentei sale teritoriale si personale.

2.Conflicte pozitive si negative de cetatenie. Datorita competentei exclusive a statelor in acordarea cetateniei si diversitatii legislatiei statelor, un individ se poste gasi in situatia de a avea mai multe cetatenii sau nici una, fiind astfel in fata unui conflict de cetatenie: Conflictul pozitiv de cetatenie da nastere pluricetateniei si rezulta din dobandirea unei noi cetatenii fara a o pierde pe aceea a statului de origine. Cea mai frcventa expresie a pluricetateniei este dubla cetatenie sau bipatridia. Conflictul negativ de cetatenie da nastere apatridiei si caracterizeaza situatia persoanelor care nu au nici o cetatenie, ori pe acelea care isi pierd cetatenia originara, fara sa dobandeasca cetatenia altui stat. Apatridul fiind lipsit de legatura juridica personala cu un stat, este lipsit de orice protectie din partea vreunui stat. El este obligat sa respecte legislatia statului pe teritoriul caruia se gaseste. Pt a reduce si elimina cazurile de apatridie si a limita consecintele negative ale acestei situatii, au fost elaborate unele conventii internar. Cele mai importante sunt cele doua Conventii incheiate la New York in 1951 si 1961, su auspiciile ONU. Prin aceste conventii se recunoaste dr oricarei persoane la o cetatenie. Statele se angajeaza sa nu retraga nici unei persoane cetatenia daca prin aceasta i s-ar crea situatia de apatrid si sa acorde cetatenia copiilor nascuti pe teritoriul lor, din parinti apatrizi. 3.Regimul juridic al strainilor. Alaturi de cetatenii proprii, pe teritoriul unui stat se pot afla si straini, fie pe o baza, in general permanenta (cetateni ai altor state, dar cu domiciliul de baza in statul de resedinta, indivizi fara cetatenie si refugiati), fie in mod temporar(turisti, oameni de afaceri etc.). prin strain se intelege o persoana care se afla pe teritoriul unui stat fara a avea cetatenia acestuia, ci a unui alt stat, fiind asimilati acestora si apatrizii, ca si refugiatii. Regimul acestora este in principiu stabilit de fiecare stat, care determina prin legislatia sa, ca si prin actele administratiei si ale justitiei, drepturile si obligatiile strainilor, condotiile de intrare si iesire din tara. Determinarea continutului acestor dr si obligatii se face in toate cazurile prin legile interne ale fiecarui stat, cu respectarea unor norme si standarde internat. 4.Expulzarea si extradarea. Corespunzator dr statului de a stabili conditiile de intrare a strainilor este dr statului de a refuza unui strain continuarea sederii pe teritoriul national si, ca urmare de a recurge la expulzarea sa. Prin expulzare se intelege obligarea stainului sa paraseasca teritoriul statului unde isi are resedinta. Aceasta masura este dispusa prin act administrativ individual, motivat prin ratiuni de ocrotire a ordinii publice, a regimului politic, sistemului ec, securitatii nationale, etc. in cazul expulzarii tb sa se permita eventual expulzatorului sa isi aleaga statul in care sa fie expulzat si sa i se respecte dr elementare ale persoanei. De asemenea, strainul nu poate fi expulzat intr-un stat in care persoana sau libertatea sa ar fi amenintate pe motiv de rasa, religie, nationalitate sau opinii politice. Art. 13 al Pactului internat privind dr civile si politice, adoptat de Adunarea Generala a ONU in 1966, stabileste ca ,,un strain care se afla in mod legal pe teritoriul unui stat parte la acest pact nu poate fi expulzat decat ca urmare a unei decizii luate in conformotate cu legea si, daca ratiuni imperioase de secutitate nationala nu se opun, el tb sa aiba posibilitatea de a prezenta motivele care pledeaza impotriva expulzarii sale si de a obtine reexaminarea cazului sau de catre o auroritata competenta". Extradarea este o modalitate de terminare a sederii unor straini de pe teritoriul unui stat, in cazurile in care acestia sunt autorii unor infractiuni de dr comun, precum si unor crime internat. Extradarea este un act de asistenta juridica intre state, intrucat prin aceasta se realiz transferul unui strain catre autoritatile statului in careeste urmarit sau condamnat pt o fapta incriminata de legile acelui stat. Dpdv internat, extradarea reprez un atribut al suveranitatii statului care o acorda si se realiz fie pe baza unor conventii internat, de regula prin conventii bilaterale de asistenta juridica fie pe baza de reciprocitate, in raporturile dintre state, fie in temeiul unor dispozitii din legea interna a statului care acorda extradarea. 5. Refugiatii reprez o categoria distincta de straini aflati, la un moment dat, pe teritoriul unui stat. Principala caracteristica a refugiatilor consta in faptul ca acestia nu pot sa beneficieze de protectia tarii de origine sau nu doresc aceasta protectie. In termeni generali, prin refugiat se intelege o persoana care cauta sa se sustraga unor conditii sau imprejurari din tara sa de origine, pe care le considera insuportabile, si sa gaseasca adapost si protectie in alta tara. Motivele parasirii tarii de origine pot fi: opresiune, persecutie, amenintarea vietii sau libertatii, saraciei chinuitoare, razboi sau lupte civile, dezastre naturale(cutremure, inundatii, seceta, foame). Art. 1 alinA(2) din Conventia privind statutul refugiatilordin 28 iulie 1951 definesc refugiatul ca orice ,,persoana care in urma unor temeri justificate de a fi persecutata, pe motive de rasa, religie, nationalitate, apartenenta la un anumit grup social sau opinie ppublica, se gaseste in afara tarii sale de origine si nu poate, sau din cauza acestor temeri, nu doreste sa revina in aceasta tara". a)Statutul juridic al refugiatilor se caracteriz prin obligatia refugiatilor de a se conforma legilor; regulamentelor si masurilor pt mentinerea ordinii publice din statul pe teriroriul caruia s-au refugiat. Unul dintre cel mai importante dr de care se bucura refugiatii se refera la nereturnarea acestora; acest principiu opreste statele sa returneze un refugiat ,,intr-o tara in care viata sau libertatea sa sr fi amenintate pe motive de rasa religie, nationalitate, apartenenta la un grup social sau opinii politice" ori intr-o tara unde refugiatul nu ar fi protejat impotriva unei asemenea returnari. b)Inaltul Comisariat al ONU pt Refugiati (ICNUR-UNHCR) a fost creat