| CATEGORII DOCUMENTE |
Actualmente, statutul societatilor comerciale este reglementat de legea nr. 31/1990 prin textul acestei legi dispozitiile Codului comercial privind societatile comerciale au fost abrogate, cu exceptia celor referitoare la asociatia in participatie si la asociatia de asigurare mutuala . Reglementarea cuprinsa in Legea nr.31/1990 a fost suplinita cu legi referitoare la societatile comerciale care prezinta anumite particularitati, cum ar fi cele din domeniul bancar sau al asigurarilor . Societatile comerciale cu capital integral de stat au fost reglementate de Legea nr.15/1990 , privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, iar asociatiile cu scop lucrativ au fost reglementate de Decretul-Lege nr. 54/1990, inlocuit ulterior de Legea nr.300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent.
Notiunea de societate comerciala
Codul comercial si Legea nr. 3l/1990 nu definesc societatea comerciala, insa Codul civil prevede ca: 'Societatea este un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun, cu scop de a imparti foloasele ce ar putea deriva '
Societatea comerciala prezinta unele asemanari cu societatea civila, cum ar fi constituirea prin contract de societate care contine aceleasi elemente esentiale si existenta scopului lucrativ pentru care au fost infiintate. Prin contractul pe care il incheie, asociatii din cadrul ambelor categorii de societati realizeaza o tripla intelegere si anume sa puna in comun anumite bunuri, sa realizeze o activitate economica si sa imparta beneficiile rezultate
Pe de alta parte, societatile comerciale se deosebesc de cele civile prin faptul ca dobandesc personalitate juridica si desfasoara operatiuni considerate de lege ca fapte de comert.
Intr-o varianta rezumata, societatea comerciala este persoana juridica, creata pe baza unui contract intervenit intre doua sau mai multe persoane, care convin sa puna ceva in comun pentru desfasurarea unei activitati generatoare de profit si sa imparta castigul realizat
Definitia societatii comerciale include cateva conditii esentiale, cum ar fi intelegerea intervenita intre asociati, participarea fiecaruia cu capital, scopul de a realiza profit si impartirea castigului. Aceste trasaturi diferentiaza societatea comerciala de societatea civila sau de alte organisme cu personalitate juridica, de genul asociatiilor non profit, organizatiilor sindicale, partidelor politice, asociatiilor de locatari etc.
Societatile comerciale pot fi clasificate in functie de numeroase criterii, dupa cum urmeaza :
a) in functie de locul inregistrarii :
societati romane
societati straine ;
b) in functie de natura capitalului :
societati cu capital de stat ;
societati cu capital privat ;
societati cu capital mixt ;
c) in functie de originea capitalului:
cu capital roman ;
cu capital strain ;
cu capital mixt ;
d) in functie de intinderea raspunderii asociatilor:
cu raspundere nelimitata ;
cu raspundere limitata ;
e) in functie de elementul 'intuitu personae ":
societati de persoane ;
societati de capitaluri ;
societati mixte ;
f) in functie de numarul membrilor:
societati unipersonale ;
societati pluripersonale ;
g) in functie de obiectul de activitate:
societati de productie ;
societati de distribuire ;
societati de servicii ;
h) in functie de actul normativ care le reglementeaza :
- societati reglementate in Codul comercial (societatea in participatie si societatea de asigurare mutuala);
- societati reglementate in Decretul-lege nr. 54/1990 (asociatia familiala si asociatia cu scop lucrativ fara personalitate juridica);
- societati reglementate de Legea nr. 31/1990 (societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla, societatea in comandita pe actiuni, societatea pe actiuni si societatea cu raspundere limitata);
Constituirea societatilor comerciale
Procedura de constituire a societatii comerciale cuprinde ansamblul formalitatilor si regulilor ce trebuie respectate cu ocazia infiintarii unei societati comerciale.
Actul constitutiv trebuie intocmit in forma autentica si semnat de toti asociatii. Semnatarii actului constitutiv si persoanele care au rol determinant in constituirea societatii sunt considerati membri fondatori. Nu pot avea calitatea de membri fondatori persoanele declarate incapabile prin lege sau condamnate pentru infractiunile de gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare si luare de mita, infractiuni legate de spalarea banilor, acte de terorism; de asemenea, nu pot avea calitatea de membri fondatori nici persoanele condamnate pentru infractiunile prevazute la art. 143-145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
Prima etapa a acestei proceduri consta in concretizarea acordului dintre parti, sub forma actelor autentificate de catre notar, care pot fi denumite: contract de societate, statut sau act constitutiv
Actul constitutiv se incheie sub semnatura privata si se semneaza de toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de fondatori. Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci cand:
a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;
b) se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla;
c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica.
In a doua etapa, asociatii fondatori sau administratorul solicita exercitarea controlului de legalitate de catre judecatorul delegat de pe langa Oficiul registrului comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea. In acest sens, in termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv, fondatorii, primii administratori, sau, daca este cazul, primii membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere ori un imputernicit al acestora vor cere inmatricularea societatii in registrul comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea. Ei raspund in mod solidar pentru orice prejudiciu pe care il cauzeaza prin neindeplinirea acestei obligatii
Cererea trebuie insotita de actul constitutiv al societatii, dovada efectuarii varsamintelor de capital, dovada sediului declarat si a disponibilitatilor firmei, actele de proprietate asupra aporturilor in natura, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate imobilele; actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a primilor administratori, respectiv a primilor membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere si, daca este cazul, a cenzorilor, ca indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege, precum si alte acte sau avize prevazute de legi speciale in vederea constituirii.
In situatia in care cerintele legale sunt realizate, judecatorul delegat va autoriza constituirea societatii, prin incheiere, in termen de 5 zile de la indeplinirea cerintelor. In cazul neindeplinirii unor cerinte legale si a neinlaturarii acestora de catre persoanele interesate, judecatorul delegat va respinge cererea de inmatriculare. Neregularitatile constatate trebuie inlaturate in decurs de cel mult opt zile de la data stabilirii lor. In caz contrar, orice persoana interesata poate cere tribunalului sa oblige reprezentantii societatii sa le remedieze, sub sanctiunea platii unor daune, dar acest drept se prescrie dupa un an de la inmatriculare.
Nulitatea inmatricularii poate fi totusi constatata oricand de tribunal in cazul ca: lipseste actul constitutiv sau forma autentica a acestuia; toti membrii fondatori erau incapabili potrivit legii; obiectul de activitate este ilicit sau contrar ordinii publice; lipseste incheierea de inmatriculare a judecatorului delegat; lipseste autorizarea administrativa legala pentru cazurile in care este obligatorie; actul constitutiv nu cuprinde clauze referitoare la denumire, obiect de activitate, aport si capital social subscris; nu s-au respectat prevederile legale privind capitalul social minim subscris si varsat si nu s-a respectat numarul minim de asociati.
Etapa finala a constituirii societatii comerciale o reprezinta inmatricularea in registrul comertului, care se efectueaza in termen de 24 de ore de la data la care incheierea judecatorului delegat a devenit irevocabila. Registrul comertului comunica acest document la administratia financiara si la Monitorul Oficial, pentru publicare. La cererea partilor, actul constitutiv poate fi publicat integral sau partial . Registrul Comertului elibereaza certificatul de inmatriculare, care face dovada constituirii societatii comerciale.
Fondatorii sunt obligati sa predea consiliului de administratie, respectiv directoratului documentele si corespondenta referitoare la constituirea societatii, in termen de 5 zile
Actul constitutiv se poate modifica prin hotararea Adunarii generale sau prin hotararea instantei judecatoresti. Modificarea actului constitutiv poate viza orice clauza a actului constitutiv, impunandu-se in baza principiului simetriei actelor juridice, respectarea conditiilor de fond si de forma prevazute la incheierea lui.
Dupa fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii, respectiv directoratul vor depune la registrul comertului actul modificator si textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificarile, care vor fi inregistrate in temeiul hotararii judecatorului delegat.
Oficiul registrului comertului va inainta din oficiu actul modificator astfel inregistrat si o notificare asupra depunerii textului actualizat al actului constitutiv catre Monitorul Oficial al Romaniei, spre a fi publicate in Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii (cu exceptia actului modificator in forma autentica al societatilor in nume colectiv sau in comandita simpla pentru care nu este obligatorie publicarea in Monitorul Oficial).
Modificarea actului constitutiv se realizeaza prin vointa asociatilor, manifestata in cadrul adunarii asociatilor, in conditiile prevazute de lege. Astfel, in cazul societatilor pe actiuni se stabileste ca adunarea generala extraordinara poate lua hotarari pentru: schimbarea formei juridice a societatii; mutarea sediului; schimbarea obiectului de activitate; prelungirea duratei; majorarea sau reducerea capitalului social; fuziunea, divizarea sau dizolvarea anticipata; emisiunea de obligatiuni; conversia actiunilor sau obligatiunilor dintr-o categorie in alta si orice alta modificare a actului constitutiv
Hotararea adunarii generale a asociatilor trebuie consemnata intr-un inscris autentificat denumit "act aditional'. In scopul protejarii intereselor tertilor, actul aditional trebuie inregistrat si publicat in conditii similare cu actul constitutiv.
Modificarile importante, referitoare la mutarea sediului in alta localitate, schimbarea obiectului principal de activitate, modificarea capitalului social, fuziunea, divizarea, durata societatii, dizolvarea si lichidarea, se vor inscrie in registrul comertului in baza incheierii judecatorului delegat. Celelalte modificari fiind de mai mica importanta, necesita pentru inscriere numai o rezolutie a directorului oficiului comertului
Sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se inregistreaza, inainte de inceperea activitatii lor, in registrul comertului din judetul in care vor functiona. Daca sucursala este deschisa intr-o localitate din acelasi judet sau in aceeasi localitate cu societatea, ea se va inregistra in acelasi registru al comertului, insa distinct, ca inregistrare separata. Celelalte sedii secundare - agentii, puncte de lucru sau alte asemenea sedii - sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se mentioneaza numai in cadrul inmatricularii societatii in registrul comertului de la sediul principal. Nu se pot infiinta sedii secundare sub denumirea de filiala
Contractul de societate
a) Conditii de fond.
Societatea comerciala este, in esenta, un contract si totodata o persoana juridica. Pe de alta parte, la baza constituirii oricarei societati comerciale se afla vointa asociatilor, materializata intr-un document autentificat denumit contract de societate, statut sau act constitutiv.
