SISTEME DE PROTECTIE A DREPTURILOR OMULUI IN CADRUL O.N.U.

FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE SI ADMINISTRATIVE-BRASOV

Program de masterat:STUDII EUROPENE DE ADMINISTRATIE PUBLICA

Disciplina:PROTECTIA JURISDICTIONALA EUROPEANA A DREPTURILOR

OMULUI

Anul I ,Sem I .

REFERAT

SISTEME DE PROTECTIE A DREPTURILOR

OMULUI IN CADRUL O.N.U.

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I: Mecanisme nejurisdictionale de protectie si garantare

a drepturilor omului

CAPITOLUL II: Organisme internationale pentru protectia si

garantarea drepturilor omului

2.1.Organisme constituite in sistemul Natiunilor Unite

2.2.Comisia Drepturilor Omului

2.3.Subcomisia pentru Prevenirea Discriminarilor si

Protectia Minoritatilor

2.4.Comitetul Drepturilor Omului

2.5.Comitetul pentru Drepturile Economice Sociale si

Culturale

2.6.Comitetul pentru Eliminarea Discriminarii Rasiale

2.7.Comitetul pentru Eliminarea Discriminarii

impotriva Femeii

2.8.Comitetul impotriva torturii

2.9.Comitetul privind Drepturile Copilului

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

In esenta, drepturile si libertatile omului reprezinta un ansamblu de prerogative reglementate prin lege, de care se poate prevala fiecare om fara deosebire de rasa, sex, limba, religie, opinie politica, origine nationala sau sociala, avere, nastere, indiferent de tara in care traieste, in virtutea faptului ca este om.

Dupa natura si telurile urmarite, drepturile si libertatile omului se prezinta ca fiind:

- drepturi si libertati economice, sociale si culturale, menite sa creeze conditii materiale si spirituale de afirmare a personalitatii (dreptul la munca, la invatatura, pregatire profesionala si la cultura, la odihna, la asigurari sociale, la ocrotirea sanatatii, la locuinta si la un trai demn);

- drepturi si libertati politice (dreptul de a vota si de a candida in alegeri, de a revoca deputatul, de a participa la conducerea unitatilor economice, sociale, culturale)

- drepturi si libertati civile (dreptul la viata, la cetatenie, la casatorie, libertatea de exprimare, de constiinta si credinta, de asociere, de intrunire);

- inviolabilitatii (inviolabilitatea domiciliului, a corespondentei personale, secretul convorbirilor telefonice).

O seama de drepturi privesc relatiile de munca, ocrotirea familiei, a mamei si copilului, a minorului si altele avand in vedere ca drepturile si libertatile sunt individuale prin subiectii carora le sunt acordate, dar sociale prin substanta lor umana, in exercitarea acestora se cer respectate ,,cerintele moralei civice si ordinei publice" , precum si obligatiile omului fata de colectivitatea umana in care traieste ,,deoarece numai in cadrul acesteia este posibila dezvoltarea libera si deplina a personalitatii".

CAPITOLUL I

Mecanisme nejurisdictionale de protectie si garantare

a drepturilor omului

Mecanismele nejurisdictionale de garantare a drepturilor omului se caracterizeaza prin faptul ca nu dispun de proceduri care sa poata utiliza forta de constrangere necesara asigurarii indeplinirii lor, atunci cand nu sunt transpuse in practica de buna voie de catre state. Aceste mecanisme sunt caracteristice sistemului universal de promovare si garantare a drepturilor omului respectiv organelor si organismelor din cadrul Organizatiei Natiunilor Unite.

Sistemul O.N.U. cuprinde o diversitate de mecanisme de garantare a drepturilor omului, situatie explicabila prin: diversitatea domeniilor drepturilor omului care sunt avute in vedere, natura juridica a documentelor prin care au fost instituite astfel de organe si proceduri, momentul diferit in care au fost adoptate, interesele statelor in instituirea acestor mecanisme si dorinta lor de a aplica reglementarile in materie, si de a respecta masurile luate de organele constituite.