prin rezolutia Adunarii Generale a ONU 428(V) din 14 decemb 1950 si a inceput sa functioneze de la 1 ianuarie 1951. El indeplineste 3 functiuni: asigura protectie internat refugiatilor, prin promovarea incheierii si ratificarii unor conventii internat pt protectia refugiatilor; cauta solutii imediate sau permanente problemelor acestora prin asigurarea de asistenta, constand in ajutoare alimentare, medicale, conditii de adapost; siofera sprijin pe termen lung, concretizat in masuri privind: eventuala repatriere voluntara a refugiatilor daca conditiile din tara de origine o permit, naturalizarea in prima tara de refugiu si reasezarea intr-o alta tara, daca prima tara de refugiu nu are posibilitati de asimilare. Dpdv al statelor pe teritoriul carora se gasesc refugiati, acestea pot solicita ICNUR sprijin financiar si logistic pt desfasurarea unor programe de asistenta destinate refugiatilor. Aceste programe sunt finantate prin contributii voluntare ale unor guverne, organiz interguvernamentale sau neguvernam ori ale unor persoane particulare. c)Azilul teritorial poate fi abordat din 2 puncte de vedere distincte: dpdv al statului, acordarea sau refuzul de a acorda azil unor straini pe teritoriul national reprezinta un dr suveran al statului solicitat; Statele sunt indrituite sa permita intrarea si sederea pe teritoriul lor unor straini supusi persecutiilor politice in statul ai caror cetateni sunt. Dupa acordarea azilului, statul tb sa se comporte fata de strainul caruia i-a acordat acest statut in conformitate cu principiile generale de dr internat, cat si cu conventiile internat referitoare la dr strainilor, la care este eventual parte. Dpdv al individului, dr de a solicita azil este considerat un dr fundamental al omului, prevazut in Declaratia Universala a Dr Omului la art.14: ,,Oricine are dr de a se bucura de azil contra persecutiei in alte tari, iar acest dr nu poate fi invocat in cazul unei uramariri pr infractiuni fara caracter politic sau pt acte contrare scopurilor si principiilor Natiunilor Unite". Dr la azil nu tb acordat persoanelor cu privire la care exista dovezi serioase in sensul ca au comis o crima impotriva pacii, a umnitatii, de razboi. d)Azilul diplomatic consta in primirea si protectia acordata in localurile ambasadelor ori oficiilor consulare straine dintr-un anumit stat a unor cetateni ai acelui stat, urmariti de propriile lor autoritati ori a caror viata este pusa in pericol din cauza unor evenimente interne exceptionale. Acordarea azilului diplomatic poate fi considerat ca o incalcare a suveranitatii statului de resedinta de catre misiunile diplomatice ori consulare straine, in incinta carora s-ar acorda azil, intrucat pe aceasta cale se ofera beneficiarului azilului posibilitaea de a se sustrage aplicarii legilor statului sau national ori administrarii justitiei in acest stat. Azilul diplomatic a fost totusi practicat, cu caracter exceptional, in temeiul unor cutume ori al unor intelegeri bilaterale informale si pe baza de reciprocitate, sau chiar a unor conventii internat, intre unele state din America Latina cum ar fi Conventia de la Havana 1928 ori Conventia din Caracas 1954, ambele avand ca obiect conditiile de acordare a azilului diplomatic intre statele parti. e)Regimul juridic al refugiatilor din Romania are la baza prevederile art 18 al Constitutiei Romanii ,,Cetateni straini si apatrizii care locuiesc in Romania se bucura de protectia generala a persoanelor si averilor garantate de Constit si de alte legi; Dr de azil se acorda si se retage in conditiile legii, cu respectarea tratatelor si a conventiilor internat la care Romania este parte". Acest regim rezulta din aplicare prevederilor Conventiei privind statutul refugiatilor din 1951 si a Protocolului din 1967, la care Romania a aderat prin Legea nr.46/1991, precum si din dispozitiile Ordonantei de Guvern nr.102/2000, astfel cum a fost modifcata prin Ordonanta nr13/2002 si prin Ordonanta nr43/2004. Potrivit legislatiei actuale, formele de protectie de care se pot bucura straini in tara noastra sunt: statutul de refugiat este cea mai inalta forma de protectie si se acorda la cerere strainului care in urma unor temeri bine intemeiarte de a fi persecutat pe considerente de rasa, religie, nationalitate, apartenenta la un grup social sau opinie politica, se afla in afara tarii de origine si nu poate primisau, ca urmare a acestei temeri, nu doreste protectia tari; protectia umanitara conditionata are in vedere strainii carora li se poate acorda statutul de refugiat dar a caror viata ar fi pusa in pericol in cazul returnarii in tarile de origine, intrucat pot fi expusi unor pericole de natura sa le aduca atingere vietii, integritatii corporale si libertatii; protectia umanitara temporara are in vedere protejarea de consecintele conflictelor militare a persoanelor deplasate din randul populatiei civile provenind din zone de conflict. Protectia este acordata numai pe durata conflictului si numai la persoanele deplasate din randul populatiei civile in urma unor conflicte in car Romania nu este angajata. Procedura pt acordarea statutului de refugiat, cunoaste 2 forme: Procedura ordinara cuprinde o cale administrativa si una judecatoreasca. Calea judecat intervine atunci cand solicitantului i s-a refuzat, de catre Oficiul National pt Refugiati(ONR) din cadrul Ministerului Adm si Internelor, acordarea statutului de refugiat pe cale adm. Procedura accelerata se refera la cererile evedent nefondate. Acestea sunt formulate de persoane care pri cativitatile lor prezinta un pericol pt siguranta ori ordinea publica in Romania sau provin dintr-o tara unde nu exista risc serios de persecutie. Dr si obligatiile persoanelor care au dobandit una din formele de protectie prevazute de legea romana se refera la: asigurarea, pt prfugiati, a mijloacelor necesare unui trai decent prin sprijin in gasirea unui loc de munca, asigurarea accesului la programele de asistenta sociala, medicala,diferite forme ale invatamantului de stat, locuinte sociale, sprijin pt reunificarea familiei, invatarea limbii romane si a unei meserii, ori inceperea unei afaceri. Legea romana garanteaza refugiatului dr la libera circulatie, la practicarea propiei religii, dr de acces la justitie, in conditii de egalitate cu cetatenii romani. Strainul care obtine statutul de refugiat in Romania este obligat sa se supuna jegislatiei romane si cinventiilor internat referitoare la statutul refugiatilor, la care Romania este parte. 