Pentru a fi valabil, contractul de societate trebuie sa indeplineasca anumite conditii de fond si de forma. Conditiile de fond constau in consimtamantul valabil, capacitatea de a contracta, obiectul determinant si cauza licita
Consimtamantul valabil presupune manifestarea de vointa a partilor in sensul incheierii contractului. Pentru a produce efecte juridice, vointa partilor contractante trebuie sa fie declarata, sa fie facuta cu intentia de a genera efecte juridice si sa nu fie alterata de vicii.
Intentia de a incheia contractul trebuie sa fie animata de dorinta de a desfasura in comun o activitate comerciala (affectio societatis). Asociatii pot fi persoane fizice sau persoane juridice romane ori straine, cu calitatea de comercianti sau fara aceasta. Persoanele juridice pot participa insa la constituire numai cu respectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta
Cu privire la bunurile comune ale sotilor s-a exprimat opinia ca nu pot constitui aport la capitalul social si ca sotii nu ar avea dreptul sa infiinteze impreuna o societate comerciala. Legea 31/1990 nu stabileste insa nici o interdictie in acest sens iar practica judiciara a permis infiintarea a numeroase societati comerciale ai caror asociati au calitatea de soti, urmand ca dividendele sa devina bunuri comune . Singura interdictie ii vizeaza pe asociatii din societatile in nume colectiv, care nu pot face parte ca asociati cu raspundere limitata din alte societati concurente sau cu acelasi obiect de activitate
Consimtamantul dat la incheierea contractului de societate trebuie sa nu fie alterat de eroare, dol sau violenta.
Eroarea poate viza natura societatii infiintate, substanta obiectului contractului sau persoana cu care s-a contractat, daca aceasta din urma este cauza determinanta pentru care s-a contractat, asa cum este cazul in situatia societatilor in nume colectiv
Dolul poate determina anularea contractului numai cand manoperele dolosive emana de la cealalta parte contractanta, fara sa fie opozabil asociatilor straini de aceste manopere sau creditorilor sociali
Violenta poate vicia consimtamantul in cazul unor constrangeri fizice sau psihice, prin care se insufla o temere rationabila cu privire la un rau considerabil si imediat asupra persoanei in cauza sau a rudelor apropiate
Capacitatea partilor consta in detinerea capacitatilor depline de exercitiu, pentru a face acte de dispozitie. Persoana pusa sub curatela are dreptul de a incheia contractul de societate , iar minorul poate fi reprezentat de ocrotitorul sau legal
Obiectul contractului societatii comerciale se refera la activitatea societatii, respectiv la faptele de comert pe care le va intreprinde. Acesta trebuie sa priveasca fapte de comert, cu precizarea domeniului si a activitatii principale . Obiectul contractului trebuie sa fie determinat, licit si moral.
Cauza contractului de societate este reprezentata de scopul concret in vederea caruia se incheie acesta, bazat pe elementul psihologic pentru darea consimtamantului. Cauza nu trebuie sa incalce ordinea publica si bunele moravuri, vizand scopul real si nu cel aparent.
b) Conditii de forma ale contractului de societate.
In conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, actul constitutiv se incheie in forma autentica si trebuie semnat de toti asociatii
Prin consacrarea formei autentice a contractului de societate se asigura toate garantiile cu privire la vointa partilor de a constitui societatea si de a proba clauzele care stau la baza ei, care pot fi uneori deosebit de complexe si de mare valoare pecuniara. Nerespectarea acestei conditii atrage nulitatea societatii, intocmai ca inexistenta ei
In ceea ce priveste continutul contractului de societate acesta poate cuprinde numeroase clauze, in functie de vointa partilor, insa unele sunt obligatorii, iar inexistenta lor determina nulitatea actului constitutiv. Clauzele obligatorii sunt prevazute de Legea nr.31/1990, in mod diferentiat, in functie de forma juridica a societatii
Majoritatea clauzelor sunt insa comune tuturor formelor juridice ale societatilor comerciale si privesc identificarea partilor, identificarea viitoarei societati, constituirea capitalului, obiectul de activitate, conducerea si gestiunea societatii, drepturile si obligatiile asociatilor, dizolvarea si lichidarea societatii.
a) Clauze de identificare a partilor.
Societatea comerciala poate fi constituita de persoane fizice sau de persoane juridice. In cazul celor din prima categorie este necesar sa se prevada numele, prenumele, codul numeric personal si, daca este cazul, echivalentul acestuia, potrivit legislatiei nationale aplicabile, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia. Pentru persoanele juridice se va mentiona denumirea, sediul, nationalitatea, numarul de inregistrare in registrul comertului sau codul unic de inregistrare, potrivit legii nationale aplicabile.
In actul constitutiv al societatii in comandita mai este necesar sa se precizeze asociatii comanditari si asociatii comanditati.
b) Clauze privind identificarea viitoarei societati.
Aceasta categorie de clauze include denumirea, sediul social si forma juridica.
Denumirea societatii se stabileste in functie de forma juridica a societatii in conformitate cu prevederile Legii nr. 26/1990, privind registrul comertului . Sediul societatii este stabilit de partile contractante, in functie de locul in care se va desfasura activitatea comerciala principala sau vor functiona organele de gestiune si conducere. Forma juridica a societatii este aleasa de parti, in functie de scopul urmarit, fiind necesar sa se includa intre cele stabilite de legislatia romana.
c) Clauze referitoare la obiectul de activitate.
Contractul de societate trebuie sa se refere in mod explicit la obiectul de activitate, indicand toate activitatile pe care preconizeaza sa le desfasoare. Indicarea exacta a fiecarei activitati si a numarului de codificare din Codul activitatilor din economia nationala (C.A.E.N) este necesara pentru a se stabili daca acestea se incadreaza in parametrii legali si pentru considerente statistice privind specificul si impozitarea societatilor. Daca se desfasoara mai multe activitati comerciale se va preciza domeniul din care fac parte si care dintre ele sunt considerate principale.
d) Clauze referitoare la capitalul societatii.
Aceasta categorie de clauze se refera la capitalul cu care asociatii se obliga sa participe (capitalul subscris), cat si la capitalul care a fost depus in contul societatii (capitalul varsat). Pentru ambele categorii se face referire atat la cuantumul total al capitalului, cat si la partea fiecarui asociat, precizandu-se daca este in numerar, in natura. In cazul in natura se va specifica modul evaluarii (prin expertizare sau prin acordul partilor).
In cazul societatilor cu raspundere limitata se vor preciza numarul si valoarea nominala a partilor sociale atribuite fiecarui asociat, pentru aportul de capital. La societatile pe actiuni este necesar sa se precizeze numarul actiunilor acordate fiecarui asociat specificandu-se daca sunt nominative sau la purtator si daca unele confera anumite drepturi speciale celor care le detin.
e) Clauze referitoare la administrarea societatii.
Asociatii trebuie sa stabileasca principalele aspecte referitoare la administrarea si reprezentarea societatii comerciale, nominalizandu-i pe cei care au atributii in acest sens. Se vor stabili puterile conferite acestora si daca le pot exercita separat sau numai impreuna.
In cazul societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni, este necesar sa se mentioneze numarul, numele, prenumele si cetatenia cenzorilor societatii, precum si puterile conferite administratorilor (inclusiv puterile de reprezentare) si, dupa caz, directorilor, respectiv membrilor directoratului, si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat;".
f) Clauze privind drepturile si obligatiile asociatilor.
Asociatii trebuie sa stabileasca in contract drepturile ce le revin cu privire la beneficii, dar si obligatiile in privinta suportarii pierderilor. Sunt interzise insa prevederile din care ar rezulta ca unii asociati nu vor beneficia de profit sau nu vor suporta pierderile, cunoscute sub denumirea de "clauze leonine". Obligatiile asociatilor privesc efectuarea aportului de capital si stabilirea termenelor pana la care asociatii vor efectua varsamintele intregului capital subscris.
In cazul societatii pe actiuni sau al societatii in comandita pe actiuni se va preciza in actul constitutiv si orice avantaj special acordat, in momentul infiintarii societatii sau pana in momentul in care societatea este autorizata sa isi inceapa activitatea, oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei in cauza, precum si identitatea beneficiarilor unor astfel de avantaje, precum si numarul actiunilor comanditarilor in societatea in comandita pe actiuni.
g) Clauze privind sediile secundare ale societatii.
Daca asociatii doresc infiintarea unor sedii secundare, sucursale, agentii sau reprezentante, este necesar sa se faca mentiuni in acest sens in contractul de societate. Daca acestea se infiinteaza odata cu societatea, se vor include toate aspectele referitoare la ele.
h) Clauze privind dizolvarea si lichidarea societatii.
Contractul de societate trebuie sa cuprinda clauze privind durata societatii, incetarea existentei si modurile in care se poate lichida sau dizolva. Intrucat aceste modalitati sunt reglementate in lege, asociatii au posibilitatea sa insereze clauza referitoare la "conformitatea cu dispozitiile legale", fara a le mai prezenta in detaliu. Toate aspectele referitoare la societate sunt cuprinse in actul constitutiv, astfel ca modificarea oricarui aspect referitor la aceasta presupune modificarea actului respectiv. Din aceasta cauza Legea nr.31/1990, face referire la 'modificarea actului constitutiv' si nu la " modificarea societatii comerciale "
Elementele specifice ale contractului de societate comerciala
Contractul de societate comerciala se distinge de celelalte contracte prin trei elemente definitorii, care rezulta din insasi intelegerea partilor, constand in: obligatia de aport social, intentia de a exercita in comun activitatea comerciala si impartirea beneficiilor. Inexistenta unuia din aceste elemente nu atrage nulitatea contractului, dar ii anuleaza caracterul specific celor de societate comerciala.
a) Obligatia de aport social consta in angajamentul fiecarui asociat de a aduce in societate o valoare patrimoniala in numerar, in natura sau de proprietate industriala.
