Abordarea din partea emitatorului

Reactii posibile ale receptorului

1. Dirijeaza, da ordine

'Faci cum spun eu ca asa e bine'

Rezistenta, combatere

2. Amenintare

'Daca te mai aud ca te mai plangi vreodata ..'

Resentimente, furie, sentimente negative

3. Predica, face morala

'Ce crezi ca la munca totul e frumos?';

"Invata sa ai rabdare'

Inchidere, sentimente negative,
contra-moralism (combatere).

4. Consiliaza, ofera solutii

'Fa asa cum spun eu ca asa e cel mai bine'

Intensificarea dependentei, rezistenta.

5. Judeca, critica, condamna

'Nu faci nimic bine'; 'Tu esti de vina ca.'

Scaderea stimei de sine, combatere

6. Elogiaza, secondeaza

'Te-ai descurcat minunat, esti cel maI bun, ca

intotdeauna

Reactie de aparare - fie ca mesajul este ca o supra-
valorizare (deci data viitoare emitatorul asteapta mai mult),
fie ca tentativa de manipulare.

7. Incearca sa convinga

'Aici ai gresit, uite, daca. '

Sentimente de inferioritate, inadecvare.

8. Ridiculizeaza, ia in ras ascultatorul

'Atata efort pentru un lucru atat de usor',
'Te-ai gandit mult pana ai facut lucrul asta?'

Scaderea stimei de sine, combatere.

9. Analizeaza, diagnosticheaza

'Problema ta este ca', 'esti obosit - vina e'

Frustrare, frica de a nu fi inteles

10. Asigura, consoleaza

'Nu iti face griji, maine nici nu iti vei mai aminti

Sentimentul ca nu a fost inteles, ostilitate

11. Interogheaza

'De ce? Ce? Cum. ?'

Raspunsuri false, omisiuni, reactii de

aparare

12. Schimbarea subiectului, sarcasm, inchidere.

'Hai sa discutam de lucruri mai placuteamai interesante';

Sentimentul ca argumentele lui nu au fost intelese, au fost considerate irelevante, puerile, inexistente. frustrare, retragere.

Intr-o relatie suntem intotdeauna 3: eu, tu si relatia dintre noi. In momentul in care spun ceva, important este ca mesajul sa ajunga la celalalt in acelasi fel in care l-am transmis, adica sa fiu receptat si inteles.

Teste efectuate cu privire la ascultare au demonstrat ca o persoana obisnuita isi poate aminti numai 50 % din ceea ce a ascultat (daca este chestionata imediat) si numai 25% dupa 2 luni.

Fenomene pot perturba comunicarea:

a.       blocajul

b.      bruiajul

c.       filtrarea informatiei

d.      distorsiunea informatiei.

a. Blocajul - intreruperea completa a procesului comunicational din cauze fizice, materiale sau cauze psihologice (persoana inabordabila

Efecte psihologice:

Intr-o relatie directa (fata in fata) - stare de jena si reactia de fuga;

Relatie la distanta - stari de anxietate, agresivitate, teama, etc

Limita extrema a blocajului comunicare-- autismul (imposibilitatea morbida de a comunica) - este de ordin patologic.

b. Bruiajul- perturbarea partiala si tranzitorie din cauze fizice, materiale (sursa de zgomot) sau cauze psihologice. La receptor informatia transmisa ajunge partial sau chiar modificat. In aceste cazuri apare nevoia de interpretare si implicit modificarea semnificatiei initiale a mesajului.

Intelegerea unui mesaj presupune potrivirea informatiei primite in tiparele mentale existente (in harta mentala a interlocutorului).

Harta Mentala

Ce este

Este o structura congnitiva prin intermediul careia persoana realizeaza sortarea informatiilor, conectarea acestora cu alte informatii din categorii similare, etc.

Cand folosim hartile mentale

In orice proces de comunicare in care suntem implicati.

Exista un tipar al hartilor mentale

Tiparele mentale sunt diferite de la persoana la persoana si de asemenea sunt diferite pentru aceeasi persoana in diferite momente (ele se schimba, se adapteaza in functie de necesitatile mentale actuale).

Ce legatura are harta mentala cu comunicarea

Comunicarea eficienta presupune impartasirea aceluiasi sens al mesajului, deci potrivirea celor doua harti mentale (ale emitatorului si receptorului) astfel incat sa rezulte acelasi sens.

c. Filtrarea Informatiei- transmiterea voluntara si receptionarea unei parti a informatiei. Receptorula emitatorul apar ca filtre de informatii. Este intotdeauna voluntara (tine de intenationalitatea subiectului). Factori: psiho-individuali; de natura psiho-sociala; de natura psiho-organizationala (tendinta sefilor de a nu transmite subordonatilor toata informatia).

Efecte negative: degradarea comunicarii, nu se transmite exact ce trebuie; amplificarea, diminuarea semnificatiei unor informatii: succesele, nereusitele; influenteaza randamentul muncii.

d. Distorsiunea Informatiei - degradarea involuntara a informatiei in cursul transmiterii de la receptor - emitator, cand informatia are de parcurs mai multe verigi intermediare. Trec mai toate informatiile insa denaturate.

Empatia

Empatia este una din conditiile necesare si suficiente care faciliteaza comunicarea. Empatia presupune acceptarea neconditionata a ideilor, sentimentelor, credintelor celuilalt, chiar daca acestea sunt diferite de propriile modele de referinta, de modul subiectiv de a privi respectivele informatii.

Empatia presupune a te pune in postura celuilalt, fara insa a pierde contactul cu propria persoana.

Empatia presupune 'rezonanta' cu celalalt

Ascultarea Activa
(empatica)

Receptorul este pregatit sa asculte-acest lucru se poate transmite atat verbal (am la dispozitie un sfert de ora numai pentru dumneavoastra, va ascult) sau nonverbal (adoptarea unei posturi corespunzatoare, deschise; centrarea atentiei pe celalalt, etc).

Receptorul mentine contactul vizual cu interlocutorul, incuviinteaza, manifesta interes, confirma prin miscari ale capului faptul ca a inteles mesajul, mentine o pozitie deschisa, transmite interlocutorului expresii ale empatiei (un zambet pentru a confirma intelegerea, un sunet aprobator)

Receptorul pune intrebari pentru a-si confirma intelegerea corecta a mesajului dar nu intrerupe interlocutorul decat atunci cand acest lucru este posibil (nu il face pe interlocutor sa isi piarda ideile, nu intrerupe brusc comunicarea); parafrazeaza ceea ce spune interlocutorul

Receptorul lupta pentru a evita distragerile si rezuma mental din timp in timp receptorul ,se centreaza pe continut; cantareste faptele evidente; nu judeca, nu evalueaza pana nu intelege in totalitate ,asculta modulatiile vorbitorului, tonalitatea vocii, este atent la ritmul respiratiei acestuia si incearca sa se adapteze la ele.