6.Protectia diplomatica a propiilor cetateni. Statul national este obligat sa acorde propiilor cetateni, aflati pe teritoriul altui stat, protectie diplomatica. Aceasta consta in luarea anumitor masuri cu scopul de a proteja in strainatate interesele propiilor cetateni in raporturile cu autoritatile locale si se realiz prin intermediul reprezentantelor diplomatice ale statului de origine, acreditate pe langa statele pe teritoriul carora se sfla asemenea cetateni. Protectia diplomatica a devenit o functie a suveranitatii statelor si o regula cutumiara a dr internat. Termenul de protectie diplomatica mai easte utilizat si in situatiile in care statul national se implica direct in apararea intereselor propiilor cetateni fata de un alt stat, insusundu-si, cu indeplinirea anumitor conditii, pretentiile propiului sau cetatean. 7.Nationalitatea persoanelor juridice si a diferitelor categorii de vehicule. Nat pers jurid. Persoanele jurid sunt legat de un anumit stat printr-o legatura permanenta, care in acest caz imbraca forma nationalitatii. Acordarea nationalitatii sale de catre un stat unei societati, pers jurid, are un caracter automat, atunci cand conducatorii acesteia, cat si actionarii, sunt cetateni sau pers jurid avand nationalitatea statului respectiv, iar sediul societatii se afla pe teritoriul sau. Potrivit legislatiilor tarilor anglo-sazone, natinalitatea se acorda dupa criteriul inregistrarii sau incorporarii ,, orice societate , pers jurid, are national statului in care a fost inregistrata" , iar potrivit legislatiilor altor state o societate va avea national statului pe teritoriul caruia isi are sediul. Recunoasterea unui dr la protctia diplomatica in favoarea pers jurid s-a impus treptat prin intermediul juristprudentei internat. Astazi se considera ca exista o regula general-admisa in dr intrnat, conform careia pers jurid pot beneficia de protectie diplomatica a statului lor national. Desi dr internat recunoaste pers juridnationale dr la protectia diplomatica, pana in rezent nu s-a ajuns la o norma general admisa privind legatura juridica dintre un anumit stat si o pers jurid atunci cand acesta implica un element de extraneitate. National diferitelor vehicule. Orice vehicul, orice bun poarta nationalitatea proprietarului. Exista insa anumite vehicule a caror destinatie sau mod de folosire pot produce efecte in raporturile dintre state. Este vorba de nave, avioane si vehicule spatioale. In cazul navelor potrivit normelor cutumiare, o nava nu poate avea decat o singura nationalitate, si anume a statului de pavilion. Statele au exclusivitate in atribuirea nationalitatii si in determinarea conditiilor de acordare. Pt aeronavele civile regula este tot cea a atribuirii unei singure nationalitatii, si anume cea a statului in registrele caruia aeronava a fost inregistrata. Pt vehiculele spatiale legatura unui stat determinat cu acestea se realiz prin inmatriculare, a carei responsabilitate revine statului de lansare.

VI.Competentele statelor asupra teritoriului. 1.Teritoriul de stat reprez spatiul geografic in limitele caruia statul isi exercita suveranitatea dplina si exclusiva. Impreuna cu populatia si cu structura organelor puterii, teritoriul reprez una din premisele existentei statului ca subiect originar a dr internat. Teritoriul in dr internat intra sub incidenta a doua regimuri: national si international. Din aceasta perspectiva, teritoriul se clasifica in teritorii nationale aflate sub suveranitatea exclusiva a diverselor state carora apartin teritoriile respective si teritorii care nu se afla sub suveranitatea niciunui stat si se bucura de regimuri juridice reglem la nivel internat. Desi aflate sub suveranitatea statelor carora le apartin, anumite elemente ale regimului juridic al teritoriilornationale au si o reglem internat care stabileste niste stndarde minime comune de reglem: dobandirea teritoriilor, fluviile internat, marea teritoriala, spatiul aerian. Componentele teritoriului de stat sunt: spatiul terestru include solul si subsolul cuprins in limitele frontierelor de stat; spatiul acvatic cuprinde apele interioare(rauri, fluvii, canale, lacuri si mari interioare) si, pt statele cu litoral, apele maritime interioare(ale porturilor si golfurilor) si marea teritoriala; statele cu deschidere la mare exercita asupra unor spatii marine, situate dincolo de limita exterioara a marii teritoriale, anumite dr suverane, precis determinate(zona contigua, zona ec exclusiva si platoul continental); spatiul aerian reprez coloana de aer situata deasupra teritoriului terestru si a spatiului acvatic al statului. 2.Modalitatile de dobandire sau de modificare a teritoriului de stat. Dintr-o perspectiva istorica, termenul de ,,dobandire de teritorii" se refera la modurile prin care, in trecut, anumita state si-au marit teritoriul, fara ca prin aceasta sa se micsoreze corespunzator teritoriul altui stat. In aceste cazuri s-a vorbit despre o dobandire originara de teritorii, care se referea la asa zisele ,,teritorii fara stapan"(terrae nullius). In timpurile moderne nu mai exista practic teritorii nesupuse suveranitatii unui stat, astfel incat nu mai pot avea loc decat modificari ale teritoriilor statelor, prin dabandire, respectiv prin pierdere de teritorii. Cele mai multe dintre modalitatile de dobandire ori modificare a teritoriului, practicate in trecut, ar fi astazi considerate dr incalcari flagrante ale dr internat. Acestea pot fi totusi invocate uneori cu ,,just titlu", cum ar fi: ocupatia sau descoperirea originara, cucerirea in urma unor razboaie, dobandiri de teritoriu in urma unor partaje succesorale sau casatorii intre familii regale, contiguitata sau continuitatea, vanzarea/cumpararea de teritorii. Potrivit dr internat sunt admise ca legale numai modificarile pt care a fost exprimata vointa suverana a locuitorilor teritoriului in cauza. Ele pot fi: modificarile teritoriale intervenite ca urmare a procesului de decolonizare, prin constituirea de state independente pe teritoriile