Aportul in numerar are ca obiect o suma de bani cu care asociatul se obliga sa contribuie la infiintarea societatii. Aportul in numerar este indispensabil inceperii activitatii comerciale, fiind obligatoriu la toate tipurile de societati comerciale . Societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere limitata sunt obligate sa verse integral la data constituirii capitalul social subscris . Inceperea operatiunilor comerciale ale unei societati cu raspundere limitata, inainte de a se fi efectuat varsamantul integral al capitalului social, constituie infractiune . Daca un asociat nu respecta scadenta de plata pentru capitalul subscris, va putea fi obligat la daune si dobanzi in favoarea societatii, constand din pagubele cauzate de inexistenta fondurilor necesare. In cazul societatilor in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata, poate fi exclus asociatul care nu aduce aportul social subscris, dupa ce a fost pus in intarziere
Aportul in natura are ca obiect anumite bunuri, care pot fi imobile (cladiri, terenuri), bunuri mobile corporale (marfuri, materiale) sau bunuri incorporale (creante) . Acestea sunt admise la toate formele de societate, realizandu-se prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva a bunurilor catre societate. In lipsa unei stipulatii contrare, bunurile constituite ca aport devin proprietatea societatii din momentul inmatricularii ei in registrul comertului . Fac exceptie de la aceasta regula bunurile pentru care se mentioneaza expres ca sunt aduse in societate numai cu titlu de folosinta sau inchiriere. In alternativa folosintei, raporturile dintre asociat si societate sunt guvernate de regulile referitoare la uzufruct, iar la dizolvarea societatii proprietarul are dreptul la restituirea bunului. Bunul care face obiectul aportului in natura trebuie evaluat in bani pentru a se putea stabili valoarea actiunilor sau a partilor sociale cuvenite asociatului respectiv. Evaluarea se realizeaza de catre asociati sau de catre experti, facandu-se mentiuni in acest sens in actul constitutiv al societatii.
Daca exista aporturi in natura, avantaje acordate oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, fondatorii vor solicita judecatorului delegat numirea unuia sau mai multor experti. Raportul expertului sau expertilor va fi pus la dispozitia subscriitorilor, la locul unde urmeaza sa se intruneasca adunarea constitutiva
Aporturile in creante au regimul juridic al aporturilor in natura, nefiind admise la societatile pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica si nici la societatile in comandita pe actiuni si societatile cu raspundere limitata.
Aportul de proprietate industriala consta in brevete de inventie, licente de fabricatie, marci de fabrica, desene si modele industriale, denumiri de origine si indicatii de provenienta. Acestea sunt atestate prin brevete de inventie si prin alte documente care atesta drepturi exclusive de exploatare asupra inventiilor, reprezentarilor grafice sau sonore, semnelor distinctive etc. In unele cazuri aportul de acest fel poate fi mai eficient decat aportul in bunuri corporale.
Aportul in industrie (in munca) consta in activitatea pe care asociatul promite ca o va presta in societate, avand in vedere competenta si calificarea sa. Unii autori considera ca in categoria aportului in munca se include know-how-ul , iar altii apreciaza ca acesta face parte din aportul de proprietate industriala, iar aportul in munca nu reprezinta o categorie distincta si semnificativa . In favoarea ultimei teze se poate invoca faptul ca aportul in munca este permis numai in cadrul societatii in nume colectiv si asociatilor comanditati din cadrul societatilor in comandita, care nu au pondere semnificativa in economia contemporana. Nici in cazul acestor societati aportul in munca nu este admis la constituirea si majorarea capitalului social, determinand numai dreptul la impartirea beneficiilor si a capitalului social
b) Intentia asociatilor de a conlucra (affectio societatis) reprezinta alt element esential al contractului de societate
Aceasta se materializeaza in colaborarea voluntara, activa, interesata si egalitara a asociatiilor sau ca o vointa de unitate si convergenta de interese. In cazul fiecarui tip de societate comerciala asociatii au intentia de a colabora in desfasurarea activitatii comerciale, de a lucra in comun, suportand toate riscurile activitatii comerciale. Gradul de implicare in activitatea societatii difera in functie de forma juridica a societatii, manifestandu-se uneori numai prin participarea la luarea deciziilor si prin dreptul de control asupra activitatii societatii. Existenta acestui element psihologic permite diferentierea intre societatile comerciale si anumite grupari economice de interese sau contracte de alta natura. Pentru existenta societatii comerciale nu este suficient aportul de capital, fiind necesara implicarea in afaceri a fiecarui asociat, in functie de competentele stabilite prin lege si prin actul constitutiv al societatii.
c) Dreptul la beneficii constituie al treilea element definitoriu al societatilor comerciale, care le delimiteaza de asociatiile nonprofit.
Beneficiul reprezinta castigul, folosul ori profitul obtinut dintr-o activitate sau de pe urma unei situatii. In cazul societatii comerciale, beneficiul brut simbolizeaza diferenta dintre activul si pasivul financiar-contabil. Beneficiul net este acela care ramane dupa prelevarile fondului de rezerva, a cheltuielilor de administrare, a cotelor de amortizare si a altor cheltuieli. Beneficiul real simbolizeaza beneficiul efectiv obtinut pe o anumita perioada determinata, dupa ce se compenseaza pierderile. Beneficiile rezultate din activitatea unei societati comerciale poarta denumirea de dividende. Acest termen include orice distribuire, in bani sau in natura, in favoarea actionarilor sau a asociatilor, din profitul stabilit pe baza bilantului contabil anual si a contului de profit si pierderi, proportional cu cota de participare la capitalul social . Dividendele se vor plati asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social, daca partile nu au convenit derogari cu privire la criteriile de impartire si periodicitatea repartizarii . Dividendele se platesc in termenul stabilit de catre adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare. Dreptul la actiunea de restituire a dividendelor, se prescrie in termen de 3 ani de la data distribuirii lor . Distribuirea dividendelor se poate realiza numai dupa indeplinirea cumulativa a trei conditii, constand in: existenta unor beneficii reale, constatarea lor prin bilantul contabil si stabilirea datei platii de catre adunarea generala a asociatilor.
Momentul dobandirii personalitatii juridice
Constituirea societatii comerciale parcurge mai multe faze, a caror durata este dependenta de complexitatea societatii, forma juridica, vointa membrilor fondatori si de alti factori.
Perfectarea actului constitutiv al societatii prin autentificare reprezinta un moment semnificativ si precis conturat, care atesta vointa partilor si data certa a semnarii lui in fata notarului. Din acest moment, societatea comerciala dobandeste mica personalitate juridica, adica aptitudinea de a avea drepturi si de a-si asuma obligatiile care ii sunt necesare pentru indeplinirea formalitatilor de constituire si a organizarii activitatii societatii concepute. Ca urmare, societatea poate desfasura activitatile de publicitate, atragere de fonduri pentru constituirea capitalului prin subscriptie publica, rezervarea numelui, stabilirea sediului etc.
Inmatricularea in registrul comertului constituie un alt moment important, care atesta finalizarea procedurii de constituire si dobandirea personalitatii juridice depline.
Dobandirea personalitatii juridice determina existenta capacitatii de folosinta si a capacitatii de exercitiu. Aceste atribute sunt specializate, fiind limitate de prevederile actului constitutiv, care delimiteaza in mod clar obiectul de activitate. Societatea nu poate dobandi drepturi si obligatii si nici nu le poate exercita in afara obiectului de activitate, astfel incat poseda capacitate civila restransa.
Pe de alta parte, daca se ia in considerare numai sfera obiectului ei de activitate, se poate aprecia ca exista capacitatea juridica deplina, deoarece isi poate exercita toate drepturile si isi poate asuma toate obligatiile necesare realizarii obiectului de activitate.
In formularea sistematica, se concluzioneaza ca principalele consecinte ale dobandirii personalitatii juridice constau in existenta atributelor de identificare, existenta patrimoniului si existenta responsabilitatii proprii
a) Atributele de identificare
Atributele de identificare ale societatii comerciale constau in denumire, sediu si nationalitate.
Denumirea este atributul pe baza caruia societatea comerciala se individualizeaza intre ceilalti subiecti de drept. Legea nr. 31/1990 face referire succinta la faptul ca firma si emblema vor trebui rezervate inaintea autentificarii actului constitutiv al societatii . Aceste doua notiuni sunt definite si reglementate de Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, care stabileste ca firma este denumirea sub care o societate isi exercita comertul iar emblema este semnul prin care se deosebeste de un comerciant de acelasi gen. Se stabileste ca firmele si emblemele vor fi scrise in primul rand in limba romana, precizandu-se apoi cuprinsul firmei fiecarui tip de societate comerciala, din categoria celor reglementate de Legea nr. 31/1990 . Denumirea fiecarei societati comerciale trebuie sa fie unica in judetul in care este amplasat sediul principal, insa interdictia opereaza numai in raport cu societatile care au aceeasi forma de organizare juridica. Firma sucursalei sau filialei unei societati straine va trebui sa cuprinda si mentiunea sediului principal din strainatate. Insusirea intentionata a firmei sau a emblemei altei societati comerciale constituie infractiunea de concurenta neloiala
Sediul societatii reprezinta atributul de identificare menit sa situeze societatea in spatiu, care se raporteaza la locul unde se exercita activitatea de conducere si gestiune economica, fara a fi relevanta desfasurarea activitatii propriu-zise.
Sediul principal prezinta importanta, deoarece determina nationalitatea societatii, legislatia nationala care ii va guverna constituirea si functionarea, instanta competenta sa judece litigiile in care este parte, locul de executare a prevederilor contractuale si locul de indeplinire a procedurii de citare sau de notificare.
Sediile secundare sunt locurile in care societatea isi stabileste organele de conducere cu puteri mai restranse, care pot adopta decizii numai in baza imputernicirilor primite de la organele principale ale societatii. Acolo se gasesc de regula sucursalele, filialele, agentiile sau reprezentantele societatii. Stabilimentele reprezinta locurile in care societatea isi desfasoara activitatea economica propriu-zisa, putand fi situate in aceeasi localitate cu sediul principal sau in alte zone. Ele nu prezinta importanta sub aspect juridic, pentru ca nu determina consecinte de aceasta natura.
Nationalitatea exprima legatura juridica dintre societate si un anumit stat, cu sistemul sau de drept. Nationalitatea societatii poate fi diferita de cetatenia asociatilor sau a actionarilor, fiind determinata de locul amplasarii sediului principal sau de locul inmatricularii, in functie de reglementarile existente in fiecare tara. In sistemul juridic de influenta franceza, inclusiv in Romania, se prevede ca nationalitatea societatii este dependenta numai de sediu, indiferent de provenienta capitalului sau de locul inmatricularii
b) Existenta patrimoniului propriu
In momentul dobandirii personalitatii juridice, fiecare societate comerciala obtine patrimoniu propriu, care nu se confunda cu capitalul social si este distinct de al asociatilor sau al actionarilor. El este format din totalitatea drepturilor si obligatiilor cu caracter patrimonial care apartin societatii, cuprinzand activul si pasivul financiar-contabil. Patrimoniul se deosebeste de capitalul social prin faptul ca este dinamic, include toate drepturile si obligatiile societatii si este in permanenta fluctuatie, in functie de operatiunile comerciale. Aceste doua notiuni coincid valoric numai in momentul constituirii societatii.
In absenta unei stipulatii exprese, bunurile aduse ca aport in natura intra in proprietatea societatii din momentul inmatricularii ei in registrul comertului. Ca urmare asociatul nu are nici un drept asupra bunurilor din patrimoniul societatii, creditorii societatii sunt platiti preferential fata de creditorii personali ai asociatilor si nu se pot face compensatii intre creantele societatii si datoria proprie a unui asociat fata de o terta persoana.
