Dreptul international si drepturile omului. Elemente de istorie, cadru legislativ, functionare. Mecanisme de protectie a drepturilor si libertatilor fundamentale si mecanisme de protectie a minoritatilor

Dreptul international si drepturile omului. Elemente de istorie, cadru legislativ, functionare. Mecanisme de protectie a drepturilor si libertatilor fundamentale si mecanisme de protectie a minoritatilor

ISTORIC

- pana dupa al doilea razboi mondial, procesul de protectie a drepturilor omului prin instrumente juridice internationale privea interzicerea traficului cu sclavi si a sclaviei, protectia victimelor razboiului, a lucratorilor industriali, a minoritatilor nationale, religioase;

- dupa al doilea razboi mondial se trece de la preocuparea asigurarii protectiei unor anumite categorii de persoane si a unor drepturi la asigurarea protectiei drepturilor omului in mod global;

- documentele internationale adoptate au fost fie cu caracter de declaratii si recomandari cu valoare moral-politica (rezolutii, planuri de actiune - Declaratia Universala a Drepturilor Omului - care au influentat indirect legislatia interna a statelor), fie conventii internationale cu valoare juridica obligatorie (care au influentat direct legislatiile nationale);

- conventiile internationale ale drepturilor omului au fost clasificate in patru categorii:

- conventii generale;

- conventii specifice;

- conventii referitoare la protectia anumitor categorii;

- conventii de interzicere a discriminarii.

CADRUL NORMATIV

Sistemul ONU de protectie a drepturilor omului

a) Carta ONU

- in preambulul Cartei ONU se reafirma "credinta in drepturile fundamentale ale omului, in demnitatea si valoarea persoanei umane, in egalitatea in drepturi a barbatilor si femeilor, precum si a natiunilor, mari si mici';

- in art.55 se proclama "respectarea universala si efectiva a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale pentru toti, fara distinctie de rasa, sex, limba sau religie'.

b) Declaratia Universala a Drepturilor Omului, care prevede numeroase drepturi:

- civile si politice: la viata, libertatea si securitatea persoanei, de a nu fi tinut in sclavie sau robie, de a nu fi supus la tortura, pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante, la libertatea de intrunire si asociere pasnica, de a participa la conducerea treburilor publice, de a avea acces la functii publice;

- economice, sociale si culturale: la asigurare sociala, munca si alegerea libera a muncii, la salariu egal pentru o munca egala, la asigurare in caz de somaj, invaliditate etc, protectia mamei si copilului.

- Declaratia are o dubla semnificatie juridica:

- recunoaste unele drepturi conturate anterior pe o baza conventionala si cutumiara;

- a declansat procese cutumiare de confirmare a unor drepturi.

- unele Constitutii confera dispozitiilor Declaratiei nu numai continut juridic, dar si o pozitie de preeminenta fata de dreptul intern al statului in cauza.

c) Pactele internationale ale drepturilor omului

- Pactul international al drepturilor economice, sociale si culturale;

- Pactul international al drepturilor civile si politice, care are si doua protocoale facultative: Protocolul referitor la posibilitatea pentru indivizi de a sesiza Comitetul pentru Drepturile Omului, organ creat de Pact si avand drept atributii monitorizarea aplicarii dispozitiilor acestuia de catre statele parti, si Protocolul facultativ la acest Pact, pentru abolirea pedepsei cu moartea;

- Pactul drepturilor economice, sociale si culturale prevede: dreptul la munca, libertatea de alegere a locului de munca, dreptul la conditii de munca juste, remuneratie egala pentru munca de valoare egala, dreptul la securitate si igiena muncii, odihna si timp liber, de a forma sindicale, dreptul la greva, la asigurare sociala;

- Pactul drepturilor civile si politice prevede: dreptul la viata, la libertatea gandirii, constiintei, religiei, libertatea de exprimare, dreptul de intrunire si asociere libera.

Principiile care caracterizeaza protectia drepturilor omului

- vocatia universala a drepturilor omului;

- indivizibilitatea si interdependenta tuturor drepturilor omului.