fostelor imperii coloniale, in urma exercitarii dr de autodeterminare al popoarelor, mai ales dupa al doilea razbopi mondial. In prezent singura modalitate de modificare a teritoriului unui stat, admisa de dr internat contemporan, are la baza consimtamantul liber exprimat al populatiei care locuieste pe teritoriul respectiv. Formele de manifestare a vointei populatiei: hotarare a organului legislativ suprem expresia mediata a vointei populatiei; consultarea directaa a populatiei, in special prin intermediul plebiscitului sau referendumului.3.Delimitarea teritoriului de stat. Frontierele marcheaza limitele teritoriale in interiorul carora un stat isi exercita suveranitatea sa deplina si exclusiva. Dpdv al dr internat, frontierele delimiteaza deci exercitiul competentelor teritoriale intre statele vecine ori fata de anumite spatii cu regim internat. In relatiile internat contemporane frontierele reprez, in acelasi timp, zone de contact, de cooperare si de buna vecinatate intre popoare. b)Clasificarea frontierelor se face in functie de doua criterii: al aliniamentelor pe care le urmeaza si al naturii spatiilor pe care le delimiteaza. Dpdv al aliniamentelor, frontierele pot fi: naturale atunci cand se stabilesc tinandu-se seama de anumite particularitati geografice, cum ar fi albia unor rauri sau fluvii, inaltimi, vai, litoral; geometice reprez linii drepte trase intre anumite puncte care despart teritoriile a doua state; astronomice urmeaza paralele sau meridiane ale globului pamantesc. Dpdv al naturii spatiilor componente ale teritoriului frontierele sunt: terestre, maritime si aeriene. c)Modalitatile juridice de stabilire a frontierelor constau in acorduri incheiate intre statele vecine. Operatiunile practice de determinare a traseului unei frontiere in epoca contemporana se desfasoara in doua etape: delimitarea, operatiune politica si juridica care consta in identificarea directiei principale si descrierea amanuntita a traseului frontierei, in cuprinsul acordului care se incheie in scopul stabilirii frontierei. In urma acestei descrierise intocmeste si o harta, anexa la tratat. Demarcarea propiu-zisa pe teren a liniei de frontiera, care presupune o serie de operatiunide nstalare a unor borne sau identificarea altor semne de demarcatie. Aceasta etapa de marcare a frontierei este efectuata de o comisie speciala care consemneaza operatiunile sale intr-un proces verbal sau un raport. Dr internat nu impune nici o tehnica speciala pt stabilirea frontierelo, in acest domeniu statele beneficiind de libertatea de alegere. In procesul decolonizarii, statele noi care si-au dobandit independenta au retinut un principiu politic de delimitare a frontierelor intre ele, denumit uti possidetis iuris. Potrivit acestui principiu, statele au acceptat ca frontierele dintre ele sa fie stabilite in functie de vachile limite administrative trasate anterior dobandirii independentei de catre adm coloniale. Aplicarea acestui principiu nu echivaleaza cu negarea libertatii statelor de a conveni liniile de frontiera, in special in situatiile in care aceasta se poate stabili pe cale conventionala, prin acorduri scrise, cum ar fi acordurile de delimitare a marii teritoriale intre statele vecine. d)Traseul frontierelor de stat ale Romaniei este stabilit prin acorduri bilaterale incheiate de Romania cu statele vecine- Rep Moldova, Ucraina, Bulgaria, Serbia-Muntenegru, Ungaria. Regimul juridic al frontierei de stat a Romaniei rezulta din prevederile OUG nr 105/2001, aprobata prin Legea nr 243/2002 precum si alte legi interne si peste 80 de intelegeri intrnat bilaterale incheiate cu statele vecine. 4.1.Fluviile internationale sunt cursurile de apa care separa sau traverseaza teritoriile mai multor state si carenavigabile pana la varsarea lor in mare. Dpdv al legaturii lor cu teritoriile adoua sau mai multe state se face distinctia intre fluvii succesive, care traverseaza teritoriile mai multor state(ex. Dunarea pt Germania, Austria, Ungaria, Iugoslavia si Romania sau Nigerulpt Guineea, Mali, Nigersi Nigeria) si fluvii contigue, care separa teritoriile a doua state(ex. Dunarea intre Slovacia si Ungaria, intre Romania si Iugoslavi, Romania si Bulgaria sau Rinul intre Germania, Elvetia si Franta). Desi fac parte din teritoriul de stat, fluviile internat reprez, prin caracterul lor navidabil, si un instrument al cooperarii internat si, prin aceasta, sunt astazi supuse unor reginuri juridice speciale, deosebite de regimul juridic al apelor interne. 4.2.Navigatia pe fluviile internat este guvernata de principiul libertatii de navigatie pt vasele comerciale ale unor state. Acest principiu a fost consacrat in sec XIX prin Actul final al Congresului de la Viena din 1815, care stabileste regimul juridic al Rinului si proclama principiul general al libertatii navigatiei comerciale pe principalele fluvii internat. Documentele adoptate de Conferinta de la Barcelona 1921, convocata sub auspiciile Societatii Natiunilor, introduc conceptul de ,,curs de apa navigabil de interes internat", care s-a considerat ca ar avea in vedere si eventuali afluenti navigabili ai unui fluviu internat. Diversitatea de situatii si interese pe care o prezinta, dpdv geografic, ec si istoric, fluviile internat, a facut pana acum imposibila adoptarea unui ansamblu de reguli referitoare la navigatia pe aceste cursuri de apa. Totusi, pot fi identificate astazi unele reguli cutumiare:-Libertatea de navigatie pe fluviile internat presupune asigurarea accesului neingradit al navelor comerciale ale tuturor statelor, riverane sau neriverane. Navele comerciale vor fi tratate in mod egal, indiferent de pavilionul pe care il abordeaza. Navele militare, precum si cele vamale si de politie ale statelor neriverane nu au acces pe fluviile internat. Aceleasi categorii de nave ale statelor riverane se bucura de dr de a naviga pe aceste fluvii, dar numai in sectoarele supuse suveranitatii statelor carora le apartin. Accesul in sectoarele altor state este permis numai cu acordul acestora. -Apartine fiecarui stat riveran dr de a stabili conditiile de desfasurare a navigatiei, prin acord cu celelalte state riverane si obligatia de a mentine fluviul in stare de navigatie, executand lucrari de intretinere si amenajare. Statele riverane exercita si dr de control vamal si sanitar si de supravegere prin politia fluviala, si pe acela de a percepe anumite taxe. 4.3.Evolutia regimului juridic al Dunarii. Etapele pe care le-a parcurs reglementarea navigatiei pa Dunare sunt: 1.Tratatul de pace de la Paris din 1856, care a incheiat razboiul ruso-turc prevedea libertatea de navigatie pt toate statele riverane si neriverane si impartea fluviul dpdv al desfasurarii si adm navigatiei, in 2 sectoare: Dunarea fluviala si Dunarea maritima. Pt aceasta din urma a fost creata Comisia Europeana a Dunarii. 