Activul patrimonial cuprinde valorile pozitive si include capitalul social, rezerva sociala, produsele realizate, beneficiile si alte valori intrate ocazional in patrimoniu.
Capitalul social reprezinta principalul instrument economic, pe care societatea comerciala il utilizeaza pentru realizarea obiectului de activitate si a scopului principal. El se caracterizeaza in principal prin aceea ca este fix si nu poate fi deturnat de la scopul sau principal
Capitalul societatilor cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de 200 de lei si se divide in parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei, iar capitalul societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni trebuie sa fie de minim 90.000 de lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o data la doi ani, valoarea minima a capitalului social, tinand seama de rata de schimb, astfel incat acest cuantum sa reprezinte echivalentul in lei al sumei de 2000 de euro. Cuantumul minim al capitalului societatilor in nume colectiv si in comandita simpla nu este stabilit prin lege, dar trebuie sa fie suficient, in functie de scopul si obiectul de activitate a societatii. Aprecierea in acest sens o va face judecatorul delegat la Registrul oficiului comertului. La societatea pe actiuni capitalul social este reprezentat prin actiunile emise de societate, a caror valoare nominala nu va putea fi mai mica de 0,1 lei. Actiunile trebuie sa poarte semnatura a doi membri ai consiliului de administratie, respectiv ai directoratului sau, dupa caz, semnatura administratorului unic, respectiv a directorului general unic. Capitalul societatii cu raspundere limitata se divide in parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 100.000 lei
Fondul de rezerva (rezerva sociala) este constituit din beneficiile societatii, in procent de cel putin 5 % anual, pana ce acesta va atinge minim a cincea parte din capitalul social. Daca se va micsora ulterior, din orice cauza, va trebui completat pana la cuantumul legal. Acest fond este constituit pentru a servi la reintregirea capitalului social, extinderea, modernizarea sau retehnologizarea activitatilor productive, realizarea unor obiective cu caracter social-sportiv, sponsorizarea unor activitati etc. Din aceasta cauza regimul juridic al fondului de rezerva este mai flexibil decat al capitalului social, fiindu-i stabilita destinatia de catre asociati.
Produsele realizate de societate sunt componente ale activului patrimonial, deoarece sunt destinate comercializarii. Sumele obtinute au destinatii diferite in patrimoniul societatii, in functie de situatiile concrete.
Beneficiile obtinute de societate se pot subclasifica in parti destinate redistribuirii si parti care raman in societate. Cele din prima categorie sunt destinate achitarii dividendelor si fac parte din activul patrimonial numai pana la data scadentei, dupa care sunt incluse in pasiv.
Valorile pozitive intrate ocazional in patrimoniu pot consta in donatii, mosteniri, creante recuperate, castiguri la jocuri cu caracter aleatoriu etc. Destinatia acestora difera in functie de situatiile concrete si de vointa asociatilor.
Pasivul patrimoniului societatii cuprinde totalitatea datoriilor pe care societatea le are fata de asociati, stat si terti. Toate prestatiile la care se obliga societatea sau cele care iau nastere in baza altor raporturi juridice sunt datorii ale ei fata de creditorii respectivi. Obligatiile sociale sunt garantate cu intregul patrimoniu social, iar in cazul celor cu raspundere nelimitata, si cu patrimoniul asociatilor, in limitele si in conditiile prevazute de lege
c) Existenta responsabilitatii proprii
Participarea societatii comerciale la raporturile juridice presupune asumarea unor obligatii de natura contractuala (daca acestea deriva dintr-un contract) si de natura delictuala (daca rezulta din savarsirea unei fapte ilicite). Societatea raspunde numai de obligatiile asumate de catre persoanele care o reprezinta, in conditiile legii. In cazul societatii in nume colectiv, obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor. La societatile in comandita simpla si pe actiuni, raspunderea nelimitata si solidara ii vizeaza numai pe asociatii comanditati. Raspunderea asociatilor este subsidiara in ambele cazuri, realizandu-se numai dupa ce s-a epuizat patrimoniul societatii sau in cazul neonorarii creantelor in termen de 15 zile de la punerea in intarziere.
Incetarea activitatii societatii comerciale
Societatile comerciale se pot constitui pe durata limitata sau nelimitata, dar si in cel din urma caz activitatea lor poate inceta prin fuziune, divizare sau dizolvare. Incetarea propriu-zisa a activitatii este urmata de faza lichidarii societatii, care implica operatiunile de plata a debitelor si impartirea soldului
a) Fuziunea societatilor comerciale
Fuziunea este operatiunea prin care:
a) una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati, in schimbul repartizarii de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, a unei plati in numerar de maximum 10 % din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate, sau
b) mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate, catre actionarii societatii divizate.
b) Divizarea societatii comerciale.
Divizarea este operatiunea prin care:
a) o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera mai multor societati totalitatea patrimoniului sau, in schimbul repartizarii de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, a unei plati in numerar de maximum 10 % din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate catre actionarii societatii divizate;
b) o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera toate activele si pasivele sale mai multor societati nou constituite, in schimbul repartizarii de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10 % din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate catre actionarii societatii divizate.
Fuziunea sau divizarea se poate face si intre societati de forme diferite. Fuziunea sau divizarea, poate fi efectuata chiar daca societatile dizolvate sunt in lichidare, cu conditia ca acestea sa nu fi inceput inca distribuirea intre asociati a activelor ce li s-ar cuveni in urma lichidarii.
Fuziunea/divizarea produce efecte:
a) in cazul constituirii uneia sau mai multor societati noi, de la data inmatricularii in registrul comertului a noii societati sau a ultimei dintre ele;
b) in alte cazuri, de la data inregistrarii hotararii ultimei adunari generale care a aprobat operatiunea, cu exceptia cazului in care, prin acordul partilor, se stipuleaza ca operatiunea va avea efect la o alta data, care nu poate fi insa ulterioara incheierii exercitiului financiar curent al societatii absorbante sau societatilor beneficiare, nici anterioara incheierii ultimului exercitiu financiar incheiat al societatii sau societatilor ce isi transfera patrimoniul.
c) Dizolvarea societatilor comerciale.
Operatiunea de dizolvare vizeaza atat actul constitutiv al societatii, cat si existenta ei ca entitate juridica si economica. Sub aspectul capacitatii juridice se produce o restrangere la activitatile care vizeaza lichidarea efectiva a patrimoniului social. Societatea se dizolva prin: trecerea timpului stabilit pentru durata societatii, imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii, declararea nulitatii societatii, hotararea adunarii generale, hotararea tribunalului, falimentul societatii, precum si din alte cauze prevazute de lege sau prin actul constitutiv. Din momentul dizolvarii, directorii, administratorii, respectiv directoratul nu mai pot intreprinde noi operatiuni. In caz contrar, acestia sunt personal si solidar raspunzatori pentru actiunile intreprinse.
Societatea in nume colectiv reprezinta tipul de baza a societatii comerciale, sub aspectul vechimii si a formei de organizare juridica. Ea cuprinde un numar mic de asociati care, de obicei, sunt rude, prieteni sau cunoscuti. Aceasta forma este preferata de cei care intentioneaza sa realizeze impreuna afaceri de mica anvergura, asumandu-si toate riscurile ce deriva din aceasta. Societatea in nume colectiv poate fi definita ca o societate constituita prin asocierea, pe baza deplinei increderi, a doua sau mai multor persoane, care pun in comun anumite bunuri, pentru a desfasura o activitate comerciala, in scopul impartirii beneficiilor rezultate, in care asociatii raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii
Societatea in nume colectiv se caracterizeaza prin aceea ca asocierea se bazeaza pe increderea deplina a asociatilor; capitalul social este divizat in parti proportionale aportului social al fiecarui asociat, nereprezentate prin titluri de valoare, care sunt in principiu netransmisibile; obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor. In pofida denumirii, asociatii nu lucreaza in nume propriu, exercitand comertul pentru societate, astfel ca numai aceasta are calitatea de comerciant.
Calitatea de asociati o pot avea atat persoanele fizice, cat si persoanele juridice. Daca acestea din urma constau insa in societati cu raspundere limitata sau pe actiuni, ele vor raspunde nelimitat numai cu patrimoniul lor si nu cu al persoanelor care le-au constituit. Denumirea societatii in nume colectiv trebuie sa includa numele a cel putin unuia dintre asociati, iar daca o persoana straina de societate consimte sa-i fie inclus numele pe firma societatii, aceasta devine raspunzatoare in mod nelimitat si solidar pentru toate obligatiile societatii. Capitalul social subscris sau varsat va fi determinat de parti in functie de obiectul de activitate, fara sa fie stabilit un plafon minim legal. In actul constitutiv se va arata insa in ce consta aportul concret al fiecarui asociat si data la care se va varsa capitalul social subscris. Societatea in nume colectiv, la fel ca si societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere limitata, sunt obligate sa verse integral la data constituirii capitalul social subscris . Actul modificator al actului constitutiv al unei societati in nume colectiv sau in comandita simpla, in forma autentica, se va depune la oficiul registrului comertului, fara a fi obligatorie publicarea lui in Monitorul Oficial al Romaniei. Numarul redus al asociatilor acestui tip de societate permite luarea deciziilor de catre toti asociatii, dar legea a consacrat si principiul majoritatii, in cazul divergentelor intre ei. In aceasta ipostaza va fi necesara realizarea majoritatii absolute a capitalului social. Pentru actele urgente, a caror neindeplinire ar cauza o paguba mare societatii, poate decide un singur administrator, daca ceilalti se gasesc in imposibilitatea de a lua parte la administrare (art.76).
Societatea in comandita simpla este constituita prin asocierea, pe baza deplinei increderi, a doua sau mai multor persoane, care pun in comun anumite bunuri, pentru a desfasura o activitate comerciala in scopul impartirii beneficiilor, din care unii raspund in limita aporturilor de capital (comanditarii), iar altii raspund in mod nelimitat si solidar (comanditatii).
Acest tip de societate se caracterizeaza prin existenta a doua categorii de asociati, denumiti comanditari si comanditati. Comanditarii sunt asociatii care detin capitalul social, insa nu doresc sa se implice in afaceri, astfel ca il incredinteaza altei categorii de asociati denumiti comanditati, care au initiativa afacerilor comerciale si isi asuma raspunderea nelimitata. Alte caracteristici ale acestui tip de societate sunt existenta deplinei increderi intre asociatii comanditari si comanditati, divizarea capitalului in parti de interes, in functie de aportul fiecarui comanditar, care nu pot fi insa reprezentate prin titluri de valoare, raspunderea diferita a asociatilor pentru obligatiile sociale, in functie de categoria din care fac parte.
