Pedepsele accesorii

Pedepsele accesorii

Pedepsele accesorii constituie cea de-a treia categorie de pedepse in sistemul Codului penal in vigoare, alaturi de pedepsele principale si pedepsele complementare.

Potrivit art. 71 C. pen., pedeapsa accesorie consta in interzicerea tuturor drepturilor prevazute in art. 64.

Prin urmare, in cazul pedepsei accesorii, continutul acestei pedepse il formeaza totalitatea drepturilor prevazute in art. 64, ceea ce o deosebeste de pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi, in continutul careia intra doar unul sau unele dintre drepturile prevazute in art. 64.

Dispozitia din alin. (2) al art. 71 prevede: "condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii atrage de drept" interzicerea drepturilor prevazute in art. 64, adica pedepsele accesorii decurg de plin drept, ope legis, din pedeapsa principala a detentiunii pe viata sau inchisorii, nefiind nevoie sa fie pronuntate de catre instantele de judecata. Acesta este un alt aspect care deosebeste pedepsele accesorii de pedepsele complementare, care functioneaza numai ope judiciis si deci trebuie in mod necesar pronuntate de catre instanta.

Sub aspectul duratei, pedeapsa accesorie nu are limite proprii, ci le imprumuta de la pedeapsa din care decurge - detentiune pe viata sau inchisoare.

Conform dispozitiei cuprinse in alin. (2) al art. 71, pedeapsa accesorie incepe din momentul in care hotararea de condamnare a ramas definitiva si dureaza pana la terminarea executarii pedepsei, pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei. In cazul cand pedeapsa inchisorii se executa la locul de munca, interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 lit. d) si e) (drepturile parintesti si dreptul de a fi tutore sau curator) este lasata la aprecierea instantei.