2.Conferinta de la Paris (2 august1920-23iulie1921), in cadrul careia s-a elaborat Conventia Dunarii, care refecta noul raport de forte intre statele europene de la sfarsitul primului razboi modial. 3. Regimul actual al navigatiei pe Dunare, stabilit la sfarsitul celui de-al II raz. mondial, este reglementat prin Conventia de la Belgrad, incheiata in 1948, exclusiv intre statele riverane. Conform acestei conventii, sunt excluse de la gestiunea navigatiei pe Dunare statele neriverane si este garantata libertatea de navigatie pe tot cursul navigabil al Dunarii, pt vasele comerciale ale tuturor statelor, pe baza de egelitate in ceea ce priveste taxele si conditiile de desfasurare a traficului. Navele militare straine nu au acces la navigatie pe Dunare, navele militare ale riveranilor pot naviga in portiunile de fluviu ale altor state riverane numai pe baza unor intelegeri cu acele state. Comisia Dunarii, organismul creat de Conventia de la Belgrad, are doar atributii de coordonare si consulare intre statele riverane privind regulile de navigatie ca si cele de supraveghere vamala si sanitara. Sediul comisiei este in prezent la Budapesta. 4.In urma transformarilor care au avut loc in Europa Centrala si de Rasarit dupa 1990, cu privire la regimul navigatiei si utilizarii fluviului Dunarea, au intervenit noi reglem: Protocolul aditional la Conventia de la Belgrad, intrat in vigoare in 1990, prin care Germania, Croatia si Rep Moldova devin parti la Conventia din 1948 si membre cu dr depline in Comisia Dunarii; Protocolul de semnatura la Protocolul aditional de mai sus, prin care Germania isi rezerva anumite dr rezultand din calitatea sa de membra NATO si UE. 5.Pt utilizare apelor Dunarii in scopul producerii de energie electrica, intre Romania si Iugoslavia s-au incheiat 2 tratate bilaterale-Acordurile privind Sistemul hidraenergetic si de Navigatie ,,Portile de Fier I"(1963) si ,,Portile de Fier II" (1976). De asemenea, a fost incheiata Conventia privind cooperarea pt protectia si folosirea durabila a fluviului Dunarea. Prin aceaste conventie se constituie, intre statele parti, o Comisie internat pt protectia Dunarii, cu sediul la Viena. 4.5.Canalul Dunare-Marea Neagra este un curs de apa navigabil situat in intregime pe teritoriul Romaniei, legand cele doua cai internat de navigatie intre Constanta Sud(Agigea) si portul Cernavoda, printr-o ruta mai scurta, alternativa cursului Dunarii. Facand parte din apele interioare, canalul este supus jurisdictiei exclusive a statului roman, care a stabilit un regim al navigatiei pe canal similar regimului navigatiei pe Dunare, in sectorul romanesc. 5.Canalele maritime internat. 5.1.Canalele internat sunt cai maritime de comunicatie, construite in intregime pe teritoriul unui stat, pt a lega doua mari libere, in scopul facilitarii navigatiei. Dpdv al delimitarii teritoriale, ele sunt ape interioare ale statului pe teritoriul caruia s-au construit. Ele tb sa fie deschise navigatiei pt vasele tuturor statelor. Principalele cana le internat sunt: Suez, Panama si Kiel. 5.2.Canalul Suez se afla pe teritoriul Egiptului si face legatura intre Marea Mediterana si Oceanul Indian, prin Marea Rosie. A fost construit in a doua jumatate a sec.XIX de Ferdinand de Lesseps si deschis navigatiei in 1869. exploatarea canalului s-a facut in temeiul unei concesiuni de dr privat, pe termen de 99 de ani, intervenita intre guvernul egiptean si o companie anglo-franceza. In 1888 s-a incheiat , cu privire la adm si exploatarea canalului, Conventia de la Constantinopol, semnata de 9 state printre care Egiptul, Anglia si Franta. In 1965, Egiptul nationalizeaza, printr-o lege interna, Compania Canalului Suez. Actul de nationalizare este contestat de Marea Britanie si Franta, care organizeaza o interventie militara in zona canalului la care Egiptul raspunde prin blocarea temporara a navigatiei. Criza internat creata in jurul acestei nationalizari este aplanata in uema rezolutiei Consiliului de securitate ONU din 13 oct 1956 care recunoaste suveranitatea teritoriala a Egiptului in privinta adm canalului dar cere acestuia sa mentina libertatea de navigatir in conditiile stabilite in Conventia de la Constantinopol din 1888. 5.3.Canalul Panama a fost construit pe istmul cu acelasi nume, pt a deschide navigatia intre Oceanul Atlantic si Oceanul Pacific. Regimul sau juridic a fost stabilit, inainte de terminarea constructiei sale, printr-o serie de tratate bilaterale intre SUA si Anglia 1901, SUA si statul Panama 1903. prin acest ultim tratat SUA obtine monopolul constructiei, intrtinerii si gestiunii ulterioare a canalului, largi dr in ceea ce priveste asigurarea apararii militare a acestuia, cat si exercitiul unor dr de suveranitate asupra zonei de 10 mile de-a lungul canalului. Statul Panama primea in schimb anumite sume de bani. In 1977, dupa indelungi negocieri intre SUA si Rep Panama se incheie un nou tratat prin car se recunoaste suveranitatea Rep Panama asupra canalului si zonei sale adiacente. Conform acestui tratat, gestiunea si apararea militare a canalului sunt treptat transferate Rep Panama pana in 1999, dupa care canalul dobandeste un regim de neutralitate, garantat d SUA. 5.4.Canalul Kiel a fost construit de Germania pe teritoriul sau, intre 1885-1895, pt a lega Marea Baltica de Marea Nordului. Dupa incheierea primului razb mondial, canalul este internationalizat, in temeiul art.380-386 ale Tratatului de la Versailles, urmand sa ramana deschis liberei navigatii a vaselor tuturor statelor, atat comerciale cat si militare, in conditii de deplina egalitate, cu singura conditie ca Germania sa nu fie in stare de razb cu respectivele state.