Denumirea (firma) societatii trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociatii comanditati, mentionandu-se acesta in orice act, insotit de forma juridica a societatii, sediul si numarul de inmatriculare. Daca un comanditar sau o alta persoana consimte sa i se inscrie numele in firma societatii, devine raspunzator in mod nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii.
Asociatii comanditari care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social vor putea decide cu privire la: alegerea unuia sau a mai multor administratori ai societatii si revocarea lor; rezolvarea divergentelor dintre administratori; aprobarea bilantului si stabilirea raspunderii administratorilor.
Asupra celorlalte probleme ale societatii decid toti asociatii comanditari si comanditati, iar in cazul divergentelor au prioritate cei care reprezinta majoritatea capitalului social, intrucat dreptul la vot este direct proportional cu capitalul detinut, daca nu se prevede altfel in actul constitutiv.
Asociatii comanditari au posibilitatea sa incheie anumite tranzactii in contul societatii numai in baza unei procuri speciale, pentru operatiuni determinate, care emana de la reprezentantii societatii si este inscrisa in registrul comertului. In cazul nerespectarii acestor cerinte, comanditarul raspunde fata de terti in mod solidar si nelimitat, pentru toate obligatiile contractate de societate dupa aceasta data (art. 89 al. 1).
Asociatii din aceasta categorie au insa dreptul sa exercite acte de supraveghere, sa participe la numirea si la revocarea administratorilor sau sa ii autorizeze pe acestia pentru operatiuni care depasesc puterile acordate initial. Comanditarii mai au dreptul sa ceara copie de pe situatiile financiare anuale si sa controleze exactitatea lor prin cercetarea registrelor comerciale si a celorlalte documente justificative (art. 89 al. 2 si 3).
Comanditarii pot indeplini unele servicii in administratia interna a societatii (consilier, colaborator tehnic, contabil etc.), cu conditia de a nu intra in raporturi juridice cu tertii .
Raspunderea comanditarilor este limitata la cuantumul aportului social, iar comanditatii raspund nelimitat si solidar, insa in subsidiar fata de societate, daca aceasta nu poate onora creantele in termen de 15 zile de la punerea in intarziere.
Societatea pe actiuni este forma cea mai complexa si mai evoluata a societatii comerciale, in care conteaza mai mult aportul de capital decat calitatile personale ale asociatilor. Din cauza estomparii calitatilor personale ale asociatilor, acest tip de societate purta anterior denumirea "societate anonima", care se mentine si in prezent in legislatiile altor state. Ea functioneaza ca un organism democratic in care minoritatea se supune hotararilor majoritatii in adunarile generale, iar administratorii si directorii gestioneaza societatea in baza unui mandat, iar cenzorii controleaza legalitatea gestionarii.
Actionarii au drepturi nu numai patrimoniale, intre care cel mai important este dreptul la dividend, dar si nepatrimoniale, cum ar fi dreptul la vot si dreptul la informare. Fiind prin esenta o societate de capitaluri, de esenta ei este raspunderea asociatilor in limita aporturilor lor pentru obligatiile sociale si negociabilitatea actiunilor - titluri reprezentative ale cotelor de participare la formarea capitalului social.
Societatea pe actiuni poate fi definita ca forma de societate constituita prin asocierea unui numar de persoane, numite actionari, pentru a dezvolta o activitate comerciala in scopul impartirii beneficiilor si ale caror aporturi la formarea capitalului social sunt reprezentate prin titluri negociable, numite actiuni, raspunderea pentru obligatiile sociale fiind angajata in limita lor.
Caracterizarea actiunii:
- este o fractiune a capitalului social de o valoare egala - actiunile trebuie sa fie de valoare egala; ele acorda posesorilor drepturi egale.
- dreptul ce poarta asupra acestei fractiuni, deriva din calitatea de actionar.
- din punct de vedere al titlului pe care il reprezinta si modului de transmitere se deosebesc actiuni la purtator s actiuni nominative.
- reprezinta o fractiune a capitalului social ce nu poate fi divizata. Actiunile fiind indivizibile, coproprietarii unei actiuni trebuie sa desemneze un singur reprezentant pentru exercitarea drepturilor rezultand din acea actiune. Pentru efectuarea varsamintelor, toti sunt insa raspunzatori solidar.
Caracterele principale ale societatii pe actiuni constau in:
- existenta unui numar minim de cinci asociati, denumiti actionari; conform proiectului de modificare a legii societatilor comerciale, numarul minim de actionari necesari pentru a putea da nastere unei societati pe actiuni va scadea la doi.
- capitalul social al societatii pe actiuni sau al societatii in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de 90.000 de lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o data la doi ani, valoarea minima a capitalului social, tinand seama de rata de schimb, astfel incat acest cuantum sa reprezinte echivalentul in lei al sumei de 2000 de euro.
- Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica. In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului social de catre toti semnatarii actului constitutiv, capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Diferenta de capital social subscris va fi varsat: a) pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni de la data inmatricularii societatii; b) pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii.
- divizarea capitalului social in parti egale denumite actiuni, care sunt negociabile si transmisibile;
- raspunderea asociatilor numai pana la limita capitalului social subscris.
Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica. In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului social de catre toti semnatarii actului constitutiv, capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris.
In ceea ce priveste continutul actului constitutiv societatea pe actiuni se constituie prin contract de societate si statut, care pot fi insa intocmite sub forma unui inscris unic denumit act constitutiv (art. 5). Legea prevede forma autentica a contractului de societate si continutul acestuia, care cuprinde mai multe clauze obligatorii decat in cazul societatilor de persoane. Actul constitutiv se semneaza de asociatii fondatori, din categoria carora nu pot face parte persoanele incapabile sau care au fost condamnate pentru anumite infractiuni prevazute de lege (art. 6). Contractul de societate poate stabili acordarea unor avantaje asociatilor fondatori, pentru aportul pe care l-au avut la constituirea societatii (art. 8 lit. m).
Firma societatii se compune dintr-o denumire proprie, de natura a o deosebi de alte societati cu aceeasi forma de organizare juridica din judetul respectiv. Denumirea poate fi diversificata, formata din combinatii de litere si cifre, cuvinte provenite din mitologie, astrologie, geografie, istorie sau chiar din numele unor persoane consacrate. Orice act care emana de la societate trebuie sa cuprinda denumirea, forma juridica de organizare, numarul de inmatriculare, capitalul social si capitalul efectiv varsat, potrivit ultimului bilant aprobat.
Capitalul social nu poate fi mai mic de 90 000 lei noi sau echivalentul a 25 000 EURO, insa fiecare actionar va trebui sa depuna cel putin 30% din capitalul subscris pana in momentul constituirii, urmand ca diferenta sa fie varsata in termen de 12 luni de la inmatricularea societatii (art. 10).
Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea societatii, iar cele in munca nu sunt permise. Aporturile in natura se realizeaza prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de utilizare. Mai este necesar sa se prevada valoarea fiecarui bun, modul de evaluare si numarul actiunilor acordate pentru acestea. Aporturile in creante nu sunt posibile la societatile al caror capital se constituie prin subscriptie publica (art. 16).
Actiunile nu pot avea valoare nominala mai mica de 0,1 lei, iar in actul constitutiv se va preciza valoarea nominala concreta, numarul lor, daca sunt nominative sau la purtator si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni. Fiecare actiune va cuprinde date referitoare la societate, capital, asociati si avantajele acordate fondatorilor (art. 8 lit. f si art. 93).
Administratorii vor fi nominalizati prin nume, cnp, locul si data nasterii, domiciliu si cetatenie, in cazul ca sunt persoane fizice. In cazul asociatilor care au calitatea de persoane juridice se va mentiona denumirea, sediul si nationalitatea. Pentru ambele categorii de administratori se va stabili garantia pe care trebuie sa o depuna, puterile care le sunt conferite, daca le vor exercita impreuna sau separat si daca unii vor avea drepturi speciale de reprezentare si de administrare (art. 8 lit. g).
Cenzorii pot fi persoane fizice sau juridice, fiind necesara nominalizarea lor prin date similare cu ale administratorilor (art. 8 lit. h).
Actul constitutiv al societatii va cuprinde clauze referitoare la: luarea hotararilor in adunarea generala a actionarilor, modul de lucru al administratorilor, numarul cenzorilor etc. (art. 8 lit. i); distribuirea beneficiilor si suportarea pierderilor se va concretiza prin clauze referitoare la marimea acestora, impartirea intre actionari si eventualele avantaje acordate asociatilor fondatori (art. 8 lit. k si m); cuantumul total al operatiunile incheiate de asociati in contul societatii si cheltuielile efectuate cu acestea in faza constituirii societatii (art. 8 lit. o).
Modalitatile de constituire a societatii pe actiuni
a) Constituirea simultana (fara apel la subscriptia publica).
Actul constitutiv, se incheie sub semnatura privata, forma autentica fiind obligatorie atunci cand printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren.
b) Constituirea continuata (prin subscriptie publica).
Initiativa, pregatirea si indeplinirea formalitatilor necesare finalizarii acestor faze revin fondatorilor. In conceptia legii 31/1990 sunt considerati fondatori: semnatarii actului constitutiv precum si persoanele care au un rol determinant in constituirea societatii.
Oferta adresata de fondatori publicului pentru a subscrie actiuni imbraca forma prospectului de emisiune. Prospectul de emisiune va cuprinde datele prevazute la art. 8 din legea 31/1990 modificata, care reglementeaza continutul actului constitutiv, cu exceptia celor privind pe administratorii, directorii, membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere si cenzori, iar dupa caz auditorul financiar care vor fi numiti de adunarea constitutiva.
Clauza privind capitalul social, prevede ca la constituire, Societatea se va constitui numai daca intregul capital social a fost subscris si fiecare acceptant a varsat in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise la C.E.C. ori alta societate bancara. Restul din capitalul social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare. Actiunile ce reprezinta aporturi in natura vor trebui acoperite integral. Cuprinderea tuturor clauzelor si mentiunilor in prospectul de emisiune este obligatorie.
Adunarea constitutiva va hotari asupra cotei din profitul net ce revine fondatorilor unei societati constituite prin subscriptie publica. Aceasta cota nu poate depasi 6% din profitul net si nu poate fi acordata pe o perioada mai mare de 5 ani de la data constituirii societatii.