SISTEME REGIONALE

a) Europa

- Principalul document este Conventia europeana a drepturilor omului, semnata la Roma. Cuprinde mai ales prevederi referitoare la drepturile civile si politice: dreptul la viata, libertatea si securitatea persoanei, dreptul invinuitului la audiere publica si echitabila, inviolabilitatea persoanei, a locuintei, a corespondentei, dreptul la libertatea gandirii, constiintei, religiei, libertatea de exprimare, la intrunire pasnica si de asociere, dreptul la casatorie.

- Este insotita de 14 Protocoale aditionale, in baza carora au fost adaugate si alte drepturi si libertati, s-a abolit pedeapsa cu moartea, se reformeaza mecanismul jurisdictional de control etc.

b) America de Nord si de Sud

- Principalul document este Declaratia americana a drepturilor si indatoririlor omului, care recunoaste drepturile civile si politice si anunta drepturile economice, sociale si culturale. Prevede: dreptul la personalitate juridica, la viata, tratament uman, libertatea de servitute, dreptul la libertate personala, la un proces corect, la compensare pentru erori judiciare, libertatea de constiinta si religie, dreptul la replica.

- Conventia a fost completata prin doua protocoale aditionale: Protocolul privitor la abolirea pedepsei cu moartea si Protocolul referitor la drepturile economice, sociale, culturale.

- Sub egida Organizatiei Statelor Americane au mai fost adoptate: Conventia interamericana asupra azilului teritorial, Conventia interamericana privind conflictul de legi la adoptarea minorilor, Conventia interamericana pentru prevenirea si pedepsirea torturii.

c) Africa

- Carta africana a drepturilor omului si ale popoarelor prevede drepturile cunoscute, dar si accente specifice: dreptul la cetatenie si interzicerea lipsirii arbitrare de cetatenie, dreptul la libera alegere a partenerului de casatorie, dreptul la un nivel de viata adecvat;

- Carta africana este insotita de doua protocoale aditionale: Protocolul pentru infiintarea unei curti africane a drepturilor omului si popoarelor si Protocolul asupra drepturilor femeilor in Africa;

- in cadrul Uniunii Africane au fost adoptate si alte tratate relative la drepturile omului: Conventia Organizatiei Unitatii Africane guvernand aspectele specifice ale problemelor refugiatilor in Africa si Carta Africana a drepturilor si bunastarii copilului;

- Drepturile popoarelor sunt dreptul la autodeterminare, suveranitatea asupra resurselor naturale, dreptul la dezvoltare economica, la pace si securitate si la un mediu inconjurator satisfacator.

MECANISME INTERNATIONALE PENTRU ASIGURAREA PROTECTIEI DREPTURILOR OMULUI

Sistemul ONU

a) Adunarea Generala ONU solicita studii si emite recomandari in materie, analizeaza rapoartele ECOSOC sau face propuneri statelor membre care sunt, in cea mai mare parte, trimise Comisiei a III-a pentru probleme sociale, umanitare sau culturale. Rezultatele lucrarilor acestei Comisii sunt supuse aprobarii Adunarii Generale.

Organe subsidiare ale Adunarii Generale cu atributii in materie:

- Comitetul special al decolonizarii;

- Comitetul special al apartheidului etc.;

Consiliul Drepturilor Omului, format din 47 de reprezentanti ai statelor membre ONU.

b) Consiliul de Securitate

c) Consiliul Economic si Social are ca principale atributii: elaborarea sau solicitarea de studii si rapoarte asupra acestor probleme internationale in domeniile economic, social si cultural etc; adresarea de recomandari asupra acestor probleme AG; efectuarea de recomandari in vederea asigurarii efective, de catre toti, a drepturilor omului si libertatilor fundamentale, pregatirea de conventii internationale si convocarea de conferinte in materie etc.

d) Comitetul pentru eliminarea discriminarii rasiale: examineaza rapoartele statelor-parti cu privire la masurile legislative judiciare si administrative pe care statele parti le-au intreprins pe baza obligatiilor asumate; primeste si examineaza comunicarile emanand de la indivizi sau grupuri de particulari care invoca incalcarea dispozitiilor Conventiei internationale pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala de catre un stat parte la acest instrument.

e) Comitetul drepturilor omului: atributii: examinarea de rapoarte asupra masurilor luate de statele-parti in aplicarea obligatiilor ce decurg din pact; asumarea de functii privind eventualele diferende dintre parti care au recunoscut competenta sa si examineaza comunicari provenind de la indivizi care invoca incalcarea de catre un stat parte a unuia sau unor drepturi recunoscute de Pact.