6.Spatiul aerian. 6.1.Spatiul aerian national. Coloana de aer aflata deasupra teritoriului terestru si a marii teritoriale a unui stat reprez spatiul aerian national al acelui stat si este supus suveranitatii sale teritoriale. Delimitarea laterala intre spatiile aeriene ale statelor vecine este data de perpendicularele imaginare care se ridica pe frontierele terestre si maritime ale statelor. Suveranitatea statelor asupra spatiului aerian deasupra marii teritoriale este recunoscuta prin art.2alin.2 al Conventiei di 1982 privitoare la dr marii. 6.2.Regimul juridic al navigatiei aeriene. In virtutea suveranitati, statele sunt libere sa reglem prin legi interne accesul si conditiile de survol a teritoriului lor aerian, atat pt aeronavele nationale cat si pt cele straine. Orice violare a reglem astfel stabilite reprez o incalcare a suveranitatii statului respectiv si da dr la o riposta. Asigurarea securitatii zborurilor internat se realiz printr-o serie de norme de navigatie aeriana. Regimul jurid al spatiului aerian national este rezultatul compromisului dintre exercitiul suveranitatii statului asupra spatiului sau aerian, care implica caracterului discretionar al competentei sale in stabilirea regimului juridic de survol al teritoriului national si respectarea de catre statele survolate a anumitor reguli continute in conventii internat multilaterale si acorduri bilaterale. 6.3.Inmatricularea aeronavelor. Orice aeronava are nationalitatea statului in ale carei registre speciale este inscrisa. Cu prilejul inmatricularii, se face distinctia intre aeronave de stat si aeronave civile. In temeiul Conventiilor de la Chicago din 1944 au fost stabilite 5 categorii de aeronave, carora li se acorda in mod diferentiat 5 libertati ale aerului:1.Aeronave civile care nu efectueaza un serviciu de transport pe baze comerciale, carora li se recunoaste libertatea de survolfara escala(1) si libertatea de escala tehnica(2). 2.Aeronave civile care efectueaza sevicii comerciale regulate, carora li se recunosc libertatea de a debarca marfuri, pasageri si corespondenta pe teritoriul statului a carui nationalitate o are aeronava(3); lidertatea de a imbarca marfuri, pasageri si corespondenta, cu destinatia pe teritoriul statului a carui nationalitate o are aeronava(4); libertatea de a imbarca sau debarca marfuri, pasageri si corespondenta provenind sau avand destinatia pe teritoriul unui alt stat contractant(5). 3.Aeronave civile care efectueaza servicii comerciale intamplatoare, carora li se recunosc libertatile(1) si (2), dar care nu beneficiaza de celelalte 3 libertati decat in conditiile impuse de statul pe teritoriul caruia are loc escala. 4.Aeronave care efectueaza servicii de cabotaj, constand in servicii comerciale prin zboruri interne intre aeroporturile aceluiasi stat. 5.Aeronave de stat nu beneficiaza de regimul juridic mentionat si nu pot survola teritoriul altui stat decat cu autorizarea expresa a acestuia, solicitata conform legislatiei sale interne. Ele indeplinesc functii de aparare, vamale, postale si de politie. 6.4.Organizatia Aviatiei Civile Internationale(OACI) a fost constituita prin Partea a II-a Conventiei de la Chicago din 1944 privind aviatia civila internat. Ea si-a inceput activitatea in 1947, an in care a dobandit si statutul de institutie specializata a ONU. Dpdv institutional, ea este organizata dupa structura clasica a organiz internat, avand 3 organe principale: o Adunare care reuneste reprezentantii tuturor statelor membre, cu atributii adm si institutionale; un Consiliu, format din 30 de membri, alesi pe perioade de cate 3 ani, care asigura reprezentarea in acest organ a statelor cu cel mai intins trafic aerian, a celor mai active in acordarea de facilitati pt navigatia aeriana, precum si a principalelor regiuni geografice; un Secretariat cu sediul actual la Ottawa. OACI are o serie de importante atributii urmarind dezvoltarea continua a transporturilor aeriene internat, in special prin uniformizarea normelor si procedurilor care asigura securitatea navigatiei aeriene. Asociatia Internat a Transporturilor Aerieni(IATA) este o organiz profesionala neguvernamentala din care fac parte companiile aeriene din cea mai mare parte a statelor lumii. Printre principalele atributii ale IATA figureaza negocierile pt limitarea concurentei neloiale intre companiile aeriene, prin stabilirea tarifelor in cadrul ,,conferintelor de trafic".