Erori in ascultarea activa

a.    Exagerarea Chiar il urasti pe seful tau

b.   Redimensionarea Hai ca nu e asa de rau precum pare

c.    Adaugarea Uneori iti vine sa ii spui cate una

d.   Omisiunea te-ai sculat tu cu fata la cearceaf astazi

e.    Anticiparea probabil ca iti doresti ca seful tau sa fie dat afara

f.     Ramanerea in urma ieri spuneai ca '

g.    Analizarea - esti stresat pentru ca crezi ca seful tau

h.   Repetarea de tip 'papagal' repetarea cuvant cu cuvant a informatiilor

3. Nevoia de a fi Recunoscut

In orice schimb informational intre doua sau mai multe persoane, deci in orice proces de comunicare inter-personala apare nevoia de a fi recunoscut: nevoia ca celalalt sa constientizeze prezenta mea, valoarea informatiei pe care o transmit, etc. Nevoia de a fi recunoscut functioneaza in stransa legatura cu urmatoarea nevoie, aceea de a fi apreciat.

4. Nevoia de a fi Apreciat

Este nevoia de a avea sentimentul ca sunt importanti pentru persoanele cu care stabilesc relatii de comunicare. Traim intr-o societate in care suntem foarte devalorizati.I

Vedem intotdeauna ceea ce nu a facut celalalt, nu si ceea ce a facut. Aceste parti negative, repetate de mii si mii de ori sterilizeaza relatiile, slabesc increderea in fortele proprii, in capacitatile noastre de a realiza ceva. I

Ex2: Un angajat duce la bun sfarsit un proiect foarte important pentru firma. Obtine o prima, care nici macar nu este oferita direct de sef, ci ii este oferita odata cu salariul de la contabilitate. El nu va simti aprecierea pentru ceea ce a facut. Uneori un simplu 'Bravo', spus cu sinceritate, face mai mult decat orice prima.

Macar din cand in cand (La anumite intervale de timp), conducatorul organizatiei trebuie sa ofere aprecierile sale directe angajatilor, pentru a oferi feed-back-ul necesar alimentarii imaginii de sine (sunt important pentru sef, pentru organizatia in care lucrez', 'conducerea isi da seama de valoarea mea si de importanta mea pentru firma', etc).

5. NEVOIA DE A INFLUENTA

Nevoia de a influenta reprezinta nevoia de a provoca o reactie, o schimbare de opinii, credinte, comportamente, atitudini.

Mijloace pentru imbunatatirea capacitatii de a influenta:

a. Clarifica-ti obiectivele Daca stii clar care este rezultatul la care vrei sa ajungi transmitand un mesaj, sustinand o conversatie, etc, iti va fi mult mai usor sa obtii ceea ce vrei.

b. Structureaza-ti gandirea Deseneaza sau vizualizeaza harta mentala a modului cum vei ajunge sa obtii rezultatul. In acest fel iti va fi mult mai usor sa urmezi pasii necesari pentru a ajunge la obiectivul stabilit.

c. Pregateste-te sa influentezi. Atrage cat mai multe informatii cu privire la tema conversatiei. Strange cat mai multe informatii cu privire la interlocutorul tau: afla cum gandeste, ce tip de prezentare are mai mari sanse de a il influenta-verbala, vizual, combinata; gaseste puncte comune pentru a putea initia conversatia: interese comune, etc.

d. Asigura-ti timpul necesar pentru conversatie Asigura-te inca de la inceputul conversatiei ca ai timp sa parcurgi etapele stabilite anterior pentru atingerea obiectivelor propuse.

e. Argumenteaza     Prezinta-ti cu claritate obiectivele conversatiei, argumenteaza-ti ideile.

f. Recapituleaza Din cand in cand in timpul conversatiei recapituleaza concluziile intermediare la care ai ajuns. Asta te va ajuta sa stii permanent unde te afli (comparand cu harta mentala realizata) si cat mai ai de parcurs pana la atingerea obiectivului final.

g. Foloseste mijloace vizuale. Folosirea mijloacelor vizuale asigura reamintirea de catre interlocutor a unei cantitati mai mari de informatie din intregul care a fost trimis.

Studiile au aratat ca ne amintim:

20 % din ceea ce auzim

30 % din ceea ce vedem

50 % din ceea ce vedem si auzim

70 % din informatia despre care s-a discutat (presupune implicarea ambilor parteneri)

90 % din ceea ce aplicam, exersam

In timpul conversatiei foloseste scheme, desene, imagini care sa iti sustina argumentele. Lasa aceste scheme interlocutorului. Trecand din nou prin ele, isi va aminti mult mai mult decat in urma unei simple conversatii.

Ultimele trei nevoi fundamentale prezentate sunt esentiale pentru intelegerea mecanismului prin care se realizeaza motivarea unei persoane.

nevoia de a fi recunoscut

nevoia de a fi apreciat

nevoia de a influenta

6. NEVOIA DE INTIMITATE

Nevoia de intimitate - fiecare dintre noi avem 'gradina noastra secreta' acea parte din noi pe care nu o vom pune nimanui niciodata. De asemenea avem partea noastra de intimitate 'in doi' - acea parte pe care o putem impartasi numai cu partenerul si care nu va fi transmisa niciodata mai departe de relatia de cuplu.

Nivelul 5 - discutiile cliseu - discutii despre obiecte si evenimente care nu au nici o legatura cu persoanele care comunica. Ex: discutiile despre vreme, discutiile despre politica, fotbal, etc.

Nivelul 4 - raportarea faptelor - acele discutii in care referirea la propria persoana este implicata dar referirea nu este directa. Ex: 'am auzit ca.'; 'am vazut ieri.', 'am fost saptamana trecuta la

Nivelul 3 evaluari si idei personale - acele discutii in care referirea la propria persoana presupune si un anumit grad de dezvaluire personala (se realizeaza la nivelul cognitiv). Ex: eu cred ca.', 'eu sunt

Nivelul 2 - sentimente, emotii- acele discutii in care referirea la propria persoana presupune dezvaluirea mai profunda (se realizeaza la nivel afectiv). Ex: 'imi place sa.', 'mi-e frica sa..;'

Nivelul 1 - impartasire completa - acele discutii care presupun deschidere totala, discutii care se realizeaza cu persoanele cele mai apropiate (partener, parinte, prieten de suflet, preot, psihoterapeut, etc).