Pentru stabilirea naturii juridice a acestor mecanisme nu s-au adoptat criterii unitare si nici nu s-au avut in vedere aceleasi elemente care sa fie analizate in acest sens.

Astfel,atunci cand s-au analizat organele care au atributii in domeniul drepturilor omului in cadrul O.N.U. s-a adoptat criteriul documentelor care stau la baza constituirii organului respectiv. In acest sens, s-a adoptat clasificarea urmatoare:

- organe care isi au originea in Carta O.N.U.

- organe create in baza conventiilor adoptate de O.N.U.

- organe care au fost constituite in baza unor documente politice regionale.

CAPITOLUL II

Organisme Internationale pentru Protectia si Garantarea

Drepturilor Omului

Concomitent cu adoptarea unor instrumente juridice adecvate, comunitatea internationala s-a concentrat asupra constituirii unor organisme si mecanisme eficiente pentru protectia si garantarea drepturilor omului, urmarind: cunoasterea evolutiilor in acest domeniu si elaborarea unor recomandari adecvate.

2.1.Organisme constituite in sistemul Natiunilor Unite

Adunarea Generala a O.N.U. a adoptat la 16 decembrie 1966 doua pacte internationale:

- Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, a carui respectare este urmarita de Consiliul Economic si Social al O.N.U.

- Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, a carui respectare este urmarita de Consiliul drepturilor omului, pendinte de Consiliul Economic si Social al O.N.U.

Cele doua pacte internationale dezvolta principiile enuntate in Declaratia universala a drepturilor omului si stabilesc detaliat care sunt drepturile civile si politice, drepturile economice, sociale si culturale recunoscute de comunitatea internationala si care trebuie garantate de state in mod corespunzator.

Drepturile omului si libertatile fundamentale ale omului sunt prevazute in Actul final de la Helsinki din 1975 si in documentele finale ale reuniunilor general-europene de la Madrid 1983, Viena 1989 si Copenhaga din 1990.

Aceste documente demonstreaza convingator ca dimensiunea umana, legata in special de respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, se constituie tot mai mult cu trecerea timpului, in factorul determinant al procesului de intarire a securitatii si de dezvoltare a cooperarii pe continentul nostru.

Cooperarea in domeniul umanitar, raspandirea informatiei, colaborarea si schimburile in domeniile culturii, educatiei, stiintei sunt principalele aspecte ale documentelor incheiate in cadrul reuniunilor mentionate. Aceste documente, impreuna cu Declaratia universala si Pactele internationale, se constituie intr-o adevarata Carta internationala a drepturilor omului.

Prin aceste doua instrumente juridice adoptate dupa cel de-al doilea razboi mondial, in cadrul O.N.U. s-au constituit:

a) Comisia pentru Drepturile Omului (principalul organism international in domeniul drepturilor omului)

b) Sub- Comisia pentru Prevenirea Discriminarilor si Protectia Minoritarilor (organism alcatuit din experti internationali in domeniu)

c) Comitetul Drepturilor Omului (insarcinat sa primeasca si analizeze rapoarte asupra respectarii drepturilor omului in diferite tari)

d) Comitetul pentru Drepturile Economice, Sociale si Culturale (organism constituit pentru aplicarea prevederilor Pactului)

e) Comitetul pentru Eliminarea Discriminarilor Rasiale (instituit prin conventia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala)

f) Comitetul pentru Eliminarea Discriminarii impotriva Femeii (constituit prin Conventia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala)

g) Comitetul impotriva torturii (instituit prin conventia impotriva torturii si altor tratamente crude,inumane si degradante)

h) Comitetul privind Drepturile Copilului

2.2.Comisia Drepturilor Omului

Acest organism al Natiunilor Unite a fost constituit de catre Consiliul Economic si Social al O.N.U. prin rezolutia nr. 5 (I) din anul 1946.