VII.Dreptul marii Dpdv al dr internat, marea este cosiderata ca ansamblul spatiilor cu apa sarata, cu conditia ca acestea sa comunice liber intre ele. Marile si oceanele lumii ocupa 70,8% din suprafata globului. Primele preocupari de codificare a dr marii au fost initiate de cea de-a doua Conferinta generala de codificare de la Haga din 1907. Prima Conferinta asupra dr marii, convocata sub egida ONU in 1958, plecand de la proiectele de articole pregtite in cadrul Comisiei de Dr Internat, a avut ca rezultat adoptarea a 4 conventii: asupra marii libere, a marii teritoriale, a platoului continental si a pescuitului si conservarii resurselor biologice. A doua Confrinta ONU asupra dr marii convocata in 1960, nu a reusit sa concilieze pozitiile statelor participante cu privire la unele aspecte, nereglementate ale conventiilor din 1958. A treia Conferinta ONU asupra dr marii, cu mandatul de a elabora o convenie unica si-a inceput lucrarile in 1973 si s-a incheiat in decenb 1982 o data cu semnarea la Montego Bay, in Jamaica, a Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii. Textul final al Conventiei cuprinde 320 de articole si 9 anexe si a fost semnat pana la 9 decemb 1984 de 159 state. Pr a intra in vigoare avea nevoie de un nr minim de 60 de ratificari. Acestea s-au realiz de-abia in cursul anului 1993, astfel incat la 21 noiemb 1996 Conventia a intrat in vigoare. Romania a ratificat Conventia din 1982 prin Legea nr.100/1996. 2.Apele maritime interioare. Sunt considerate ape maritime interioare ale unui stat cu litoral apele porturilor si radelor, ale golfurilor si ale fiordurilor, situte intre litoral si linia de baza a marii teritoriale. Apele porturilor sunt apele cuprinse intre tarm si linia care uneste instalatiile portuare cele mai avansate spre larg, cu conditia ca structurile acestor instalatii sa fie parte integranta din sistemul portuar unic. Radele sunt portiuni de apa adiacente porturilor, inchise in parte prin diguri, servind la adapostirea navelor sau ca loc de ancorare a cestora inainte de intrarea in porturi sau iesirea in larg. Apele golfurilor sunt delimitate spre larg de linia care uneste punctele cele mai avansate ale unei crestaturi a tarmului. Pt a constitui un golf aceste puncte tb sa nu fie intre ele la o distanta mai mare de 24 mile marine. Regimul juridic al apelor maritime interioare este dominat de principiul exercitiului suveranitatii statului riveran. 3.Marea teritoriala este partea de mare adiacenta tarmului, pana la o anumita distanta in larg, considerata ca facand parte din teritoriul de stat si supusa deci suveranitatii statului riveran. Art. 3 al Conventiei din 1982 prevede:,,fiecare stat are dr sa stabileasca latimea marii sale teritoriale pana la o limita care sa nu depaseasca 12 mile marine, masurate de la liniile de baza, determinate in conformitate cu prezenta Conventiei". Rezulta ca: fiecre stat isi stabileste prin act unilateral, latimea marii teritoriale; aceasta limita reprez un maximum pe care statele sunt libere sa nu-l atinga dar pe care sunt tinute sa nu-l depaseasca; daca statele au tarmuri fata in fata ori adiacente si aceasta limita de 12 mile pt fiecare stat nu poate fi atinsa, delimitarea se realiz prin acordul statelor implicate, in lipsa acordului delimitarea va urma linia mediana obtinita prin unirea punctelor echidistante fata de punctele cele mai apropiate de liniile de baza de la care se masuoara latimea marii teritoriale. Pt masurarea si stabilirea latimi teritoriale se iau in considerare liniile de baza ale acesteia, la tarm. Trasarea liniilor de baza se poate face prin 2 metode , in functie de configuratia tarmului: pt tarmurile line, fara crestaturi adanci, liniile de baza coincid cu linia tarmului sau cu linia celui mai mare reflux, pt marile care cunosc acest fenomen; pt tarmurile foarte adanc crestate, liniile de baza se obtin prin unirea punctelor celor mai avansate spre larg ale unui asemenea relief(linii de baza drepte). Regimul juridic al marii teritoriale se stabileste prin legislatia fiecarui stat cu respectarea unor norme de dr internat. Cel mai mportant aspect al regimului jurid al marii teritoriale este asigurarea dr de trecere inofensiva a navelor straine prin aceasta zona. Prin trecere a unei nave prin marea teritoriala se intelege fie navigarea prin acest spatiu inspre sau dinspre porturile atatului riveran ori apele interioare ale acestuia, fie trasarea marii teritoriale, fara a intra in porturi sau ape interioare(,,traversare laterala"). In oricare situatie, navigarea tb sa fie neintrerupta si rapida, urmand rutele maritime indicate de statul riveran prin harti si alte documente de navigatie; oprirea si ancorarea in marea teritoriala se poate face numai in caz de forta majora, incidente de navigatie ori pt a acorda aprijin altor nave in pericol. Impotriva vaselor care desfasoara activitati interzise, in lumina conceptului de trecere interzisa, sau care au incalcat legile statului riveran in apele sale nationale, acesta poate exercita dr de a le uemari si retine. Statul riveran poate de asemenea interzice oricaror nave straine accesul in anumite zone de securitate din marea sa teritoriala, cu conditia asigurarii dr de trecere prin rutele maritime in conditiile mentionate. 4.Zona contigua reprez fasia de mare adiacenta marii teritoriale, care se intinde dincolo de limita exterioara a acesteia, pana la o distanta maxima de 24 mile marine in larg, masurata de la liniile de baza ale marii teritoriale. In aceasta zona, care face parte din marea libera, statul riveran poate exercita anumite dr exclusive, cu scopul de a asigura respectarea unor reglem interne. Regimul juridic. In acest spatiu, statul riveran este autorizat sa exercite controlul asupra navelor straine, pt a preveni incalcarea legilor si regulamentelor sale vamale, fiscale, sanitare si a celor privind regimul de trecere a frontierei(art.33 al Conventiei din 1982). 