Distantele Spatiale in Comunicare

Exista 4 tipuri de distante: distanta intima, distanta personala, distanta sociala distanta publica.

Distanta intima - asa numita distanta 'corp la corp' - maximum 15 - 40 cm este distanta la care vocea are un rol minor, distanta in care acceptam numai persoanele foarte apropiate: parteneri, parinti, frati, surori.

Distanta personala - este distanta 'familiara' - 45-75 cm pana la maxim 125 cm - distanta in care vocea este familiara, normala, distanta in care acceptam persoanele familiare noua-prieteni, colegi, cunoscuti.

Distanta sociala - 125-210 cm - este distanta pe care o impunem in schimburile sociale cu persoanele noi pe care le cunoastem, cu partenerii de afaceri, etc. La aceasta distanta vocea este plina, distincta, mai intensa.

Distanta publica - pana la 7.50 m- este spatiul in care acceptam orice persoana necunoscuta. La aceasta distanta discursul este formalizat, gesturile sunt stereotipe, formale.

DREPTUL LA INFORMATIE

ARTICOLUL 31
Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit.
2. Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea correcta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.
3. Dreptul la informatie nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectie a tinerilor sau siguranta nationala.
4. Mijloacele de informare in masa, publice si private, sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice.
5. Serviciile publice de radio si de televiziune sunt autonome. Ele trebuie sa garanteze grupurilor sociale si politice importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar asupra activitatii lor se reglementeaza prin lege organica.

Cu privire la dreptul la informatie, in Tratatul de la Amsterdam este specificat ca orice cetatean european si orice persoana fizica sau juridica, avand sediul intr-un stat membru are drept de acces la documentele Parlamentului european, ale Consiliului Uniunii Europene, in limita ratiunilor de interes public sau privat. Informarea cetateanului este considerata o prioritate de catre institutiile europene.

CAPITOLUL II

SECTIUNEA 1

1.Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale(OMPI)

Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale este una din cele16 agentii specializate din sistemul de organizatii al Natiunilor Unite(ONU).Intrata in functiune in 1970,originea OMPI dateaza inca din 1883,cand au fost adoptate conventiile de la Paris,respectiv conventia de la Berna(1886).Ambele prevedeau infiintarea unor secretariate internationale sI aveau sediul la Berna,fiind plasate sub supravegherea Guvernului Federal al Elvetiei.Initial au existat doua secretariate:unul pentru proprietatea industriala si unul pentru drepturi de autor.In 1893 cele doua secretariate s-au reunite.

In cadrul conferintei diplomatice de la Stockholm,din 1967,cand s-a infiintat OMPI,au fost revizuite prevederile administrative-OMPI sa fie independenta de guvernul Elvetiei si sa devina una din agentiile specializate interguvernamentale ale Natiunilor Unite.

De ce este nevioe de o asociatie interguvernamentala a proprietatii intelectuale:

Drepturile de autor sunt limitate territorial;ele exista sI pot fi exercitate numai sub jurisdictia tarii care le-a recunoscut.Dar operele care fac obiectul proprietatii intelectuale,inclusiv inventiile,trec frontiera usor,iar intr-o lume de natiuni interdependente aceasta trecere ar trebui incurajata. Din acest motiv guvernele au negociat diferite tratate multilaterale in diferite ramuri ale proprietatii intelectuale,fiecare stabilind o uniune de state care ofera resortisantilor celorlalte state ale uniunii aceeasI protecttie pe care o confera propriilor resortisantI,ca sI respectarea unor reglementari,standarde si practici comune.

Activitatile OMPI sunt de trei tipuri: de inregistrare,de promovare a cooperarii interguvernamentale in administrarea proprietatii intelectuale si activitati programate,de substanta.

Activitatile de inregistrare ale OMPI implica servicii directepentru solicitantI sau detinatori de proprietate intellectuala.Aceste activitatI privesc primirea sI procesarea cererilor internationale conform procedurii din Tratatul pentru cooperarea in materie de brevete de inventie sau pentru inregistrarea internationala a marcilor ori pentru depozitarea internationala a desenelor si modelelor industriale.Aceste activitati sunt de obicei finantate din taxele solicitantilor,care reprezinta circa trei sferturi din bugetul OMPI.

Principalele activitati in domeniul cooperarii interguvernamentale pentru administrarea proprietatii intelectuale sunt legate de administrarea colectiilor de documente privind brevetele de inventie folosite pentru cercetare si comparatii,precum si gasirea mijloacelor pentru facilitarea accesului la informatiile pe care le contin;intretinerea si actualizarea sistemelor de clasificare internationale;realizarea de compilatii ale unor statistici din ce in ce mai sophisticate; supravegherea regionala a administrarii proprietatii industriale si a dreptului de autor.

OMPI intretine colectii cuprinzatoare de legi privind proprietatea industriala si dreptul de autor,puse la dispozitia publicului si care apar in publicatiile lunare ale OMPI si pe CD ROM-urile numite "IP-LEX".

Activitatile de substanta sau programate ale OMPI,ce constituie o parte importanta a activitatii acestei organizatii,cuprind promovarea acceptarii in continuare a tratatelor,revizuirea acestora,sau incheierea de noi tratate si participarea la activitatile de cooperare pentru dezvoltare.

Conferinta privind infiintarea OMPI stipuleaza ca organizatia este deschisa oricarui stat membru al unei uniuni si oricarui stat care nu este membru al nici unei uniuni,dar este membru al Natiunilor Unite,al oricarei agentii ONU,ori este invitat de Adunarea Generala a OMPI sa devina membru.

Pentru a deveni membru,un stat trebuie sa depuna un act de ratificare sau de aderare la Directorul General al OMPI,la Geneva.Statele parte ale Conventiei de la Paris sau de la Berna pot deveni member ale OMPI numai daca ratifica ori adera cel putin la prevederile administrative ale actului de la Stockholm din 1967,al Conventiei de la Paris sau ale actului de la Paris din 1971 al Conventiei de la Berna.

In august 1994, 456 de state erau parte a Conventiei privind infiintarea Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale(OMPI),iar in iulie 2000 numarul statelor member ajunsese deja la 175.

