PUTEREA PARINTEASCA - DREPT ROMAN

PUTEREA PARINTEASCA - DREPT ROMAN

Puterea pe care pater familias o exercita asupra descendentilor se numeste patria potestas (puterea parinteasca).

Patria potestas prezinta doua caractere:

- este perpetua, in sensul ca dureaza pana la moartea lui pater familias, independent de varsta sau de conditia sociala a fiului de familie, incat fiul de familie, daca traia pater familias se afla sub putere parinteasca si nu avea capacitate juridica in domeniul privat. Astfel, daca era consul, nu avea patrimoniu, nici bunuri proprii si nu putea incheia acte juridice de drept privat in nume propriu. Acest lucru inseamna ca, la romani, raportul de forte dintre stat si familie era favorabil familiei, de unde se explica forta societatii romane.

- este nelimitata (absoluta) care se manifesta atat asupra persoanelor, cat si asupra bunurilor.

Caracterul nelimitat al puterii parintesti asupra persoanelor si-a gasit expresia in dreptul de viata si de moarte, dreptul de abandon si dreptul de a vinde.

In leatura cu dreptul de a vinde, Legea celor XII Table spune: "daca fiul de familie este vandut de 3 ori, el va iesi de sub puterea parinteasca, fiecare vanzare fiind valabila pe termen de 5 ani".

Caracterul nelimitat al puterii parintesti se manifesta si asupra bunurilor, caci fiul de familie nu avea bunuri, nu avea patrimoniu propriu si nu putea incheia acte juridice in nume propriu, ci numai imprumutand capacitatea lui pater familias si cu conditia ca, prin efectul acelor acte juridice, situatia lui pater familias sa devina mai buna dpdv patrimonial, adica sa devina proprietar sau creditor, si nu debitor.

Puterea parinteasca putea fi creata pe cale naturala - prin casatori, si e cale artificiala - prin adoptiunea si legitimare.