Prin rezolutia nr. 9 (II) din anul 1946, Consiliul Economic si Social al Natiunilor Unite a statuat principalele atributii ale comisiei, precizand ca rolul sau consta in dezbaterea problemelor drepturilor omului, pregatirea de recomandari si rapoarte privind Declaratia universala a drepturilor omului, conventiile asupra libertatilor publice, statutul femeii, libertatea informatiei si a altor mijloace de comunicare, protectia minoritatilor, prevenirea discriminarilor pe baza de sex,rasa,limba sau religie, precum si asupra altor probleme privind drepturile omului.

La constituirea Comisiei, in anul 1946, numarul membrilor ei a fost de 18,iar in anul 1961,printr-o Rezolutie a Consiliului Economic si Social al O.N.U.,numarul membrilor Comisiei a crescut la 21,in 1966 la 32, in 1979 la 43, iar in anul 1990 numarul statelor membre a crescut la 53. Membrii Comisiei Drepturilor Omului sunt alesi de Consiliul Economic si Social pe o perioada de 3 ani, pe o baza geografica echitabila (15 membrii din statele Africii, 12 membrii din statele Asiei, 5 membrii din statele Est- Europene, 11 membrii din statele Latino -Americane si din Caraibe si 10 membrii din Europa Occidentala si alte state). Termenul mandatului fiecarui stat membru expira la 31 decembrie al ultimului an din cei trei pentru care a fost ales.

Conform practicii Natiunilor Unite, fiecare grup regional convine asupra statelor ce sunt recomandate pentru alegere. In cazul in care o asemenea intelegere nu s-a putut realiza, alegerea se efectueaza prin vot.

2.3.Subcomisia pentru Prevenirea Discriminarilor si Protectia Minoritatilor

Subcomisia a fost constituita de catre Comisia Drepturilor Omului in conformitate cu rezolutia Consiliului Economic si Social al Natiunilor Unite nr. 9 (II) din 1946.

Subcomisia efectueaza studii- indeosebi in lumina Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si ,, face recomandari Comisiei Drepturilor Omului privind prevenirea discriminarilor de orice natura in domeniul drepturilor omului si libertatilor fundamentale si protectia minoritarilor rasiale, nationale, religioase si lingvistice". De asemenea, Subcomisia ,, indeplineste si alte functii incredintate de catre ECOSOC si de catre Comisia pentru Drepturile Omului".

Subcomisia a avut initial 12 membri. In anul 1959, numarul membrilor a crescut la 14; in anul 1965 a crescut la 18, iar in 1968 numarul membrilor a crescut la 26, pe baza reprezentarii adecvate a diferitelor regiuni, sisteme juridice si culturale .

Nominalizarea candidatilor sa fie acompaniata de nominalizarea cate unui supleant de aceiasi nationalitate, din statul respectiv. Atat membrii cat si supleantii sunt alesi in acelasi timp. In cazul ca membrul ales nu poate lua parte la lucrari, supleantul sau, avand aceiasi inalta calificare in domeniu, ,, poate prelua raspunderea de a contribui la solutionarea problemelor supuse dezbaterii". Sesiunile Subcomisiei sunt organizate in fiecare an. Jumatate din membrii Subcomisiei sunt alesi la 2 ani, fiecare membru putand fi reales pentru un nou termen de 4 ani. Membrii Subcomisiei sunt nominalizati de guverne si sunt alesi de Comisia pentru Drepturile Omului. Ei actioneaza, insa in calitate de experti independenti, promovand opinii ,,in capacitatea lor personala" in diferite probleme supuse dezbaterii si analizei. Expertii sunt alesi astfel: 7 din statele Africii, 5 din statele Asiei, 6 din Europa Occidentala si alte state, 5 din statele Americii-Latine si Caraibe si 3 din statele Europei de Est.

2.4.Comitetul Drepturilor Omului

Comitetul a fost constituit in baza Pactului International cu privire la Drepturile Civile si Politice. Acest comitet "este compus din resortisanti ai Statelor-parti', care "trebuie sa fie personalitati de inalta moralitate si avand o competenta recunoscuta in domeniul drepturilor omului'.

Comitetul Drepturilor Omului examineaza rapoartele Statelor-parti cu privire la masurile pe care le-au adoptat pentru transpunerea in viata a drepturilor civile si politice, precum si a progreselor realizate "in folosinta acestor drepturi'.