2.Acordul privind aspectele legate de comert ale drepturilor de proprietate intelectuala(TRIPS)

Runda Uruguay a negocierilor comerciale multilaterale desfasurate in cadrul Acordului

General     pentru Tarife si Comert(GATT) s-a incheiat la 15 decembrie 1993.Acordul

care a inglobat rezultatele acestor negocieri,acordul privind infiintarea Organizatiei

Mondiale a Comertului("Acordul OMC") a fost adoptat la Marrackech,la 15 aprilie

1994. Aceste negocieri au inclus,pentru prima oara in cadrul GATT,discutii asupra

aspectelor     drepturilor de proprietate intelectuala care au avut un impact asupra

comertului international.Rezultatul acestei runde de negocieri,continut intr-o anexa la

Acordul OMC, a fost Acordul privind aspectele legate de comert ale drepturilor de

proprietate intelectuala(Acordul TRIPS). Acordul OMC,care include Acordul TRIPS

(care leaga toate statele membre ale OMC) a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1995.Primul

acord a instituit o noua organizatie,Organizatia Mondiala a Comertului(OMC),care a

inceput sa functioneze de la 1 ianuarie 1995. Acordul TRIPS impune consultari pentru

stabilirea unor acorduri privind cooperarea si relatia de sprijin reciproc intre OMC si

OMPI in legatura cu proprietatea intelectuala.Mai departe,Acordul TRIPS prevede ca,

pentru indeplinirea functiilor sale,Consiliul TRIPS se poate consulta si cere informatii

de la orice sursa pe care o considera corespunzatoare si ca,prin consultare cu

OMPI,Consiliul va cauta sa stabileasca,in interval de un an de la prima sa

reuniune,acordurile adecvate privind cooperarea cu organele OMPI(art.68).

Conventia de la Paris pentru protectia proprietatii industriale

Semnata in 1883,conferinta de la Paris contine prevederi ce pot fi grupate in patru mari categorii:

a-reglementari de drept material care garanteaza un drept de baza,cunoscut ca dreptul la tratament national in fiecare dintre tarile membre

b-dreptul la prioritate

c-reglementari care contin fie reguli care stabilesc drepturi si obligatii ale persoanelor fizice si ale persoanelor juridice,fie reglementari care pretind sau permit tarilor membre sa promulge legi urmand aceste reglementari.

a.Prevederile referitoare la tratamentul national sunt continute de articolele 2 si 3 ale Conventiei,insemnand ca ,in ceea ce priveste protectia proprietatii industriale,fiecare tara semnatara a Conventiei de la Paris trebuie sa asigure cetatenilor celorlalte state membre aceeasi protectie de care beneficiaza proprii sai cetateni.Acelasi tratament national trebuie asigurat cetatenilor tarilor care nu sunt semnatare ale Conventiei de la Paris,daca acestia sunt domiciliatI intr-o tara membra sau daca au sediul "real si efectiv" industrial sau comercial in aceasta tara.Totusi,nici o conditie cu privire la domiciliu sau sediu in tara in care se cere protectia nu poate fi impusa cetatenilor tarilor membre pentru a beneficia de dreptul de proprietate industriala.

b.Prevederile privind dreptul la prioritate sunt continute de art.4 din Conventie.

Dreptul la prioritate inseamna,pe baza unei aplicari corecte,pentru un drept la proprietatea industriala,inregistrat de un candidat in una din tarile membre,ca acelasi candidat (sau succesorul sau in titlu)poate,intr-o anumita perioada de timp(6 sau 12 luni),sa ceara protectia in toate celelalte tari membre.Aceste cereri vor fi privite ulterior ca si cum ar fi fost inregistrate in aceeasi zi ca si prima (sau anterioara)cerere.

c.Prevederi despre brevete:

independenta brevetelor(art 4bis)inseamna ca brevetele de inventie acordate in tarile membre resortisantilor sau rezidentilor din tarile membre trebuie tratate independent de brevetele de inventie obtinute pentru aceeasi inventie in alte tari,incluzand si tarile membre.

dreptul inventatorului de a fi mentionat-legile nationale au implementat aceasta prevedere in mai multe moduri.Unele acorda inventatorului numai dreptul pentru o actiune civila impotriva solicitantului sau a proprietarului pentru a obtine includerea numelui sau in brevetul de inventie.Altele(si aceasta tendinta este crescatoare)imputernicesc mentionarea inventatorului in timpul procedurii pentru acordarea brevetului de inventie pe o prermisa ex officio .In alte tari,de exemplu Statele Unite ale Americii,se impune ca solicitantul de brevet sa fie chiar inventatorul.

concurenta neloiala-art 10bis din Conventie prevede ca tarile Uniunii au obligatia de a asigura persoanelor indreptatite sa beneficieze de Conventie protectia efectiva impotriva concurentei neloiale,aceasta facandu-se in baza legilor din fiecare tara.Articolul 10bis defineste actele de concurenta neloiala ca acele acte de concurenta care sunt contrare practicilor oneste in activitati comerciale sau industriale.Articolul ofera cateva exemple de practici neloiale care ar trebui interzise total.

Primul exemplu se refera la toate actele de natura sa creeze confuzie prin toate mijloacele privind amplasamentul,produsul sau activitatile comerciale ale unui concurent.Aceste acte cuprind nu numai utilizarea de marci identice sau asemanatoare care pot fi atacate ca incalcare a drepturilor de proprietate,ci si utilizarea altor mijloace,care pot crea confuzie.Acestea pot fi forma ambalajelor,aspectul sau stilul produsului,punctele de publicitate,etc.

Al doilea exemplu se refera la falsele afirmatii in perioada comercializarii,de asemenea natura incat sa discrediteze stabilimentul,produsul sau activitatile industriale ori comerciale ale unui competitor.S-a lasat la latitudinea jurisprudentei fiecarei tari sa decida daca,ori in ce circumstante,afirmatiile care discrediteaza chiar daca nu sunt neaparat adevarate,pot fi considerate acte de concurenta neloiala.

4.Conventia de la Berna pentru protectia operelor literare si artistice

Pentru uniformizarea sistemului de protectie a drepturilor de autor,s-a formulat si adoptat ,la 9 septembrie 1886,Conventia de la Berna pentru protectia operelor literare si artistice.Conventia de la Berna este cel mai vechi tratat international in domeniul drepturilor de autor.Ea este deschisa tuturor statelor.Mijloacele de aderare si ratificare sunt in posesia Directorului General al Organizatiei Mondiale pentru Proprietate Intelectuala(OMPI).De atunci,Conventia a suferit mai multe modificari, toate aduse pentru a face fata dezvoltarii tot mai accelerate a tehnologiilor in domeniul utilizarii operelor cu autor cunoscut,pentru a recunoaste drepturi noi si pentru a permite revizuirile adecvate actelor deja existente.Prima revizuire mare a avut loc la Berlin in 1908,urmata de cea de la Roma,in 1928,de la Bruxelles in 1948,de la Stockholm in 1967 si de la Paris in 1971.