Prospectul de emisiune trebuie sa imbrace forma autentica si sa fie semnat de fondatori. Inainte de publicare, prospectul de emisiune va fi depus la oficiul registrului comertului din judetul unde se va stabili sediul societatii.
Actiunile emise de societate
Actiunile sunt titluri de credit reprezentative ale unor fractiuni obligatoriu egale din capitalul social, care confera posesorului calitatea de asociat, cu toate drepturile si obligatiile. Notiunea "actiune" are mai multe sensuri, intrucat simbolizeaza o fractiune a capitalului social, un titlu de credit sau raportul juridic dintre actionar si societate.
In functie de modul de transmitere, actiunile se clasifica in actiuni nominative si actiuni la purtator. Actiunile din prima categorie se subclasifica in actiuni ordinare si actiuni preferentiale (art. 91 si art. 95).
Actiunile nominative sunt cele ale caror titulari sunt identificati in cuprinsul actiunii prin nume si domiciliu sau prin denumire si sediu. Aceleasi elemente de identificare sunt inscrise in registrul de actiuni al societatii, astfel ca transmiterea actiunii unei alte persoane trebuie mentionata si in registru (art. 98). Actiunile la purtator nu contin elemente de identificare, astfel incat se prezuma ca titularul acesteia este cel ce o detine. Dreptul de proprietate asupra acestora se transmite prin simpla traditiune (art. 99).
Actiunile emise de o societate pot fi materializate in inscrisuri pe suport de hartie sau pot fi emise in forma dematerializata, caz in are se inregistreaza in registrul actionarilor. Actiunile din prima categorie pot fi emise si sub forma titlurilor cumulative, pentru mai multe actiuni, care cuprind un multiplu al acestora. Daca nu a emis actiuni in forma materiala, societatea poate elibera titularilor certificate de actionar, din care rezulta toate elementele referitoare la actiuni (art. 97).
Actiunea, ca inscris care incorporeaza anumite drepturi, trebuie sa cuprinda elementele care privesc societatea emitenta, precum si drepturile conferite posesorului. Elementele de identificare vor consta in denumirea si durata societatii, data infiintarii, codul unic de inregistrare, capitalul social, numarul actiunilor emise, valoarea nominala, varsamintele efectuate, avantajele acordate fondatorilor etc. (art. 93 al. 2).
Emiterea actiunilor se poate realiza numai in conditiile prevazute de lege, pentru a se preintampina abuzurile si fraudele.
O prima conditie se refera la momentul emiterii lor, care se poate situa numai dupa inmatricularea societatii, pentru a nu fi posibila aparitia actiunilor unor societati care nu mai definitiveaza procedura constituirii. Alta conditie vizeaza valoarea minima a unei actiuni, care nu va putea fi mai mica de 0,1 lei, ea putand avea o valoare mai mare. Actiunile emise ulterior nu pot avea inscrisa o alta suma decat cea initiala sau decat valoarea nominala (art. 92 al. 1 si art. 93 al. 1).
Ultima conditie vizeaza interdictia emiterii de noi actiuni, pana nu vor fi complet achitate cele din emisiunea precedenta, din ratiuni referitoare la ocrotirea creditului general (art.92 , al. 3).
Drepturile actionarilor pot fi patrimoniale si nepatrimoniale, astfel in categoria drepturilor nepatrimoniale sunt incluse:
- dreptul de a participa la adunarea generala, pe care il au toti actionarii, chiar daca legea le interzice unora sa voteze;
- dreptul de vot proportional cu numarul actiunilor detinute, daca legea nu prevede altfel sau daca nu s-a omis varsarea capitalului pana la termenul scadent;
- dreptul de informare, constand in posibilitatea consultarii registrelor, bilantului, a rapoartelor cenzorilor si administratorilor (art. 173);
- drepturile actionarilor minoritari: de a cere administratorilor convocarea adunarii generale;de a cere instantei desemnarea expertilor; dreptul de ataca in justitie hotararile adunarii generale;
In categoria drepturilor patrimoniale enumeram:
- dreptul la dividende, platibile proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel (art. 67 al. 2);
- dreptul asupra rezervelor;
- dreptul preferential de subscriptie;
- dreptul de a instraina actiunile;
- dreptul asupra partii cuvenite din lichidarea societatii, proportional cu actiunile detinute, in functie de bilantul final de lichidare a societatii (art. 262).
Obligatiunile emise de societatea pe actiuni
Societatile pe actiuni utilizeaza procedura emiterii obligatiunilor cand au nevoie de capital si nu il pot obtine prin emiterea de noi actiuni, intrucat nu doresc sa mareasca numarul actionarilor sau nu este permisa aceasta procedura din cauza neachitarii integrale a actiunilor subscrise anterior. Totodata, nu este avantajos sau posibil sa se procure fondurile necesare din imprumuturi. In aceste conditii, societatea comerciala emite titluri de credit denumite obligatiuni, pentru atragerea fondurilor necesare.
Obligatiunile sunt titluri de credit emise de societate, in schimbul sumelor de bani imprumutate, care incorporeaza indatorirea societatii de a rambursa aceste sume si de a plati dobanzile aferente, fara a se modifica structura si valoarea capitalului social.
Dupa criteriul modului de transmitere, obligatiunile pot fi nominative si la purtator.
Obligatiunea nominativa cuprinde numele si domiciliul persoanei fizice sau denumirea si sediul persoanei juridice care are calitatea de obligator. Dreptul incorporat in titlu se poate exercita numai de titularul acestuia. Obligatiunea la purtator nu cuprinde mentiuni de identificare a titularului, fiind valabila la cel care o detine.
Dupa modul de amortizare, obligatiunile se clasifica in obligatiuni ordinare, obligatiuni cu prima si obligatiuni cu loturi.
Obligatiunile ordinare il indreptatesc pe obligator sa primeasca valoarea lor nominativa, la care au fost achizitionate si dobanda prestabilita in functie de data rascumpararii.
Obligatiunile cu prima sunt vandute la un pret inferior celui nominal, care oscileaza in functie de data prestabilita pentru rascumparare, iar la implinirea termenului obligatorul va primi pentru ele valoarea nominala.
Obligatiunile cu loturi se vand si se rascumpara la valoarea nominala, dar il indreptatesc pe obligator la trageri loto periodice, cu prilejul carora poate castiga sume mai mari decat cele reprezentate de dobanda acordata obligatiunilor ordinare (art. 171 al. 2)
Obligatiunile au unele trasaturi generale asemanatoare cu ale actiunilor, intrucat sunt cesibile, indivizibile si convertibile. Ele se mai aseamana cu actiunile, intrucat sunt titluri de valoare si au aceeasi finalitate in privinta obtinerii disponibilitatilor financiare de catre societatea emitenta.
Intre actiuni si obligatiuni exista insa si numeroase deosebiri, dintre care pot fi exemplificate urmatoarele:
- actiunile sunt fractiuni din capital, iar obligatiunile sunt fractiuni din imprumutul unic;
- actiunile confera posesorului calitatea de asociat, iar obligatiunile determina numai calitatea de creditor;
- actiunile pot fi emise la constituirea societatii sau ulterior, iar obligatiunile nu pot fi emise la infiintarea societatii;
- actiunile sunt emise pentru a dainui pe intreaga existenta a societatii, iar obligatiunile subzista numai pe perioade limitate, pana la amortizare;
- actiunile dau drept de participare la masa falimentara numai dupa stingerea datoriilor catre terti, iar obligatiunile nu genereaza nici o interdictie in acest sens.
Pentru emiterea obligatiunilor sunt necesare anumite conditii stabilite de Legea nr. 31/1990.
Drepturile obligatarilor
Conducerea societatii pe actiuni
a) Componenta si clasificarea adunarilor generale ale actionarilor
Adunarea generala a actionarilor cuprinde toti actionarii, exprima vointa sociala si decide asupra tuturor problemelor date de lege in competenta sa, reprezentand organul de deliberare si decizie. Adunarile generale sunt ordinare si extraordinare.
Adunarea generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult cinci luni de la incheierea exercitiului financiar. Cand actul constitutiv nu dispune altfel, ele se vor tine la sediul societatii si in localul ce se va indica in convocare.
Pe langa alte probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea generala este obligata: sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administratie, respectiv de directorat si de consiliul de supraveghere, de cenzori sau, dupa caz, de auditorul financiar, si sa fixeze dividendul; sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si cenzorii; sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs membrilor consiliului de administratie, respectiv membrilor consiliului de supraveghere, si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv; sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a directoratului; sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli; sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea unora sau mai multor unitati ale societatii.
Pentru validitatea deliberarilor acesteia, este necesara prezenta actionarilor care sa detina cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot. Hotararile se iau cu majoritatea voturilor exprimate, daca nu se prevede altfel in actul constitutiv.
Daca nu se realizeaza aceasta majoritate, adunarea generala adunarea ce se va intruni la o a doua convocare poate sa delibereze asupra punctelor de pe ordinea de zi a celei dintai adunari, indiferent de cvorumul intrunit, luand hotarari cu majoritatea voturilor exprimate. Pentru adunarea generala intrunita la a doua convocare, actul constitutiv nu poate prevedea un cvorum minim sau o majoritate mai ridicata.
Adunarea generala extraordinara se intruneste in mod exceptional, cand trebuie sa ia o hotarare de importanta deosebita, care se refera la: schimbarea formei juridice a societatii; mutarea sediului; schimbarea obiectului de activitate; prelungirea duratei; majorarea capitalului; reducerea sau reintregirea capitalului; fuziunea sau divizarea; dizolvarea inainte de termen; conversia actiunilor nominative in actiuni la purtator sau a actiunilor la purtator in actiuni nominative;conversia actiunilor sau obligatiunilor dintr-o categorie in alta; emisiunea de noi actiuni sau obligatiuni; orice alta modificare a actului constitutiv si delegarea consiliului de administratie cu unele atributii specifice adunarii generale ordinare etc.
b) Convocarea adunarii generale
Adunarea generala poate fi convocata de consiliul de administratie, respectiv de directorat, ori de cate ori este nevoie.
Pentru convocarea adunarii generale sunt prevazute anumite conditii legale de publicitate si de respectare a unor termene, dar de la unele se pot face derogari in actele constitutive. Termenul de convocare nu poate fi mai mic de 30 de zile de la data publicarii convocarii in Monitorul Oficial pentru prima intrunire, mentionandu-se explicit locul si data acesteia, ordinea de zi cu mentionarea tuturor propunerilor ce vor fi supuse dezbaterii.