f) Comitetul drepturilor economice, sociale si culturale: atributii: examinarea de rapoarte; sprijinirea ECOSOC in activitatea de supraveghere a indeplinirii obligatiilor luate de stat; face sugestii si recomandari de ordin general.

g) Comitetul pentru eliminarea discriminarii fata de femei, creat in aplicarea Conventiei asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei.

h) Comitetul impotriva torturii: atributii: studierea de rapoarte; efectuarea de anchete; exercitarea altor functii pentru aplanarea eventualelor diferende daca statele au acceptat competenta sa in domeniu.

i) Secretariatul ONU, prin Centrul pentru drepturile omului, condus de secretarul general adjunct pentru drepturile omului. Centrul are ca atributii centralizarea activitatilor ONU in domeniul drepturilor omului, efectuarea de cercetari si studii, rapoarte, asigura legatura cu ONG-urile, mass-media, difuzeaza informatii etc.

j) Inaltul Comisariat ONU pentru Refugiati. Desfasoara, de asemenea, activitati efective in domeniul drepturilor omului: OIM, OMS, UNESCO, FAO.

k) Comitetul privind drepturile copilului, creat pentru aplicarea Conventiei privind drepturile copilului.

1) Oficiul inaltului Comisar ONU pentru drepturile omului, creat in 1993 de catre AG ONU, avand ca scop promovarea si protejarea, exercitarea drepturilor prevazute de Carta si toate celelalte tratate internationale in domeniu, prevenirea violarii drepturilor omului, asigurarea respectului acestora, promovarea cooperarii internationale in materie, coordonarea activitatilor in acest domeniu din sistemul ONU.

m) Comitetul privind muncitorii migranti, creat pentru aplicarea Conventiei internationale privind protectia drepturilor tuturor muncitorilor migranti si a membrilor familiilor lor;

n) Comitetul privind drepturile persoanelor cu dizabilitati, creat pentru aplicarea Conventiei privind drepturile persoanelor cu dizabilitati.

Sistemul Consiliului Europei

a) Comisia Europeana a Drepturilor Omului, care putea fi sesizata, prin secretarul general, de orice stat membru, cu privire la o presupusa violare a prevederilor Conventiei de catre alt stat membru, de catre orice persoana fizica, ONG sau grup de persoane ce considera ca le-au fost violate unele drepturi prevazute de conventii, cu conditia ca statul in cauza sa fi recunoscut competenta curtii in aceasta materie;

b) Curtea Europeana a Drepturilor Omului - competenta ei era, de asemenea, limitata la statele-parti ce i-au recunoscut-o printr-o declaratie speciala.

Prin intrarea in vigoare a Protocolului nr.11, cele doua organisme se comaseaza intr-o Curte unica a Drepturilor Omului, iar procedurile se simplifica

Sistemul OSCE

- in Actul Final de la Helsinki este prevazut principiul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului;

- in Declaratia finala a Reuniunii de la Viena se consacra "dimensiunea umana' a procesului. Conferinta privind dimensiunea umana a avut trei reuniuni: Paris, Copenhaga, Moscova.

Institutii

- Inaltul Comisar pentru Minoritatile nationale;

- Biroul pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului (insarcinat sa asiste statele participante la respectarea integrala a drepturilor si libertatilor fundamentale, la consolidarea statului de drept, la promovarea principiilor democratice); incepand cu anul 1994 functioneaza in cadrul sau un punct de contact pentru problematica romilor;

- Biroul Reprezentantului OSCE pentru libertatea presei.

Sistemul interamerican

- in baza Conventiei interamericane a drepturilor omului de la San Jose (1969) s-au creat doua organisme: Comisia si Curtea, dupa modelul european. Spre deosebire de cea europeana, Curtea interamericana dispune de o mai insemnata competenta consultativa. De asemenea, Comisia dispune de puteri privind toate statele OSA, nu doar cele care au ratificat Conventia, precum si de competente mai largi in privinta rapoartelor, studiilor referitoare la violarile drepturilor omului etc.