Principiile de baza sunt urmatoarele:

a.Principiul "tratamentului national"(prezent si in Conventia de la Paris-1883)prevede ca operele care isi au originea intr-unul din statele membre beneficiaza de aceeasi protectie in toate statele semnatare.

b."Protectia automata"-protectia operei este acordata automat si nu necesita nici o formalitate de inregistrare,depozit,sau altceva.

c.Principiul "independentei protectiei" conform caruia beneficiul si exercitarea drepturilor recunoscute nu depinde de existenta protectiei in tara de origine a operei.

Articolul 2 din Conventie contine o lista non-limitativa (ilustrata si ne-exhaustiva) a operelor protejate,care cuprinde orice cretie originala in domeniul literar,artistic si stiintific,oricare ar fi modul sau forma ei de exprimare.Operele derivate,cele care se bazeaza pe alte opere preexistente,precum traducerile,adaptarile,aranjamentele muzicale si alte transformari ale operelor literare sau artistice,se bucura de aceeasi protectie ca si operele originale.Protectia anumitor categorii de opere este optionala;de aceea,fiecare stat semnatar poate decide in ce masura doreste sa protejeze textele oficiale de natura legislativa,administrativa si juridica(art 2.4),operele de arta aplicata(art 2.7),conferintele,prelegerile si alte opere orale(art 2bis.2)si operele de folclor(art 15.4).Se prevede,de asemenea,posibilitatea acordarii protectiei oricaror opere din formele precizate,daca acestea au o forma materiala(operele coregrafice primesc protectie doar daca sunt fixate intr-o forma materiala-inregistrate).

Articolul 7 din Conventia de la Berna prevede durata minima a protectiei.Potrivit acestuia,perioada de protectie va cuprinde viata autorului si inca 50 de ani dupa decesul acestuia.Exista totusi si exceptii.Pentru operele cinematografice durata este de 50 de ani de la realizarea operei.Pentru operele fotografice si cele de arta aplicata ,durata minima de protectie este de 50 de ani de la realizarea operei.

Pentru a deveni semnatar al Conventiei de la Berna,trebuie depozitat instrumentul de aderare la Directorul Gneneral al OMPI(art 29.1)Aderarea la Conventie si calitatea de membru al Uniunii de la Berna devin efective dupa trei luni de la data la care Directorul OMPI a notificat depozitarea instrumentului de aderare .Potrivit anexei articolului 1 al anexei,o tara in curs de dezvoltare trebuie sa declare in mod specific,in momentul ratificarii sau aderarii la Actul de la Paris,ca se va prevele de prevederile Anexei privind licentele obligatorii pentru traducere si-sau reproducere.La 10 august 1995,existau 116 state semnatare ale Conventiei de la Berna,iar in septembrie 2000 numarul statelor ajunsese la 140, printre care si tara noastra.

5.Tratatul privind cooperarea in materie de brevete de inventie(PCT)

Pentru a depasi cateva probleme aparute in sistemul traditional,Comitetul Executiv al Uniunii Internationale (Paris) pentru protectia proprietatii industriale,a invitat,in septembrie 1966,BIRPI(predecesorul OMPI) sa intreprinda urgent un studiu asupra solutiilor de a reduce repetarea eforturilor atat ale solicitantilor de brevete cat si ale Oficiilor nationale de brevete.In 1967,proiectul unui tratat international a fost pregatit de BIRPI si prezentat Comitetului de experti.In anii ce au urmat,in cadrul mai multor intalniri a fost pregatit un proiect revizuit,iar o conferinta diplomatica tinuta la Washington in iunie 1970 a adoptat Tratatul privind cooperarea in materie de brevete de inventie(PCT).Acesta a intrat in vigoare la 24 ianuarie 1978 si a devenit operational la 1 iunie 1978,avand initial un numar de 18 state contractante.La 18 august 1995,un numar de 81 de state contractante aderasera la PCT,o dovada a cresterii semnificative a interesului pentru aplicarea tratatului.Completarea cererilor internationale de brevet de inventie in temeiul tratatului a inceput la 1iunie 1978.Pana la sfarsitul anlui 1994,Biroul International al OMPI primise un numar de 207.716 de cereri internationale.Numai in anul 1994 fusesera primite peste 34.100 de cereri internationale,care inlocuiau peste 1.321.200 de cereri nationale.Acesti cativa indicatori ai progresului inregistrat de PCT nu demonstreaza decat certitudinea ca mai multe state dezvoltate sau in curs de dezvoltare vor deveni parte a PCT in anii urmatori si ca utilizarea tratatului ,evidentiata prin numarul de cereri complete,va continua sa cresca semnificativ.

Asa cum sugereaza si denumirea sa, PCT este un acord pentru cooperarea internationala in domeniul brevetelor.Totusi,PCT nu acorda "brevete internationale";sarcina si responsabilitatea acordarii brevetelor de inventie ramane exclusiv la latitudinea oficiilor de brevete ale tarilor sau activand pentru tarile unde se doreste protectia(oficii de brevete "desemnate").PCT nu concureaza ci,de fapt,completeaza Conventia de la Paris.

Pentru a-si indeplini obiectivele,PCT:

-stabileste un sistem international care permite completarea unei singure cereri "cerere internationala" adresata unui singur Oficiu de brevete ("Oficiul receptor") intr-o singura limba,avand efecte in toate tarile semnatare la PCT pe care le precizeaza("desemneaza") solicitantul in cererea sa;

-exercita examinarea formala a cererii internationale printr-un singur Oficiu de brevete,Oficiul receptor;

-supune fiecare cerere internationala unor cercetari internationale ce se finalizeaza intr-un raport care citeaza prioritatile relevante(in principal documentele de brevete publicate,privind inventiile anterioare) care ar trebui luate in considerare cand se va decide daca inventia poate fi brevetata,acest raport este mai intai pus la dispozitia solicitantului,iar dupa aceea publicat;

-se ocupa de publicarea centralizata internationala a cererilor internationale de brevet si a rapoartelor de verificare aferente,precum si de comunicarea lor catre oficiile desemnate;

-elaboreaza o optiune pentru o examinare internationala preliminara a cererii internationale,pe care o trimite oficiilor,care trebuie sa decida daca se acorda sau nu brevetul,iar solicitantului ii trimite un raport continand o opinie cu privire la indeplinirea de catre inventia solicitata a conditiilor internationale pentru a putea fi brevetata.