Au dreptul de a cere introducerea unor noi puncte pe ordinea de zi unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social. Cererile se inainteaza consiliului de administratie, respectiv directoratului, in cel mult 15 zile de la publicarea convocarii, in vederea publicarii si aducerii acestora la cunostinta celorlalti actionari. In cazul in care pe ordinea de zi figureaza numirea administratorilor, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere, si actionarii doresc sa formuleze propuneri de candidaturi, in cerere vor fi incluse informatii cu privire la numele, localitatea de domiciliu si calificarea profesionala a persoanelor propuse pentru functiile respective. Ordinea de zi completata cu punctele propuse de actionari, ulterior convocarii, trebuie publicata cu indeplinirea cerintelor prevazute de lege si/sau actul constitutiv pentru convocarea adunarii generale, cu cel putin 10 zile inaintea adunarii generale, la data mentionata in convocatorul initial.
Aspectele legale referitoare la procedura convocarii vor putea fi ignorate, daca exista unanimitate in acel sens din partea tuturor detinatorilor de capital (art. 121).
c) Dreptul de vot in cadrul adunarii generale
Actionarii exercita dreptul la vot proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel sau daca nu s-a limitat numarul voturilor pentru cei care poseda mai mult de o actiune. Dreptul de vot este suspendat pentru actionarii care nu au efectuat varsamintele ajunse la scadenta. Cei care poseda actiuni la purtator au drept de vot numai daca le-au depus cu cinci zile inainte de tinerea adunarii (art. 101, art. 120 si art. 122).
Administratorii care poseda actiuni nu au dreptul sa voteze in legatura cu descarcarea gestiunii lor sau cu o problema in care persoana sau administratia lor ar fi in discutie. Ei pot vota insa situatia financiara anuala daca nu se poate forma majoritatea prevazuta de lege sau de actul constitutiv.
In cazul existentei unui interes contrar cu al societatii, administratorul trebuie sa se abtina de la votul referitor la acea operatiune, iar in caz contrar este raspunzator de daunele provocate societatii.
Dreptul de vot nu poate fi cedat. Orice conventie prin care actionarul se obliga a exercita dreptul de vot in conformitate cu instructiunile date sau propunerile formulate de societate sau de persoanele cu atributii de reprezentare este nula.
Votul este secret numai in legatura cu alegerea si revocarea membrilor consiliului de administratie, membrilor consiliului de supraveghere, a cenzorilor/auditorilor interni si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea membrilor organelor de administrare, de conducere si de control ale societatii.
d) Hotararile adunarii generale.
Formalitatile de convocare, prezenta, rezumatul dezbaterilor si hotararile luate vor fi consemnate in procesul-verbal intocmit de unul din secretarii alesi cu acel prilej. La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare si prezenta, dupa care va fi inregistrat la societate, procesul - verbal va fi trecut in registrul adunarilor generale. Pentru a fi opozabile tertilor, hotararile vor fi depuse in termen de 15 zile la registrul comertului, pentru inregistrare si publicare.
Hotararile legale sunt obligatorii pentru actionarii absenti sau pentru cei care au votat impotriva. Cele contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie in termen de 15 zile de la publicare. Pe durata judecatii se poate cere suspendarea hotararii atacate.
Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale luata cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate, a formei juridice, mutarea sediului sau fuziunea sau divizarea societatii, se pot retrage avand dreptul la contravaloarea actiunilor lor. Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. Expertul este numit de judecatorul delegat, la cererea consiliului de administratie, costurile de evaluare fiind suportate de societate.
Administrarea societatii pe actiuni
Administrarea societatii se realizeaza de unul sau de mai multi administratori, numarul lor fiind intotdeauna impar, constituiti in consiliul de administratie,. Numirea , revocarea si inlocuirea administratorilor sunt de competenta adunarii generale ordinare a actionarilor.
In cazul in care intr-o societate pe actiuni are loc delegarea atributiilor de conducere catre directori, majoritatea membrilor consiliului de administratie va fi formata din administratori neexecutivi.
Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor. Consiliul de administratie se intruneste cel putin o data la 3 luni, sau cand este convocat la cererea motivata a cel putin 2 dintre membrii sai sau a directorului general.
In cazul in care presedintele se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, pe durata starii respective de imposibilitate consiliul de administratie poate insarcina pe un alt administrator cu indeplinirea functiei de presedinte.
Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general. Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie. Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor masurilor aferente conducerii societatii, in limitele obiectului de activitate al societatii si cu respectarea competentelor exclusive rezervate de lege sau de actul constitutiv consiliului de administratie si adunarii generale a actionarilor.
Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau.
Controlul activitatii societatii pe actiuni
Cenzorii participa la sedintele consiliului de administratie si sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare. Intinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului. Revocarea lor se va putea face numai de adunarea generala, cu votul cerut la adunarile extraordinare.
Societatile pe actiuni se dizolva si se lichideaza potrivit regulilor generale stabilite pentru societatile comerciale.
Societatea in comandita pe actiuni este societatea constituita prin asocierea dintre comanditari (care raspund numai in limita aportului lor) si comanditati (care raspund in mod nelimitat si solidar ), in scopul desfasurarii unor activitati comerciale, care au drept scop realizarea beneficiilor si impartirea lor, capitalul fiind structurat in actiuni. Acest tip de societate se caracterizeaza prin: existenta a doua categorii de asociati, impartirea capitalului social in actiuni, raspunderea diferita a asociatilor, in functie de categoria din care fac parte.
Societatea in comandita pe actiuni are elemente de asemanare cu societatea in comandita simpla, fiind constituita din comanditari (detinatorii capitalului) si comanditati (utilizatorii capitalului). Deosebirea esentiala dintre cele doua forme ale societatii in comandita consta in aceea ca in cazul societatii in comandita pe actiuni, capitalul este impartit in actiuni, ca si in cazul societatii pe actiuni. In privinta raspunderii pentru obligatiile sociale, societatea in comandita pe actiuni urmeaza regulile societatii in comandita simpla, in sensul ca asociatii comanditari raspund numai in limita aportului lor, iar asociatii comanditati raspund nelimitat si solidar.
Actul constitutiv al societatii in comandita pe actiuni va cuprinde: datele de identificare a fondatorilor; la societatea in comandita pe actiuni, vor fi mentionati si asociatii comanditati; forma, denumirea si sediul social; capitalul social subscris si cel varsat si, in cazul in care societatea are un capital autorizat, cuantumul acestuia; obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale; natura si valoarea bunurilor constituite ca aport in natura, numarul de actiuni acordate pentru acestea si numele sau, dupa caz, denumirea persoanei care le-a adus ca aport; numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator; datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv a primilor membri ai consiliului de supraveghere; datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar; clauze privind conducerea, administrarea, functionarea si controlul gestiunii societatii de catre organele statutare, numarul membrilor consiliului de administratie sau modul de stabilire a acestui numar; orice avantaj special acordat, in momentul infiintarii societatii sau pana in momentul in care societatea este autorizata sa isi inceapa activitatea, oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei in cauza, precum si identitatea beneficiarilor unor astfel de avantaje; durata societatii; modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor; sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica - atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare; numarul actiunilor comanditarilor in societatea in comandita pe actiuni; cuantumul total sau cel putin estimativ al tuturor cheltuielilor pentru constituire.
Capitalul social al societatii pe actiuni sau al societatii in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de 90.000 de lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o data la doi ani, valoarea minima a capitalului social, tinand seama de rata de schimb, astfel incat acest cuantum sa reprezinte echivalentul in lei al sumei de 2000 de euro. La societatile in comandita pe actiuni nu sunt admise aporturile in natura si aporturile de creante.
Asociatii comanditati, care sunt administratori, nu pot lua parte la deliberarile adunarilor generale pentru alegerea cenzorilor sau, dupa caz, a auditorului financiar, chiar daca poseda actiuni ale societatii.
Caracterizare generala
Societatea cu raspundere limitata poate fi definita ca o societate constituita pe baza deplinei increderi, de doua sau mai multe persoane (maximum 50), care pun in comun anumite bunuri, pentru a desfasura o activitate comerciala, in vederea impartirii beneficiilor si care raspund pentru obligatiile sociale in limita aportului lor. O astfel de societate reprezinta un mixaj intre societatile de persoane (de la care preia numarul redus de asociati, increderea intre acestia si circulatia redusa a capitalului) si societatile de capitaluri (de la care a preluat raspunderea limitata).
Acest tip de societate comerciala se caracterizeaza prin faptul ca: este o societate cu caracter intuitu personae, adica o societate care se constituie si se bazeaza pe cunoasterea si increderea reciproca a asociatilor; este o societate relativ inchisa, intrucat pentru ca un tert sa poata dobandi calitatea de asociat este necesar acordul asociatilor care reprezinta cel putin ¾ din capitalul social; capitalul social nu poate fi mai mic de 200 lei, fiind reprezentat si divizat in fractiuni numite parti sociale, care trebuie sa fie de o valoare egala, dar nu mai mica de 10 lei - aceste parti sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile; asociatii raspund pentru obligatiile lor sociale numai in limita aportului lor. Denumirea societatii care trebuie sa arate obiectul de activitate, va fi insotita de mentiunea inscrisa in intregime "Societate cu raspundere limitata" sau "S.R.L."
Procedura de constituire a societatii cu raspundere limitata este asemanatoare cu a celorlalte societati comerciale, pe baza contractului de societate si a statutului, a caror prevederi pot fi cumulate intr-un inscris unic denumit act constitutiv (art.5, art.41). Actul constitutiv al SRL se poate incheia in forma unui inscris sub semnatura privata, in cazul in care se aduce un teren cu titlu de aport in natura actul constitutiv se incheie in forma autentica. Actul constitutiv va trebui sa cuprinda clauzele specifice societatilor de persoane, care se completeaza cu unele dispozitii proprii acestui tip de societate, referitoare la asociati si la capital. Numarul maxim al asociatilor este limitat la 50 de persoane, pentru a pastra caracterul (intuitu personae) (art.12). Capitalul social nu poate fi mai mic de 200 de lei, fara sa se precizeze procentul celui varsat pana la constituire, al carui cuantum va fi apreciat de judecatorul delegat . Este necesar sa se precizeze numarul si valoarea nominala a partilor sociale si repartizarea acestora intre asociati in functie de aportul fiecaruia, insa se poate deroga de la acest principiu. Capitalul social se divide in fractiuni egale, denumite parti sociale, care nu pot fi mai mici de 10 lei si nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile (art.11). Denumirea societatii cu raspundere limitata trebuie sa semnifice obiectul ei de activitate. Obiectul de activitate al societatii trebuie sa fie licit si moral.
Nu se impune nici un plafon pentru aporturile in natura, insa sunt necesare si aporturi in numerar in proportia stabilita de asociati si aprobata de judecatorul delegat, in functie de obiectul de activitate (art. 16 al.1).