In urma analizei rapoartelor prezentate, Comitetul isi elaboreaza propriile puncte de vedere si observatiile pe care le considera potrivite, aducandu-le la cunostinta Statelor-parti. In acelasi timp, Comitetul poate sa transmita Consiliului Economic si Social aceste observatii, insotite de copii ale rapoartelor pe care le-a primit de la Statele-parti.

2.5.Comitetul pentru Drepturile Economice, Sociale si Culturale

Comitetul s-a constituit in scopul de a urmari "implementarea prevederilor Pactului cu privire la Drepturile Economice, Sociale si Culturale'. In baza Rezolutiei 1988 (LX) din 1976, Consiliul Economic si Social al Natiunilor Unite a stabilit o procedura privind "Implementarea prevederilor Pactului'.

Constituit la inceput ca "un Grup de lucru privind Implementarea Pactului cu privire la Drepturile Economice, Sociale si Culturale', ulterior - prin Rezolutia ECOSOC nr. 1985/17 - a primit denumirea de Comitetul pentru Drepturile Economice, Sociale si Culturale, fiind compus din 18 membri, personalitati recunoscute pentru competenta lor in domeniul drepturilor omului.

Comitetul analizeaza rapoartele prezentate de statele membre, isi formuleaza observatiile proprii asupra acestor rapoarte, pe care le prezinta Consiliului Economic si Social al Natiunilor Unite, asistand Consiliul "in indeplinirea obligatiilor ce-i revin in baza Pactului'.

Comitetul pentru Eliminarea Discriminarii Rasiale

Comitetul s-a constituit in conformitate cu prevederile Conventiei privind Eliminarea Discriminarii Rasiale, fiind alcatuit din 18 membri "cunoscuti pentru inalta lor moralitate si impartialitate, care sunt alesi de Statele-parti din randul cetatenilor lor si care isi exercita functiile cu titlu individual'.

Comitetul analizeaza rapoartele primite din partea statelor si supune, in fiecare an, Adunarii Generale a Natiunilor Unite - prin intermediul Secretarului General - "un Raport asupra activitatii sale si poate sa faca sugestii si recomandari de ordin general bazate pe examinarea rapoartelor si informarilor primite de la Statele-parti'.

In cazul in care un Stat-parte "considera ca un alt stat, de asemenea parte, nu aplica dispozitiile Conventiei, el poate sa atraga atentia Comitetului asupra problemei'. Comitetul "transmite comunicarea Statului-parte interesat', care ,in termen de 3 luni , prezinta Comitetului explicatii sau declaratii scrise prin care clarifica problema respectiva si precizeaza ce masuri au fost intreprinse "pentru remedierea situatiei'.

Comitetul pentru Eliminarea Discriminarii impotriva Femeii

Comitetul a fost instituit in baza prevederilor Conventiei pentru Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare impotriva Femeii, adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite in anul 1979.

Comitetul este alcatuit din 23 de experti, avand "o inalta tinuta morala si competenta in problemele reglementate prin Conventie'. Membrii Comitetului actioneaza ca experti, in capacitatea lor personala.

Comitetul privind Eliminarea Discriminarii impotriva Femeii este indrituit "sa analizeze progresele inregistrate in implementarea Conventiei, inclusiv rapoartele prezentate de statele-parti cu privire la evolutiile constatate in tarile lor'.

2 .8.Comitetul impotriva torturii

Comitetul a fost infiintat in baza Conventiei impotriva Torturii si a altor Tratamente sau Pedepse Crude, Inumane sau Degradante, adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite in anul 1984.

Comitetul este compus din 10 experti, avand o inalta

tinuta morala si competenta recunoscuta in domeniul drepturilor omului. Expertii actioneaza in capacitate personala, in urma alegerii de catre Statele-parti la Conventie.