La 10 august 1995, erau 81 de state semnatare ale Tratatului , incluzand Romania.

6.Acordul de la Madrid privind inregistrarea internationala a marcilor

Acordul de la Madrid este un tratat international care a fost adoptat in aprilie 1891.Ca majoritatea tratatelor,si el a suferit modificari si revizuiri.Ultima revizuire a avut loc la Stockholm in 1967.Pe 27 iunie 1989,la Madrid,a fost incheiat un Protocol care modifica anumite prevederi ale Acordului de la Madrid pentru a facilita accesul noilor tari in cadrul

protocoalelor privind drepturilor de autor.Scopul Acordului de la Madrid este de a evita toate complicatiile inerente obtinerii unui brevet pe cale nationala(taxele nationale,taxele pentru traducere in alte tari,taxele diversilor agenti).Pentru a completa o cerere de inregistrare internationala cu efect in mai multe tari semnatare ale Acordului de la Madrid,solicitantul trebuie sa se conformeze unui singur set de formalitati,ale Biroului Iinternational al OMPI.Cererea este prezentata intr-o singura limba,franceza,iar taxele sunt platite o singura data Biroului International ; durata protectiei este de douazeci de ani pentru toate tarile in care protectia are efect.

Atunci cand Biroul International este in posesia unei cereri de inregistrare corecta si completa(adica este conforma cu Acordul de la Madrid si regulamentul sau) procedeaza la inregistrarea marcii,la notificarea ei catre statele respective si publicarea ei in revista periodica "Les marques internationales".

Inregistrarea internationala poate fi reinnoita de un numar nelimitat de ori pentru o perioada completa de 20 de ani, socotita de la data expirarii perioadei precedente.

La 10 august 1995,44 de state semnasera Acordul de la Madrid ,printre care si Romania.

7.Acordul de la Haga privind depozitul international de desene si modele industriale

Depozitul international al dsenelor si modelelor industriale a aparut din necesitatea de simplitate si economie.Obiectul sau principal este de a face posibila optiunea protectiei pentru unul sau mai multe desene si modele industriale in mai multe state,prin intermediul unui singur depozit inregistrat la Biroul International al OMPI.Potrivit Acordului de la Haga,orice persoana indreptatita sa efectueze un depozit international are posibilitatea,cu ajutorul unui singur depozit,sa obtina protectia in mai multe state,cu un minim de formalitati si cheltuieli.Solicitantul este astfel scutit de necesitatea de a crea depozite separate in fiecare din statele unde cere protectie,evitand in acest fel inerentele complicatii ale procedurilor care variaza de la un stat la altul.El nu trebuie sa depuna documentele cerute inlimbi diferite si nici sa fie atent la termene pentru a reinnoi o intreaga serie de depozite nationale. De asemenea,el nu trebuie sa plateasca o serie de taxe nationale si taxe pentru agenti,in valute diferite.Acordul de la Haga prevede un singur depozit,facut la un singur oficiu,intr-o singura limba,cu plata unui singur set de taxe,intr-o singura valuta.

Din prevederile Acordului,putem mentiona:

-depozitul international poate fi facut de orice persoana apartinand unuia dintre statele contrctante,maiprecis orice persoana fizica sau juridica avand cetatenia intr-unul din acele state sau av1nd domiciliul sau amplasamentul industrial sau comercial real si efectiv in unul din acele state.

-pentru un depozit international nu este necesar un depozit national anterior.Depozitul international se face direct la Biroul International al OMPI de catre un deponent sau reprezentantul sau, pe un formular pus la dispozitie gratuit de Biroul International.Depozitul poate,totusi, sa fie facut si de oficiul national al unui stat contractant,daca legislatia acestiu stat o permite.

-orice stat contractant a carui legislatie nationala ofera posibilitatea unui refuz     al protectiei ca rezultat al unei examinari administrative ex officio sau al opunerii unei terte parti poate refuza protectia pentru orice model sau desen industrial care nu indeplineste cerintele legii sale nationale.Refuzul protectiei,totusi, nu se poate extinde asupra formalitatilor si al altor acte administrative care trebuie considerate de fiecare stat contractant a fi fost indeplinite in momentul in care depozitul international a fost inregistrat la biroul International.Nici un stat contractant nu poate cere publicarea depozitelor internationale,alta decat cea facuta de Biroul International.

-depozitele internationale sunt publicate de Biroul International intr-un periodic lunar cu titlul "International Designs Bulletin".Publicatia contine,in special,o reproducere a articolului sau articolelor in care trebuie sa fie incorporate desenele sau modelele industriale depozitate.

-titularu de depozit poate cere ca publicarea sa fie amanata pentru o perioada descrisa de el,dar care,totusi,nu poate fi prelungita peste 12 luni de la data depozitului international,sau,dupa caz,de la dataprioritatii solicitate.

-oficiul national al oricarui stat membru este in drept sa primeasca gratuit de la Biroul International un anumit numar de exemplare ale Buletinului de Desene si Modele Industriale Internationale.

-depozitul international este facut initial pe o perioada de cinci ani.El poate fi reinnoit cel putin o data,pentru o perioada suplimentara de cinci ani,vizand total sau partial desenele si modelele industriale incluse in depozit,pentru toate sau o parte dintre statele in care depozitul are efecte.

-depozitul international este legat de plata unor taxe in franci elvetieni,sumele fiind fixate de Adunarea Uniunii de la Haga.

La 10 august 1995,peste 25 de state erau parte a Acordului de la Haga,printre care si Romania.

8.Conventia internationala privind protectia artistilor interpreti sau executanti,a producatorilor de fonograme si a organismelor de radiodifuziune si televiziune(Conventia de la Roma)

Drepturile conexe sunt,in primul rand,o"mladita" a dezvoltarii tehnologice.La nivel national,industria fonografica a fost prima care a cautat protectie impotriva copierii neautorizate a inregistrarilor sonore ale interpretarilor muzicale.In Marea BritanieLegea dreptului de autor a recunoscut in anul 1911 un drept de autor("copyright") in beneficiul producatorilor de inregistrari sonore si aceasta abordare privind drepturile de autor a fost urmata de mai multe state care au adoptat conceptul anglo-saxon de "copyright",in ciuda diferitelor implicatii ale protectiei operelor autorilor,pe de o parte, si a fonogramelor,pe de alta parte.In acest context,a aparut,in cateva tari,problema protectiei artistilor interpreti sau executanti.