Aporturile in creante nu sunt admise, iar prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social (art.16 al.3 si 4).
Functionarea societatii cu raspundere limitata
Adunarea generala a asociatilor este organul de deliberare si decizie in toate problemele esentiale ale activitatii societatii. Aceasta se convoaca la sediul societatii cel putin o data pe an sau ori de cate ori este necesar, la initiativa administratorilor, a cenzorilor sau chiar a unui asociat, daca acesta detine cel putin o patrime din capitalul social.
Convocarea se realizeaza in modalitatea prevazuta in actul constitutiv sau prin scrisoare recomandata, cu cel putin 10 zile inainte de data fixata, unde se va arata ordinea de zi a acesteia (art.195).Adunarea va fi convocata la sediul societatii, spre deosebire de S.A unde adunarea poate fi convocata si inalt loc decat la sediul societatii, in acest caz dispozitia este imperativa.
Adoptarea deciziilor se realizeaza prin vot, care trebuie sa reprezinte atat majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale detinute de acestia. Pentru modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociatilor, daca legea sau actul constitutiv nu prevede altfel. In actul constitutiv se poate stabili exercitarea votului prin corespondenta.
Atributiile principale ale adunarii generale constau in: aprobarea situatiei financiare anuale, desemnarea administratorilor si cenzorilor sau, dupa caz, a auditorilor interni, si revocarea lor, deciderea contractarii auditului financiar, atunci cand acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii, deciderea urmaririi administratorilor si cenzorilor sau, dupa caz, a auditorilor interni pentru daunele pricinuite societatii, desemnand si persoana insarcinata sa o exercite si modificarea actului constitutiv.
Hotararile adunarii asociatilor, adoptate in conditii legale, sunt obligatorii pentru toti asociatii. Asociatul care apreciaza ca i-au fost incalcate drepturile, poate formula actiune judiciara pentru anularea hotararii adunarii asociatilor.
Societatea cu raspundere limitata poate fi administrata de unul sau de mai multi administratori, care pot fi asociati sau neasociati, desemnati prin actul constitutiv sau de adunarea generala a asociatilor.
Administratorii nu pot primi, fara autorizarea adunarii asociatilor, mandatul de administrator in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate si nici nu au permisiunea sa exercite pe cont propriu acelasi gen de comert (art.197 al.2).
Cand sunt numiti mai multi administratori, asociatii pot prevedea sa lucreze impreuna sau individual, iar daca nu se stabileste aceasta, fiecare poate lucra individual.
Administratorul care are initiativa unei operatii ce depaseste limitele obisnuite pentru societate, trebuie sa instiinteze in prealabil pe ceilalti, iar daca vreunul se opune, vor decide asociatii.
Atributiile administratorilor constau in exercitarea tuturor operatiunilor pentru indeplinirea obiectului de activitate, la care se adauga altele, cum ar fi tinerea evidentei asociatilor si a partilor sociale si dreptul de a reprezenta societatea.
Raspunderea administratorilor este personala si solidara in cazul nerespectarii obligatiei de a tine un registru al asociatilor.
Actul constitutiv poate prevedea alegerea unuia sau mai multor cenzori, de catre adunarea generala, dar aceasta procedura este obligatorie daca numarul asociatilor trece de 1 La societatile in care nu se aleg cenzori, controlul gestiunii se realizeaza de asociatii, care nu sunt administratori ai societatii, in mod similar cu societatea in nume colectiv (art.199).
d) Beneficiile societatii.
Beneficiile obtinute de societate sunt destinate impartirii intre asociati, sub forma dividendelor si constituirii fondului de rezerva (art.67).
Dreptul la dividende se stabileste proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca nu se prevede altfel in actul constitutiv. Plata dividendelor este conditionata de existenta beneficiilor reale, constatate prin bilantul contabil si repartizate de adunarea asociatilor.
e) Partile sociale.
Societatea cu raspundere limitata nu poate emite titluri de valoare negociabile, adica actiuni sau obligatiuni (art.11 al.2 si art.202).
Capitalul social este structurat in parti sociale care pot fi transmise intre asociati sau persoanelor din afara societatii, daca aceasta a fost aprobata de asociatii reprezentand cel putin ¾ din capitalul social Cesiunea partilor sociale intre asociati este permisa fara nici o limitare, fiind doar necesara notificarea ei catre societate, pentru a fi inscrisa in registrul societatii si in registrul comertului. Cesiunea trebuie sa imbrace forma inscrisului sub semnatura privata. Prin actul constitutiv se poate insa interzice aceasta transmitere, pentru prevenirea acapararii majoritatii capitalului de catre un singur asociat (art.197 al.1 si art.198).
Transmiterea partilor sociale pe cale succesorala se realizeaza de drept la data decesului, iar continuarea activitatii societatii este permisa daca nu s-a prevazut contrariul in actul constitutiv. Aceasta transmitere trebuie notificata societatii si mentionata in registrul comertului, pentru protejarea intereselor tertilor. Daca in urma succesiunii s-ar depasi numarul de 50 de asociati, acestia vor desemna un numar de titulari care sa ii reprezinte, pentru a se incadra in prevederile legale. Daca s-a interzis continuarea activitatii de catre succesori, acestia au dreptul la contravaloarea partilor sociale, calculata conform ultimului bilant.
Retragerea si excluderea asociatului
Retragerea asociatului din societatea cu raspundere limitata reprezinta iesirea voluntara a asociatului din societate, cu consecinta incetarii calitatii de asociat. Retragerea se poate realiza in cazurile prevazute in actul constitutiv, cu acordul celorlalti asociati sau pentru motive temeinice constatate de instanta. Drepturile cuvenite pentru partile sale sociale se stabilesc prin acordul asociatilor ori de un expert (art.221).
Mai exista un caz special de retragere a asociatului, cand nu este de acord cu modificarile aduse actului constitutiv, dar numai daca s-a prevazut in mod expres acest drept. In acest caz efectele sunt insa asemanatoare excluderii, sub aspectul drepturilor si obligatiilor pe care le are (art.189 al.2).
Daca prin retragerea asociatului in societate ramane un singur asociat, iar acesta nu vrea sa continue activitatea sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, atunci societatea se va dizolva. Excluderea asociatului se realizeaza in mod similar societatilor de persoane, pentru neaducerea aportului dupa ce a fost pus in intarziere, pentru comiterea unei fraude in dauna societatii si pentru utilizarea capitalului social in folosul lui sau al altora (art.217 al.1 lit.a si d).
Modificarea numarului asociatilor permite transformarea in societate cu asociat unic sau invers, insa in acest din urma caz va fi necesara refacerea actului constitutiv in forma autentica si publicarea hotararii in Monitorul Oficial (art.224 al.2).
Dizolvarea si lichidarea societatii
SRL se dizolva pentru cauzele de dizolvare comune aplicabile oricarei forme de societati comerciale, de asemenea exista si cauze speciale de dizolvare:Societatea se dizolva in cazul in care se constata ca in urma unor pierderi activul net, determinat ca diferenta intre totalul activelor si datoriilor societatii, reprezinta mai putin de jumatate din valoarea capitalului social, iar acesta nu este reintregit, precum si cazul in care capitalul social se reduce sub minimul legal, iar aceasta, fara a se proceda la reintregirea lui. SRL se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur.
Societatea cu raspundere limitata cu asociat unic
Cea de-a 12-a directiva comunitara in materie de societati a consacrat expres societatea unipersonala. Art.5 alin. (2) din legea 31/1990 prevede ca societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane. La baza constituirii SRL cu asociat unic sta un act juridic unilateral de vointa, statutul. Societatea se constituie prin aportul unui singur asociat, care va fi detinatorul tuturor partilor sociale. In cazul aportului in natura, valoarea acesteia se va stabili pe baza unei expertize de specialitate.
Art. 14 alin. (1) din legea 31/1990 instituie o incapacitate pentru orice persoana fizica sau juridica de a constitui mai mult de o societate cu raspundere limitata cu asociat unic. Asociatul unic, detinator al tuturor partilor sociale, va avea toate drepturile si obligatiile care revin, potrivit legii, adunarii generale a asociatilor. Daca asociatul unic este si administratorul societatii, el va indeplini obligatiile prevazute de lege pentru aceasta calitate. Dizolvarea societatii comerciale cu raspundere limitata cu asociat unic atrage transmisiunea universala a patrimoniului societatii catre asociatul unic, fara lichidare, prin urmare, asociatul unic va fi tinut sa raspunda pentru obligatiile sociale cu intregul patrimoniu.
Legea privind societatile comerciale a fost modificata si completata de legea nr. 441 din 27 noiembrie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, si a Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului
Legea nr.58/1998 privind activitatea bancara si Legea 32 din 3 aprilie 2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, publicata in Monitorul Oficial nr. 148 din 10 aprilie 2000.
Modificare adusa de legea nr. 441 din 27 noiembrie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, si a Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului
Societatea in nume colectiv sau in comandita simpla se constituie prin contract de societate, iar societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut. Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane. In acest caz se intocmeste numai statutul. Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv. Cand se incheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de asemenea, act constitutiv. Conform legii, denumirea act constitutiv desemneaza atat inscrisul unic, cat si contractul de societate si/sau statutul societatii.
La inceputul fiecarui an presedintele tribunalului va delega la oficiul registrului comertului unul sau mai multi judecatori ai tribunalului
Modificare adusa de legea nr. 441 din 27 noiembrie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, si a Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului
Modificare adusa de legea nr. 441 din 27 noiembrie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, si a Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului
Legea nr. 31 / 1990, art. 113 cu modificarea adusa de legea nr. 441 din 27 noiembrie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, si a Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului
Comerciantul care deschide sucursale trebuie sa ceara inregistrarea acestora la oficiul registrului comertului de la sediul fiecarei sucursale.
Legea nr. 31 / 1990, art. 7 si art. 8 cu modificarile aferente aduse prin legea nr. 441 din 27 noiembrie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, si a Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului
Legea nr. 31/1990, art. 65 al.2 si art. 217 al.1 lit.a.
Art. 217, alin. (1) Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor.
Modificare adusa de legea nr. 441 din 27 noiembrie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, si a Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului
Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, publicata in Monit. Of. nr. 24 din 30 ian. 1991.
Modificare adusa de legea nr. 441 din 27 noiembrie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, si a Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului
Competentele consiliului de administratie care nu pot fi delegate directorilor sunt:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea sistemului contabil si de control financiar si aprobarea planificarii financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d) supravegherea activitatii directorilor;
e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2555
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