Potrivit prevederilor Conventiei, in cazul in care Comitetul primeste informatii credibile care indica practicarea sistematica a torturii in teritoriile unui Stat-parte, poate decide sa faca ancheta, inclusiv vizitand statul in cauza, cu acordul sau. De asemenea, Comitetul poate primi si examina comunicari din partea unui Stat-parte cu privire la neindeplinirea obligatiilor stipulate in Conventie de catre un alt Stat-parte. Totodata, asemenea comunicari pot fi primite din partea unor persoane care sustin ca au fost victimele unor incalcari ale prevederilor Conventiei.

2.9.Comitetul privind Drepturile Copilului

Comitetul a fost constituit in conformitate cu prevederile Conventiei privind Drepturile Copilului, adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite in 1989. Conventia a intrat in vigoare la 2 septembrie 1990.

Acest organism este alcatuit din 18 experti, avand o inalta tinuta morala si o competenta recunoscuta in domeniile care fac obiectul Conventiei. Acesti 18 experti sunt alesi de Statele-parti din randul cetatenilor lor, urmand sa-si indeplineasca mandatul "in capacitatea lor personala'.

Comitetul este imputernicit "sa examineze progresele facute de Statele-parti in asigurarea realizarii obligatiilor asumate prin Conventie'. Statele-parti prezinta rapoarte , prin intermediul Secretarului General al Natiunilor Unite , prin care informeaza cu privire la masurile care au fost adoptate pentru a da curs "drepturilor copilului stipulate in Conventie'.

CONCLUZII

Omul, fiinta sociala prin esenta, se raporteaza in mod necesar la semeni, la societate in ansamblu, acesta fiind cadrul care-i asigura existenta si dezvoltarea prin aceea ca ,,fiecare are un statut al sau in care se insumeaza totalitatea drepturilor pe care societatea le acorda sau le pretinde de la fiecare".[2]

Prin urmare, date fiind implicatiile si consecintele deosebite ale acesteia pentru insasi existenta umana, necesitatea crearii si mentinerii echilibrului in societate, legatura stransa de interese individ - societate a determinat reglementarea juridica a acesteia.

Prin norme de drept s-a fundamentat astfel ,,status libertatis" al persoanei notiune care in timp a avut ca rezultat cristalizarea institutiei numita a drepturilor omului, ce reprezinta o garantie solida a desfasurarii in conditii optime a relatiilor aratate.

Forta coercitiva a statului apare ca fiind o modalitate eficace de armonizare a acestora. Aceasta idee si-a gasit consacrarea si in art 29 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, potrivit caruia fiecare persoana este supusa in exercitarea drepturilor sale unor ingradiri prevazute de lege ,,in scopul recunoasterii si respectarii drepturilor si libertatilor altora si in scopul satisfacerii exigentelor juste, cerute de morala, de ordinea publica si de bunastarea generala intr-o societate democratica".

De notat ca in lumea contemporana institutia drepturilor omului reprezinta o cerinta majora si ca, in timp, conceptiile cu privire la drepturile omului au suferit importante corective, in prezent institutia fiind deosebit de complexa. Se poate vorbi chiar de un proces al elaborarii drepturilor omului pe plan international, dat fiind substantialele dezvolari ale acestora, determinate in principal de adoptarea a numeroase conventii internationale. Se poate aprecia ca institutia are un caracter bivalent, fiind in acelasi

timp si o ,,institutie de drept intern, integrata normelor constitutionale ale unei tari sau alteia, afectand un numar considerabil de ramuri de drept"[3]

De subliniat, dincolo de aceste aspecte, cauza lor determinanta, respectiv esenta stiintei drepturilor omului, aceea de a fi ,,ramura speciala a stiintelor sociale care are ca obiect studiul raporturilor dintre oameni in functie de demnitatea umana, determinand drepturile si facultatile al caror ansamblu este necesar infloririi personalitatii fiecarei fiinte umane"[4]

BIBLIOGRAFIE

Statutul Consiliului Europei

Manualul Consiliuli Europei, Bucuresti 2006

Mioara Ketty Guiu- Note de curs

Elisabeta Traistaru -Bazele politologiei, Ed.Lotus, Craiova, 1998

www.avocatnet.ro