Sistemul african

- in temeiul Cartei africane a drepturilor omului si popoarelor (1981) s-a infiintat Comisia africana a drepturilor omului si popoarelor. Ea poate actiona atat pentru promovarea drepturilor proclamate de Conventie, cat si ca organ cvasijurisdictional. Ea poate face studii, cercetari, avize, recomandari, disemina informatii, formula principii si reguli etc. In sistemul african se acorda prioritate "violarilor masive' ale drepturilor omului;

- Printr-un Protocol la Carta, intrat in vigoare in anul 2004, a fost creata Curtea Africana a Drepturilor Omului si Popoarelor, formata din 11 judecatori, care poate judeca disputele privind interpretarea si aplicarea Cartei, a Protocolului si a oricaror altor instrumente in domeniul drepturilor omului ratificate de statul implicat; Curtea poate judeca speta sau o poate deferi spre solutionare Comisiei; Curtea are si competenta de a acorda avize consultative.

PROTECTIA DREPTURILOR PERSOANELOR CE APARTIN MINORITATILOR

Cadrul general

Minoritate = "un grup de persoane ce traiesc intr-o anumita tara sau localitate avand o rasa, religie, limba si traditii proprii, unite prin identitatea acestora intr-un sentiment de solidaritate, in scopul pastrarii traditiilor, formelor religioase si asigurand invatamantul si cresterea copiilor in conformitate cu spiritul si traditiile rasei lor si ajutandu-se reciproc' (definitie data de Curtea Permanenta de Justitie Internationala in Avizul consultativ din 31 iulie 1930 privind "Comunitatile greco-bulgare').

- dupa primul razboi mondial, prin tratatele de pace semnate s-au prevazut clauze identice in privinta minoritatilor, respectiv capitole speciale, urmate de incheierea a 5 tratate speciale de protectie a minoritatilor si declaratii speciale in fata Consiliului Societatii Natiunilor. In cadrul Societatii Natiunilor s-a creat o procedura pentru garantarea drepturilor apartinand minoritatilor, precum si Comitete pentru minoritati;

- dupa al doilea razboi mondial, in afara de reglementarea pe cale bilaterala a unor situatii particulare privind minoritatile, sunt declansate actiuni de reglementare a situatiei juridice a minoritatilor la nivel global, prin: Pactul international privind drepturile civile si politice, Documentul reuniunii de la Copenhaga a Conferintei asupra dimensiunii umane a CSCE, Declaratia Adunarii Generale a ONU privind drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale sau etnice, religioase si lingvistice, precum si Conventia-cadru europeana pentru protectia minoritatilor nationale.

- este vorba despre drepturi individuale, si nu colective.

- Declaratia ONU (1992) reafirma principiul nediscriminarii si tratamentului egal. Ea prevede obligatia statelor de a lua masuri pentru ca minoritatile sa-si dezvolte cultura, limba, religia, traditiile si obiceiurile, exceptand practicile care ar putea incalca legea nationala sau care sunt contrare standardelor internationale.

- Conventia-cadru    pentru protectia minoritatilor nationale este cel mai complet document international in materie. Ea precizeaza ca protectia drepturilor si libertatilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale "face parte integranta din protectia internationala a drepturilor omului si, ca atare, constituie domeniu de cooperare internationala'. Romania este primul stat care a ratificat aceasta Conventie.

- orice persoana apartinand unei minoritati nationale are dreptul sa "aleaga liber daca sa fie tratata sau nu ca atare' si poate exercita drepturile si libertatile enuntate in Conventie "individual sau in comun cu altii'.

- in cadrul OSCE functioneaza Inaltul Comisar OSCE pentru Minoritatile Nationale, care urmareste respectarea drepturilor minoritatilor nationale pentru a detensiona problemele legate de ele, ce pot genera conflicte in zona OSCE si care actioneaza prin mijloace specifice "diplomatiei discrete' (vizite frecvente efectuate in statele OSCE, monitorizarea atenta a situatiei minoritatilor si redactarea de rapoarte si atentionari).

- Consiliul Drepturilor Omului al ONU a decis crearea unui Forum privind Problemele Minoritatilor, care sa fie o platforma de promovarea a dialogului si cooperarii pe problemele persoanelor care apartin minoritatilor nationale sau etnice, religioase si lingvistice si care sa identifice si sa analizeze cele mai bune practici, provocari, oportunitati si initiative pentru implementarea Declaratiei din 1992 a AG ONU.