Drepturile implicate erau discutate de Uniunea de la Berna pentru protectia operelor literare si artistice la Conferinta sa diplomatica de la Roma,din 1928,unde s-a propus ca "atunci cand o opera muzicala a fost adaptata unui instrument muzical prin contributia artistilor interpreti sau executanti,acestia din urma sa beneficieze,de asemenea,de o protectie recunoscuta acestei adaptari".In conformitate cu aceasta abordare,a fost adoptata o rezolutie care cerea guvernelor sa aiba in vedere posibilitatea adaptarii unor masuri de aparare a intereselor artistilor interpreti sau executanti.

Mai tarziu,in 1934,CISAC,Confederatia Internationala a Societatilor de Autori si Compozitori,a semnat o conventie la Stresa cu Federatia Internationala a Industriilor Fonografice,conform careia,la urmatoarea revizuire a Conventiei de la Berna se va propune adaugarea unei anexe la aceasta:1-protectia fonogramelor impotriva reproducerii neautorizate, 2-dreptul producatorilor de fonograme la remuneratia echitabila pentru comunicarea publica a fonogramelor lor prin radiodifuzare sau cinematografie.

Dupa razboi,problema a fost reluata,cu ocazia revizuirii de la Bruxelles,din 1948,a Conventiei de la Berna,dar asteptarile cu privire la asigurarea la nivel international a unui drept de autor au fost zadarnice.Diferitele comitete de experti au pregatit proiectele de conventii,incluzand si protectia intereselor organismelor de radiodifuziune si televiziune: asa-numitul proiect "Roma"(1951),un proiect elaborat cu sprijinul Oficiului International al Muncii(1957) si proiectul "Monaco" (1957) pregatit de expertii convocati de Biroul International al Uniunii de la Berna si de UNESCO.In sfarsit,in 1960,un comitet de experti comvocat de OMPI,UNESCO si OIM,s-a reunit la Haga si a finalizat proiectul de conventie care a stat la baza dezbaterilor de la Roma,unde Conferinta Diplomatica a convenit asupra textului final al Conventiei Internationale pentru protectia artistilor interpreti sau executanti, a producatorilor de fonograme si a organismelor de radiodifuziune si de televiziune, asa-numita Conventie de la Roma din 26 octombrie 1961.

Avand in vedere ca utilizarea operelor literare si artistice a fost,de obicei,legata de munca artistilor interpreti sau executanti, a producatorilor de fonograme si a organismelor de radiodifuziune si televiziune,Conferinta Diplomatica de la Roma a stabilit o legatura cu protectia drepturilor de autor.Primul articol al Conventiei de la Roma prevede ca protectia acordata de aceasta va lasa neatinsa si nu va afecta in nici un fel protectia dreptului de autor asupra operelor literare si artistice.In consecinta,nici o prevedere a Conventiei de la Roma nu poate fi interpretata ca prejudiciind o asemenea protectie. In temeiul Articolului 1 este clar ca oricand este necesara autorizarea autorului,in baza legii dreptului de autor,pentru utilizarea operei sale,necesitatea acestei autorizari nu este afectata de Conventia de la Roma.

Majoritatea Conventiei de la Roma a decis sa mearga chiar mai departe.S-a avut in vedere posibilitatea ca artistii interpreti sau executanti,producatorii de fonograme si organismele de radiodifuziune si televiziune dintr-o tara sa se bucure de protectie internationala chiar si atunci cand operele literare si artistice pe care le-au utilizat nu ar beneficia de protectie in acea tara,deoarece nu era membra la cel putin una dintre conventiile internationale majore din domeniul dreptului de autor.Astfel,Conventia de la Roma prevede ca,pentru a deveni parte la Conventie,un stat trebuie nu numai sa fie membru al Natiunilor Unite, ci si membru al uniunii de la Berna sau parte la Conventia Universala asupra dreptului de autor(art.24(2)).In consecinta,un Stat Contractant va inceta sa fie parte la Conventia de la Roma din momentul in care nu mai este parte fie la Conventia de la Berna,fie la Conventia Universala asupra dreptului de autor(art.28(4)).Datorita acestor legaturi cu conventiile de drept de autor,Conventia de la Roma este uneori considerata o Conventie "inchisa" din punctul de vedere al statelor care pot adera la ea.

La 15 iulie 2000,erau parte un numar de 67 state;pentru Romania Conventia a intrat in vigoare la 22 octombrie 1999.

SECTIUNEA 2

1.Consiliul National al Audiovizualului

Consiliul National al Audiovizualului (CNA) este o autoritate publica autonoma sub control parlamentar si garant al interesului public in domeniul comunicarii audiovizuale. In cadrul instituit prin Legea audiovizualului nr. 504/2002, modificata si completata prin Legea nr. 402/2003, CNA asigura : respectarea exprimarii pluraliste de idei si de opinii in programele transmise de radiodifuzorii aflati sub jurisdictia Romaniei ; pluralismul surselor de informare si libera concurenta in domeniul audiovizual; protejarea culturii si a limbii romane, a culturii si limbilor minoritatilor nationale; un raport echilibrat intre serviciile nationale de radiodifuziune si serviciile locale, regionale ori tematice; protejarea minorilor; apararea demnitatii umane; protejarea culturii si a limbii romane, a culturii si limbilor minoritatilor nationale; transparenta mijloacelor comunicarii de masa din sectorul audiovizual CNA este abilitat sa emita, in aplicarea legii, norme cu privire la publicitatea audiovizuala si teleshopping, la programarea si difuzarea emisiunilor privind campaniile electorale, precum si la responsabilitatile culturale ale radiodifuzorilor

CNA elibereaza licente audiovizuale, autorizatii de retransmisie si decizii de autorizare audiovizuala, potrivit conditiilor, criteriilor si procedurilor legale.
Consiliul National al Audiovizualului este constituit din 11 membri numiti de Parlament, la propunerea Presedintiei (2), Guvernului (3), Camerei Deputatilor (3) si Senatului (3). Durata mandatului membrilor CNA este de 6 ani.

In exercitarea atributiilor conferite prin lege, CNA emite decizii, instructiuni si recomandari. Acestea sunt adoptate in prezenta a cel putin opt membri si cu votul a cel putin sase membri. Consiliul se intruneste, in mod curent, de doua ori pe saptamana, in sedinte publice. Atunci cand constata incalcari ale Legii audiovizualului sau ale deciziilor sale, in functie de natura si gravitatea abaterii, CNA adreseaza somatii publice sau aplica sanctiunile prevazute de lege. CNA prezinta Parlamentului un raport anual de activitate.