5.Zona ec exclusiva este zona adiacenta marii teritoriale masurata pana la o distanta de 200 mile marine in larg, in care statul riveran exercita dr suverane de exploatare si explorare a resurselor acestei zone. 6.Platoul continental sau platforma continentala reprez prelungirea naturala a tarmului, dincolo de marea teritoriala pana la limita externa a marginii continentale sau pana la o distanta de 200 mile marine in larg masurate de la liniile de baza ale tarmului, in care statul riveran exercita dr suverane de explorare si exploatare a resurselor naturale acestei zone. 7.Regimul insulelor. Potrivit Conventiei din 1982, insulele sunt definite ca ,,intinderi naturale de pamant inconjurate de apa care raman descoperite in timpul fluxului. Insulele locuite, ca orice teritoriu, au mare teritoriala, zona contigua, zona ec eclusiva si platou continental propriu. Stacile care nu pot sustine asezari omenesti sau viata ec proprie nu pot avea zona ec exclusiva sau platou continental. 8.Marea libera este acea parte a spatiului marin care nu este supusa suveranitatii nici unui stat. Regimul juridic al marii libere se aplica,,tuturor spatiilor marine care nu fac parte din zona ec exclusiva, marea teritoriala ori apele interioare ale unui stat si nici din apele arhipelagului unui stat arhipelag". Regula de baza aplicata acestui spatiu este aceea a libertatii, in sensul ca este deschis tuturor statelor, indiferent ca sunt state riverane sau state fara litoral. Principiul libertatii marilor se materializeaza intr-o serie de 6 libertati, specifice activitatilor din mediul marin: libertatea de navigatie, libertatea de survol, libertatea de pescuit, libertatea de a instala cabluri si conducte submarine, libertatea de a construi insule artificiale si alte instalatii autorizate de dr internat, libertatea cercetarii stiintifice. Marea libera nu poate fi utilizata decat in scopuri pasnice. Afirmarea principiului utilizarii in scopuri exclusiv pasnice a marii libere, consacrat expres prin art.88 al Conventiei din 1982, a fost favorizata de existenta a doua importante tratate internat adoptate anterior : Tratatul din 1963 pt interzicerea experimentelor nucleare in atmosfera, in spatiul cosmic si sub apa si Tratatul din 1971 privind interzicerea plasari de arme nucleare pe fundul marilor si oceanelor. Limitari ale libertatii de navigatie in marea libera rezulta si din exercitiul dr de urmarire ce poate fi exercitat de navele unui stat riveran asupra unei nave staine. 9.Stramtorile internat sunt intinderile deapa situate intre portiuni de uscat, formand treceri inguste pt navigatie. Dr de trecere in tranzit este acordat tuturor navelor, in virtutea aplicarii principiului libertatii navigatiei. Regimul juridic al stramtorilor Marii Negre. Prin Conventia de la Montreux 1936, in vigoare si astazi, regimul sstramtorilor Bosfor si Dardanele prezinta urmatoarele caracteristici: dr de trecere este recunoscut tuturor navelor comerciale; in timp de pace, navele de razboi au dr de trecere prin stramtori cu respectarea anumitor restrictii in ceea ce priveste tonajul pt navele de razboi ale statelor neriverane. 10.Arctica este acea parte din Oceanul Inghetat de Nord care formeaza calota de gheata din jurul Polului Nord. Arctica este un spatiu nesupus suveranitatii nici unui stat desi, in temeiul principiului contiguitatii, 5 state cu litoral deschis spre Polul Nord au revendicat suveranitatea asupra sectoarelor arctice fara ca o asemenea revendicare sa fie recunoscuta de restul statelor. Antarctica este continentul acoperit de gheturi din jurul Polului Sud, nesupus suveranitatii nici unui stat, si al carui regim este reglementat prin Tratatul de la Washington asupra Antarctici 1959. Asupra Antarcticii au fost formulate revendicari teritoriale de o serie de state. Tratatul din 1959 consacra insa inghetarea oricaror revendicari teritoriale. 11.Spatiul cosmic se situeaza, fara limite, dincolo de spatiul aerian national al statelor si spatiul aerian al marii libere. Activitatile in spatiul cosmic se desfasoara prin agentii ale statelor. Statutul juridic al spatiului cosmic si al corpurilor ceresti este dominat de regula libertatii de utilizare, preluata din dr marii, adaptata in functie de particularitatile acestui spatiu si care poate fi substantiata prin: *Principiul neapropierii. Spatiul extraatmosferic nu poate face obiectul unei apropieri de catre state sau pers fizice ori juridice de dr intern. *Libertatea de utilizare. Toate statele sunt libere sa utilizeze acest spatiu. *Utilizarea in scopuri exclusiv pasnic, cu mentinerea pacii si securitatii internat. *Inmatricularea obiectelor spatiale se realiz printr-o dubla inregistrare: in registrul tinut de statul de lansare si intr-un registru tinut de Secretarul General al ONU. *Principiul cooperarii. Statele au obligatia de a-si acorda sprijin reciproc si de a desfasura activitatile spatiale cu luarea in considerarea a intereselor altor state. *Raspunderea internat a statelor. Statele de lansare raspund pt prejudiciile cauzate la suprafata Pamantului si pt prejudiciile produse unui obiect spatial de catre alt obiect spatial, oriunde altundeva decat la sol, daca se dovedeste conduita culpabila a statului de lansare. 11.2.Luna si celelalte corpuri ceresti sunt declarate patrimoniu comun al umanitatii. Sunt interzise plasarea pe Luna si celelalte corpuri ceresti de armament clasic, nuclear sau orice alt tip, precum si instalarea de baze militare, instalatii, experiente ori manevre militare. 11.3.Telecomunicatiile directe prin satelit ridica o serie de probleme politice si juridice, decurgans din afirmarea suveranitatii teritoriale a statelor receptoare, pe de o parte, si a principiului libertatii de utilizare a spatiului cosmic, pe de alta parte. Rezolutia 37/92 a Adunarii Generale a ONU din 10 decemb 1982 privind ,,principiile care guverneaza utilizarea de catre state a satelitilor artificiali ai Pamantului in scopurile televiziunii directe internat" afirma necesitatea acordului prealabil al statelor receptoare. 11.4.Teledetectia prin sateliti permite culegerea si stocarea de informatii privind fenomenele geofizice, activitatile umane, bunurile si resursele naturale de la sol sau din subsol, aflate atat pe teritoriul si sub suveranitatea statelor, cat si in spatiile nesupuse suveranitatii acestora. Aceasta activitate genereaza conflicte de interese intre statele care poseda tehnologii de teledectie si restul statelor teleobservate.