- rolul principal, dreptul si obligatia (totodata) in asigurarea identitatii etnice, culturale, lingvistice a minoritatilor nationale le are statul de cetatenie.

Dezvoltari recente in privinta rolului statului-inrudit (Kin-State) in acordarea asa-numitului tratament preferential pentru minoritatile inrudite (Kin-minorities) din alte state

- Raportul privind tratamentul preferential al minoritatilor nationale de catre statul inrudit - Raportul Comisiei de la Venetia (adoptat la propunerea Romaniei, ca urmare a adoptarii de catre Parlamentul Ungariei a legii privind maghiarii din statele vecine Ungariei), care preia intr-o foarte mare proportie pozitia Romaniei exprimata intr-un set amplu de documente de argumentatie juridica, codifica limitele in care este posibila, in conformitate cu standardele europene actuale in materie de protectie a minoritatilor nationale, implicarea statului-inrudit (termen, de asemenea, consacrat in premiera, inlocuind conceptul retrograd de "stat-mama') si stabileste urmatoarele:

- responsabilitatea primara pentru protectia minoritatilor apartine statului de cetatenie;

- statul-inrudit poate juca numai un rol in ce priveste asigurarea legaturilor de tip cultural si lingvistic cu persoanele care apartin minoritatilor nationale;

- chiar si in domeniul educatiei si culturii, tratamentul preferential trebuie sa fie proportional cu scopul asigurarii legaturilor culturale;

- respectarea cadrului existent in materie de protectie a minoritatilor este o prioritate, tratatele ce constituie acest cadru trebuind sa fie interpretate si aplicate cu buna-credinta, in lumina principiului bunei vecinatati;

- adoptarea de masuri unilaterale prin care se acorda beneficii persoanelor ce apartin minoritatilor nationale este considerata ca nu are suficienta "diuturnitas' ca sa fi devenit o cutuma internationala;

- acordarea de asistenta se poate efectua numai cu respectarea principiilor suveranitatii statelor, pacta sunt servanda, al relatiilor prietenesti intre state si al respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, in special interzicerea discriminarii pe criterii etnice;

- acordarea de asistenta nu poate fi extrateritoriala, iar atunci cand se refera la cetatenii altui stat, consimtamantul statului de cetatenie este prealabil si obligatoriu;

- se consacra aplicarea prioritara a tratatelor bilaterale incheiate fata de orice masura de tip unilateral prin care se urmareste acordarea de asistenta in domeniul precizat (cel cultural).

- Declaratia ICMN al OSCE "Suveranitate, Responsabilitate si Minoritati Nationale', in care se subliniaza:

- integrarea armonioasa a minoritatilor in societatea statului de cetatenie;

- protectia drepturilor minoritatilor este obligatia statului unde acestea traiesc;

- se atrage atentia asupra pericolului pe care il prezinta adoptarea de masuri unilaterale, fara consimtamantul statului de cetatenie, pentru stabilitatea regionala;

- chiar daca un stat poate avea un interes in ce priveste persoanele de aceeasi etnie care traiesc in afara granitelor, aceasta nu indreptateste sau implica, in orice fel, existenta unui drept in conformitate cu dreptul international de a exercita jurisdictie asupra acestor persoane;

- se subliniaza prevalenta acordurilor bilaterale si necesitatea ca ele sa nu deroge de la principiile prevazute de instrumentele multilaterale in materie;

- statele nu trebuie sa creeze privilegii pentru grupuri particulare care sa conduca la efecte dezintegratoare in statul de resedinta al minoritatilor in cauza.

- Memorandumul de intelegere intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare referitor la Legea privind maghiarii din statele vecine si la alte probleme ale cooperarii bilaterale (Budapesta, 22 decembrie 2001) prin care s-a reusit modificarea aplicarii Legii in discutie in privinta Romaniei, prin eliminarea efectelor discriminatorii si extrateritoriale ale acestui act normativ ungar; legea ungara a fost modificata in baza acestor documente.

- Acordul interguvernamental romano-ungar privind conditiile de aplicare a legii maghiarilor in privinta cetatenilor romani.

- Recomandarile I.C.M.N. al OSCE, privind "Minoritatile Nationale in Relatiile Interstatale'.