Ce face CNA

- CNA elibereaza licente audiovizuale, autorizatii de retransmisie si decizii de autorizare audiovizuala
- CNA reglementeaza aspectele care privesc continutul programelor, publicitatea si teleshoppingul din audiovizual si emisiunile electorale
- CNA elaboreaza si revizuieste anual strategia de acoperire a teritoriului national cu servicii de programe audiovizuale
- CNA organizeaza concursurile in vederea eliberarii licentelor audiovizuale pentru serviciile de programe difuzate pe cale radioelectrica terestra
- CNA urmareste ca drepturile telespectatorilor si radioascultatorilor sa fie respectate, un aspect important in acest sens reprezentandu-l protectia minorilor si a demnitatii umane
- CNA urmareste, conform atributiilor sale, activitatea radiodifuzorilor si a operatorilor
de cablu din toata tara, prin reteaua sa de inspectori teritoriali

Ce nu face CNA

- CNA nu produce emisiuni, programe sau spoturi publicitare
- CNA nu controleaza programele inainte de difuzare
- CNA nu stabileste politica de programe a serviciilor de radio si de televiziune si nu decide in chestiunile administrative care privesc posturile publice
- CNA poate emite recomandari, dar, dincolo de aspectele legale, responsabilitatea pentru calitatea emisiunilor le revine radiodifuzorilor ; altfel spus, CNA nu sanctioneaza lipsa de profesionalism, ci abaterile de la lege si de la normele in vigoare
- CNA nu poate impune societatilor de cablu preluarea unor programe sau tipuri de programe anume, in afara celor publice si gratuite prevazute in Legea audiovizualului
- CNA nu are competente in privinta calitatii semnalului audiovizual, aspect care tine de activitatea Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (www.igcti.ro) si a Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (www.anpc.ro)

2.Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor

Conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 401 / 29.03.2006
privind organizarea functionarea, structura personalului si dotarile necesare indeplinirii atributiilor Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor publicata in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I, nr. 292 / 31

Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA), infiintat in 1996, odata cu promulgarea Legii nr. 8, este o institutie a administratiei publice centrale, cu personalitate juridica. Ea se afla in subordinea guvernului, cu autoritate unica pe teritoriul Romaniei in ceea ce priveste evidenta, observarea si controlul aplicarii legislatiei in domeniul drepturilor de autor si al drepturilor conexe.

In Romania exista doua institutii de stat care protejeaza si garanteaza drepturile intelectuale si industriale asupra titlurilor, marcilor, inventiilor, creatiilor de orice fel: OSIM (Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci) si ORDA (Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor). Diferenta dintre ele consta in faptul ca OSIM protejeaza marcile si inventiile, adica drepturile industriale, iar ORDA - "operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific".

Organismele de gestiune colectiva
In organigrama Oficiului Roman pentru Drepturi de Autor figureaza sapte organisme care se ocupa de colectarea si distribuirea drepturilor de autor, pe diferitele domenii specifice. Acestea sunt: Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania - Asociatia Drepturilor de Autor (UCMR-ADA), care gestioneaza drepturile autorilor de muzica, Centrul Roman pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreti (CREDIDAM) - gestioneaza drepturile artistilor interpreti sau executanti, COPYRO - drepturile autorilor de opere literare, Uniunea Producatorilor de Fonograme din Romania (UPFR) - drepturile producatorilor de fonograme, Societatea pentru Drepturi de Autor in Cinematografie si Audiovizual - Societatea Autorilor Romani din Audiovizual (DACIN-SARA) - drepturile autorilor de opere audiovizuale, Societatea de Gestiune Colectiva a Dreptului de Autor in domeniul Artelor Vizuale (VISARTA) - drepturile autorilor din domeniul artelor vizuale, si, in sfarsit, Uniunea Producatorilor de Film si Audiovizual din Romania (UPFAR), care gestioneaza drepturile producatorilor de opere audiovizuale. Prin aceste organisme de gestiune colectiva, ORDA a colectat de la utilizatori si a remis autorilor drepturi in valoare de peste 300 de miliarde lei.

O.R.D.A. exercita urmatoarele atributii principale:

Reglementeaza activitatea din domeniu prin decizii ale directorului general, potrivit legii;

Elaboreaza proiecte de acte normative in domeniul sau de activitate;

Tine evidenta repertoriilor transmise de organismele de gestiune colectiva;

Organizeaza si administreaza contra cost inregistrarea sau inscrierea in registrele nationale si in alte evidente nationale specifice, prevazute de lege;

Elibereaza contra cost, in conditiile legii, marcaje holografice utilizabile in domeniul drepturilor de autor si al drepturilor conexe, la valoarea pretului de achizitie, la care se adauga un comision de administrare de 30%;

Avizeaza constituirea si supravegheaza functionarea organismelor de gestiune colectiva;

Avizeaza propunerile de modificare a statutului organismelor de gestiune colectiva, precum si infiintarea de catre acestea de organisme comune de colectare pentru mai multe domenii;

Avizeaza, potrivit legii, inscrierea in registrul aflat la grefa judecatoriei a asociatiilor si fundatiilor constituite in domeniul drepturilor de autor si al drepturilor conexe, precum si a asociatiilor pentru combaterea pirateriei;

Controleaza functionarea organismelor de gestiune colectiva si stabileste masurile de intrare in legalitate sau aplica sanctiuni, dupa caz;

Asigura secretariatul procedurilor de arbitraj desfasurate potrivit legii;

Efectueaza constatari tehnico-stiintifice cu privire la caracterul original al produselor purtatoare de drepturi de autor sau de drepturi conexe, la solicitarea organelor de cercetare penala;

Efectueaza, la cerere, expertize contra cost, pe cheltuiala partilor interesate;

Desfasoara activitati de informare privind legislatia din domeniu, pe cheltuiala proprie, precum si activitati de instruire, pe cheltuiala celor interesati;

Participa la elaborarea si actualizarea Strategiei nationale in domeniul proprietatii intelectuale;

Desfasoara activitati de reprezentare in relatiile cu organizatiile de specialitate similare, inclusiv institutii si organisme din Uniunea Europeana, precum si cu organizatiile internationale la care statul roman este parte, in domeniul dreptului de autor si al drepturilor conexe.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Vizualizari: 1752
Importanta:

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved