Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

Management operational test grila

management

+ Font mai mare | - Font mai mic



Management operational test grila

MULTIPLE CHOICE

1. Care dintre urmatoarele nu este etapa in procesul proiectarii unui produs ?
a. generarea ideii
b. stabilirea salariilor managerilor
c. evaluarea sanselor de succes ale produsului
d. proiectarea si testarea preliminara
e. proiectarea finala
ANS: B

2. Pe axa Ox a graficului de programare si urmarire a productiei zilnice se prezinta:
a. sarcinile de productie zilnice, cumulate
b. gabaritul pieselor
c. timpul in zile lucratoare
d. puterea instalata
e. momentele de intrare si iesire a produselor.
ANS: C

3. Benchmarkingul se refera la:
a. compararea performantelor intreprinderii cu cele ale firmelor concurente
b. calculul punctului critic
c. definirea variabilelor sistemului analizat
d. elaborarea ciclului de viata a unui produs
e. activitati de cercetare-dezvoltare
ANS: A

4. Etapa initiala din procesul proiectarii unui produs este:
a. evaluarea sanselor de succes ale proiectului
b. proiectarea finala
c. proiectarea si testarea preliminara
d. generarea ideii
ANS: D

5. Cheltuielile pentru chiria pentru cladirea fabricii reprezinta un :
a. cost fix
b. cost variabil
c. cost mixt
d. neprevazut
ANS: A

6. Salariile functionarilor de la contabilitate reprezinta costuri:
a. fixe
b. variabile
c. mixte
d. neprevazut
ANS: A

7. O fabrica de jucarii a vandut anul trecut 15.000 de trenulete la pretul de 40 RON bucata.
Costurile fixe ale acestei fabrici au fost de 364.000 RON, iar costurile variabile pe bucata 20 RON.
Daca costurile se mentin neschimbate si pentru anul acesta, pentru ce numar de trenulete vandute ne aflam punctul critic ?
a. 17.900 bucati
b. 18.500 bucati
c. 18.100 bucati
d. 18.300 bucati
e. 18.200 bucati
ANS: E

8. Care din urmatoarele cheltuieli se incadreaza in categoria costurilor fixe ?
a. hartia folosita in productia de ziare
b. benzina necesara pentru camioanele care livreaza produsele vandute
c. lemnul folosit in industria mobilei
d. chiria pentru cladirea fabricii
e. comisioanele platite agentilor de vanzari
ANS: D

9. O fabrica de palarii vinde palarii la pretul de 30 RON bucata. Costurile fixe au fost anul trecut 150.000 RON, iar costurile variabile pe bucata15 RON.
Care este cantitatea de palarii vandute corespunzatoare punctului critic ?
a. 15.000 bucati
b. 20.000 bucati
c. 10.000 bucati
d. 12.000 bucati
e. 18.000 bucati
ANS: C

10. In punctul critic, intreprinderea inregistreaza:
a. profit
b. pierdere
c. nici profit, nici pierdere
ANS: C

11. Constructia prototipurilor se realizeaza in urmatoarea etapa a procesului de proiectare a unui produs:
a. generarea ideii
b. evaluarea sanselor de succes ale produsului
c. proiectarea si testarea preliminara
d. proiectarea finala
ANS: C

12. In care din urmatoarele etape ale procesului de proiectare a unui produs se elaboreaza instructiunile specifice de procesare pentru producerea bunurilor ?
a. generarea ideii
b. evaluarea sanselor de succes ale produsului
c. proiectarea si testarea preliminara
d. proiectarea finala
ANS: D

13. Care din urmatoarele nu este etapa a ciclului de viata al produselor ?
a. maturitatea
b. introducerea
c. productia
d. cresterea
e. declinul
ANS: C

14. Ingineria simultana se refera la proiectarea simultana a :
a. produsului si procesului de productie a acestuia
b. produsului si serviciilor aferente acestuia
c. produsului si reciclarea unor elemente
d. produsului si informatiilor privind utilizarea acestuia
e. procesului de productie si ciclului de viata al produselor
ANS: A

15. Procesele cu operatiuni intermitente sunt utilizate pentru realizarea de:
a. o varietate insemnata de produse in volume mari
b. o varietate insemnata de produse in volume mici
c. o varietate redusa de produse in volume mici
d. o varietate redusa de produse in volume mari
ANS: B

16. In cadrul unui centru de servicii medicale, de regula, se executa :
a. operatiuni repetitive
b. o standardizare a produselor
c. operatiuni intermitente
d. procese cu nivel de automatizare mare
e. operatiuni ce utilizeaza echipamente specializate
ANS: C

17. Procesele cu operatiuni repetitive sunt utilizate pentru realizarea de :
a. bunuri si servicii standardizate in volume mici
b. bunuri si servicii nestandardizate in volume mici
c. bunuri si servicii standardizate in volume mari
d. bunuri si servicii nestandardizate in volume mari
ANS: C

18. In cadrul liniilor de asamblare, de regula, se executa:
a. operatiuni repetitive
b. o standardizare a produselor
c. operatiuni intermitente
d. procese cu nivel de automatizare mare
e. operatiuni ce utilizeaza echipamente specializate
ANS: A

19. Volumul de bunuri produs cu ajutorul operatiunilor repetitive se bazeaza pe :
a. prognoza ofertei viitoare
b. prognoza cererii viitoare
c. prognoza cererii trecute
d. comenzile clientilor
e. prognoza ofertei trecute
ANS: B

20. Care din urmatorii nu sunt indicatori de performanta ai proceselor operationale?
a. viteza de desfasurare a procesului
b. durata de procesare
c. volumul deseurilor
d. timpul de utilizare
e. productivitatea
ANS: C

21. Indicatorul de performanta a procesului denumit „timpul de utilizare a unei resurse” este dat de raportul dintre:
a. durata de procesare si timpul de utilizare resursa
b. durata de procesare si timpul de disponibilitate a resursei
c. viteza de desfasurare a procesului si productivitatea
d. timp de utilizare resursa si timpul de disponibilitate a resursei
e. productivitate si timp de utilizare resursa
ANS: D

22. O resursa este utilizata mai eficient, cu cat valoarea indicatorului timp de utilizare este mai apropiata de :
a. 0
b. 100
c. 0,5
d. 1000
e. 1
ANS: E

23. Indicatorul de performanta a unui proces, numit durata de procesare este dat de:
a. media timpului de producere a unei unitati
b. timpul maxim necesar producerii unei unitati
c. timpul minim necesar producerii unei unitati
d. timpul de utilizare
e. timp de disponibilitate a resursei
ANS: A

24. Care din urmatoarele nu este o strategie de realizare a produselor si serviciilor, in functie de caracteristicile acestora ?
a. strategia de asamblare la comanda
b. strategia de executie la comanda
c. strategia de imitatie
d. strategia de executie pe stoc
ANS: C

25. Care din urmatoarele nu este etapa in cadrul algoritmului de alegere a amplasamentului unei unitati ?
a. definirea obiectivelor si variabilelor amplasarii
b. determinarea drumului critic
c. identificarea criteriilor de decizie
d. constructia modelului amplasarii
e. selectarea amplasamentului cu cele mai bune performante
ANS: B

26. Care din urmatorii nu este factor ce afecteaza deciziile de amplasare ?
a. competitia
b. resursele umane
c. pietele
d. orarul sedintelor decizionale
e. materiile prime
ANS: D

27. Care din urmatoarele nu este o metoda utilizata in analiza amplasarii unitatilor?
a. evaluarea factorilor calitativi
b. matricea Boston Consulting Group
c. metoda punctului critic
d. determinarea costurilor de transport
ANS: B ?

28. Care din urmatoarele nu este o ipoteza in metoda determinarii costurilor de transport utilizata pentru stabilirea amplasamentului unitatilor ?
a. costul de transport reprezinta o suma a costurilor tuturor unitatilor transportate
b. costul de transport per unitate nu variaza in functie de numarul unitatilor transportate
c. cererea totala trebuie sa fie egala cu oferta finala
d. organizatiile sunt amplasate la distante egale
e. solutia problemei este minimizarea costului de transport
ANS: D

29. Metoda determinarii punctului critic al amplasamentelor unitatilor consta in evaluarea amplasamentului in functie de :
a. costul total al amplasamentului
b. factori calitativi
c. costurile de transport
d. relevanta factorilor calitativi
e. minimul costurilor de transport
ANS: A

30. In cadrul metodei de amplasament a unei unitati bazata pe evaluarea factorilor calitativi, cota fiecarui amplasament se determina ca :
a. suma cotelor factorilor relevanti
b. produsul cotelor factorilor relevanti
c. suma ponderata a cotelor factorilor relevanti
d. maximul cotelor factorilor relevanti
e. minimul cotelor factorilor relevanti

ANS: C

31. Ce semnifica R din formula programului zilnic de productie al liniei tehnologice furnizoare:

a. numarul de reparatii
b. procentul admisibil de rebuturi
c. randamentul liniei furnizoare
d. randamentul liniei beneficiare
e. randamentul celor 2 linii furnizoare si beneficiare
ANS: B

32. Intre gradul de inegalizare a liniei Ki si gradul de utilizare a lineii Ku exista relatia:
a. Ki-Ku = 1
b. Ki • Ku = 100
c. Ki / Ku = 100
d. Ki / Ku = 1
e. Ki + Ku = 1
ANS: E

33. Zona A a testului preferential tip ABC se refera la situatia in care:
a. 15% din elemente din nomenclator corespund la 50% din volumul productiei
b. 15% din elemente din nomenclator corespund la 75% din volumul productiei
c. 50% elemente din nomenclator corespund la 5% din volumul productiei
d. 50% elemente din nomenclator corespund la 35% din volumul productiei
e. 35% elemente din nomenclator corespund la 20% din volumul productiei
ANS: B

34. Zona C a testului preferential tip ABC se refera la situatia in care:
a. 15% din elemente din nomenclator corespund la 50% din volumul productiei
b. 15% din elemente din nomenclator corespund la 75% din volumul productiei
c. 50% elemente din nomenclator corespund la 5% din volumul productiei
d. 50% elemente din nomenclator corespund la 35% din volumul productiei
e. 35% elemente din nomenclator corespund la 20% din volumul productiei.
ANS: C

35. Zona B a testului preferential tip ABC se refera la situatia in care:
a. 15% din elemente din nomenclator corespund la 50% din volumul productiei
b. 15% din elemente din nomenclator corespund la 75% din volumul productiei
c. 50% elemente din nomenclator corespund la 5% din volumul productiei
d. 50% elemente din nomenclator corespund la 35% din volumul productiei
e. 35% elemente din nomenclator corespund la 20% din volumul productiei.

ANS: E

36. In relatia gradului de inegalizare a fluxului unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu

reprezinta
a. durata operatiei i
b. tactul teoretic al liniei
c. durata medie a unei operatii
d. tactul liniei in flux continuu
e. durata normata a operatiei i
ANS: B

37. Graficul standard se utilizeaza pentru liniile:
a. monovalente in flux continuu
b. monovalente in flux discontinuu
c. polivalente in flux discontinuu
d. polivalente in flux continuu
e. bivalente
ANS: B

38. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:
a. ale controlului
b. generate de defecte interne
c. generate de penalizari externe
d. ale angajarii de personal
e. cu analiza defectarilor
ANS: D

39. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:
a. ale controlului
b. datorate stocurilor
c. generate de penalizari externe
d. de prevenire a noncalitatii
e. cu analiza costurilor defectarilor
ANS: B

40. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:
a. ale controlului
b. generate de defecte interne
c. generate de deficitul de materie prima
d. de prevenire a noncalitatii
e. cu analiza costurilor defectarilor
ANS: C

41. Pentru intocmirea unui plan de control de receptie se utilizeaza :
a. marimea lotului, toleranta, media
b. marimea lotului, marimea esantionului, cota de acceptare
c. marimea esantionului, media, amplitudinea
d. toleranta, amplitudinea, marimea lotului
e. media, marimea esantionului, dispersia
ANS: B

42. Controlul statistic consta in verificarea:
a. intregului lot
b. numai a produselor de export
c. numai a produselor defecte
d. numai a produselor acceptate
e. unui esantion
ANS: E

43. In cazul controlului prin atribute se stabileste ca un produs poate:
a. corespunde sau nu corespunde
b. sa fie nou pe piata
c. sa aiba o inaltime de 10 cm
d. sa fie usor de reparat
e. sa fie usor de masurat
ANS: A

44. Printre obiectivele activitatii de productie nu se numara:
a. calitatea productiei
b. cantitatea productiei
c. costurile reduse de productie
d. respectarea termenelor de fabricatie
e. depasirea termenelor de fabricatie
ANS: E

45. Pe verticala graficului de programare si urmarire a productiei zilnice se prezinta:
a. sarcinile de productie zilnice, cumulate
b. gabaritele pieselor
c. timpul
d. puterea instalata
e. momentele de intrare si iesire a produselor
ANS: A

46. In cazul programarii productiei individuale in raport de testul preferential ABC, pentru zona A se utilizeaza metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relatiei
In aceasta relatie “z” reprezinta:
a. o metoda de gestionare a stocurilor
b. o metoda de control a productiei
c. stocul de productie neterminata
d. intrarea in fabricatie
e. durata operatiei i
ANS: D

47. In cazul programarii productiei individuale in raport de testul preferential ABC, pentru zona A se utilizeaza metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relatiei
In aceasta relatie tf reprezinta:
a. termenele initiale
b. termenele operatiilor intermediare
c. termenele operatiilor celor mai lungi
d. termenele operatiilor celor mai scurte
e. termenele finale
ANS: E

48. In cazul programarii productiei individuale in raport de testul preferential ABC, pentru zona A se utilizeaza metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relatiei
In aceasta relatie d reprezinta:
a. devansarile calendaristice
b. stocul interoperational
c. durata operatiilor intermediare
d. durata operatiilor finale
e. durata operatiilor initiale
ANS: A

49. Diagramele de control statistic se utilizeaza la controlul:
a. final
b. de receptie
c. de aprovizionare
d. intermediar (al operatiilor)
e. bucata cu bucata
ANS: D

50. Liniile tehnologice monovalente cu flux discontinuu sunt caracterizate de un grad de inegalizare a fluxului dat de relatia . In aceasta relatie reprezinta:
a. durata unei operatii pe locul de munca i
b. tactul liniei i
c. durata de programare a operatiei i
d. durata medie a unei operatii pe locul de munca i
e. tactul specific fiecarui produs i
ANS: D

51. In cadrul controlului statistic prin metoda tabelelor de esantionare – a – riscul beneficiarului reprezinta probabilitatea:
a. de a avea costuri peste o anumita limita
b. de a respinge loturi satisfacatoare
c. de a obtine rezultate mai bune prin controlul bucata cu bucata
d. de a accepta loturi nesatisfacatoare
e. de a avea un criteriu de decizie necorespunzator
ANS: D

52. In cadrul controlului statistic prin metoda tabelelor de esantionare á – riscul producatorului si a – riscul beneficiarului se stabilesc prin:
a. calculul profitului maxim
b. intelegere intre producator si beneficiar
c. metoda factoriala
d. algoritmul Johnson
e. atribute
ANS: B

53. In cazul controlului statistic, esantionul care se preleveaza este format :
a. din primele 10 produse
b. din produsele executate in primul schimb
c. din toate produsele
d. numai din produsele de calitate corespunzatoare
e. aleatoriu
ANS: E

54. In cadrul controlului statistic, produsele din cadrul esantionului prelevat aleatoriu, se verifica:
a. bucata cu bucata
b. numai produsele corespunzatoare
c. numai produsele defecte
d. primele 10 produse
e. produsele executate in primul schimb
ANS: A

55. Prin control integral se intelege controlul:
a. cu un risc al producatorului
b. bucata cu bucata
c. unui esantion
d. statistic
e. cu un risc al beneficiarului
ANS: B

56. Strategia de urmarire a cererii presupune:
a. adaptarea nivelului de productie la dispozitiile managementului
b. schimbarea nivelului de productie astfel ca acesta sa urmareasca cererea
c. schimbarea nivelului de productie astfel ca sa se maximizeze utilizarea capacitatii existente
d. adaptarea nivelului de productie conform testului ABC
e. adaptarea nivelului de productie la tactul liniei de productie
ANS: B

57. Planul de productie stabileste:
a. ce urmeaza sa se produca intr-o perioada de timp determinata
b. ce s-a produs in ultimul trimestru
c. ce s-a produs inultima luna
d. ce s-a produs in ultimii 10 ani
e. ce s-a produs in anul trecut
ANS: A

58. Ingineria simultana implica:
a. lucrul individual pentru a proiecta numai produsul
b. lucrul individual pentru a proiecta numai procesul de productie
c. lucrul in echipe multifunctionale pentru a proiecta simultan produsul si procesul de productie
d. lucrul in echipe multifunctionale pentru proiectarea cladirii fabricii
e. lucrul individual pentru proiectarea cladirii fabricii
ANS: C

59. Etapele timpurii ale ciclului de viata a produsului sunt:
a. introducerea si declinul
b. introducerea si maturitatea
c. maturitatea si cresterea
d. maturitatea si declinul
e. introducerea si cresterea
ANS: E

60. Etapele tarzii ale ciclului de viata al produsului sunt:
a. introducerea si declinul
b. introducerea si maturitatea
c. maturitatea si cresterea
d. maturitatea si declinul
e. introducerea si cresterea
ANS: D

61. In relatia de determinare a lungimii medii a cozii de asteptare = ;
“a” reprezinta numarul :
a. maxim al clientilor sositi intr-o ora
b. mediu al clientilor sositi intr-o ora
c. minim al clientilor sositi intr-o ora
d. maxim al clientilor sositi intr-o zi
e. minim al clientilor sositi intr-o zi
ANS: B

62. In relatia de determinare a lungimii medii a cozii de asteptare = ;
“c” reprezinta numarul:
a. maxim al clientilor serviti intr-o ora
b. mediu al clientilor serviti intr-o ora
c. minim al clientilor serviti intr-o ora
d. maxim al clientilor serviti intr-o zi
e. minim al clientilor serviti intr-o zi
ANS: B

63. In relatia timpului mediu de asteptare a clientului= ; “a” reprezinta numarul:
a. maxim al clientilor sositi intr-o ora
b. mediu al clientilor sositi intr-o ora
c. minim al clientilor sositi intr-o ora
d. maxim al clientilor sositi intr-o zi
e. minim al clientilor sositi intr-o zi
ANS: B

64. In relatia timpului mediu de asteptare a clientului= ; “c” reprezinta numarul:
a. maxim al clientilor serviti intr-o ora
b. mediu al clientilor serviti intr-o ora
c. minim al clientilor serviti intr-o ora
d. maxim al clientilor serviti intr-o zi
e. minim al clientilor serviti intr-o zi
ANS: B

65. Care din urmatoarele relatii este corecta pentru determinarea lungimii medii a cozii de asteptare, stiind ca “a” este numarul mediu al clientilor sositi intr-o ora iar “c”- numarul mediu al clientilor serviti intr-o ora:
a.
b.
c.
d.
e.
ANS: D

66. In cazul planificarii materialelor prin metoda JIT dimensiunea stocului este:
a. mare
b. nelimitata
c. data de marimea stocurilor de siguranta
d. data de calitatea utilajelor
e. mica
ANS: E

67. Planificarea materialelor prin metoda JIT are ca avantaj fata de gestiunea conventionala a stocurilor faptul ca:
a. dimensiunea stocurilor este mare
b. stimuleaza productivitatea
c. exista stocuri mari de produse finite
d. exista stocuri mari de siguranta
e. calitatea este mai redusa
ANS: B

68. Potrivit metodei JIT, furnizorii livreaza materialele:
a. numai la momentul in care sunt necesare si strict in cantitatile cerute
b. lunar
c. in cantitati mari pentru a nu aparea deficit
d. saptamanal si in cantitati foarte mari
e. trimestrial si in cantitati foarte mari
ANS: A

69. Strategia “tras din aval” se aplica in cazul:
a. gestiunii conventionale a stocurilor
b. algoritmului Johnson
c. metodei JIT
d. testului ABC
e. ciclului de viata al produsului
ANS: C

70. Strategia “impins din amonte” se aplica in cazul :
a. gestiunii conventionale a stocurilor
b. algoritmului Johnson
c. metodei JIT
d. testului ABC
e. ciclului de viata al produsului
ANS: A

71. Sistemul de planificare MRP se bazeaza pe:
a. testul ABC
b. graficul standard
c. programul director de productie
d. graficul alternant al circulatiei pieselor
e. graficul indeplinirii programului de productie dupa nomenclator
ANS: C

72. In programul director de productie nu sunt precizate:
a. fiecare produs ce se executa
b. termenele de livrare
c. cantitatile ce trebuie livrate
d. stocurile de produse finite
e. decalajele necesare asamblarii in produs a componentelor
ANS: D

73. Care din urmatoarele este o metoda de planificare a cererii de materiale:
a. testul ABC
b. sistemul MRP
c. graficul standard
d. programul director de productie
e. graficul alternant al circulatiei pieselor
ANS: B

74. Care din urmatoarele este o metoda de planificare a cererii de materiale:
a. testul ABC
b. graficul standard
c. programul director de productie
d. graficul alternant al circulatiei pieselor
e. sistemul JIT
ANS: E

75. Iesirile sistemului de planificare MRP cuprind:
a. graficele de productie si comenzile pentru cumparare
b. stocurile depozitate
c. comenzile de produse finale
d. decalajele necesare asamblarii in produs a componentelor
e. specificatiile proiectelor
ANS: A

76. Reproductia:
a. stabileste stocurile de materiale necesare
b. permite utilizarea unor componente de la produse mai vechi
c. consta in elaborarea de prognoze ale cererii
d. cuprinde actiuni de planificare a produsului
e. determina ciclul de viata al produsului


ANS: B

77. In cadrul metodelor statistice de control al calitatii produselor se verifica:
a. toate produsele
b. numai produsele corespunzatoare
c. un esantion prelevat aleatoriu
d. numai produsele defecte
e. primele 10 produse executate
ANS: C

78. Nivelul acceptat de calitate este dat de:
a. numarul total de defecte
b. numarul de produse corespunzatoare
c. numarul de produse din esantion
d. procentajul maxim de defecte
e. numarul de produse din lot
ANS: D

79. Linia mijlocie a diagramei de control reprezinta:
a. nivelul superior al abaterilor de la medie
b. nivelul inferior al abaterilor de la medie
c. linia de avertizare superioara
d. linia de avertizare inferioara
e. media caracteristicii de calitate respective
ANS: E

80. Tabelele de esantionare pot:
a. sa fie cu esantionare simpla, dubla sau multipla
b. sa se afle intre linia de control superioara si cea inferioara
c. sa cuprinda valori in jurul liniei mijlocii
d. sa se incadreze peste linia de avertizare superioara
e. sa se incadreze peste linia de avertizare inferioara
ANS: A

81. Criteriile operationale ale controlului calitatii vizeaza:
a. costurile de productie
b. proportia rebuturilor
c. costurile de livrare
d. costurile de mentenanta
e. criteriile financiare
ANS: B

82. Criteriile financiare ale controlului calitatii vizeaza:
a. proportia rebuturilor
b. rata pierderilor
c. costurile de productie
d. procentajul de produse necorespunzatoare
e. operativitatea lucrarilor


ANS: C

83. Din categoria costurilor de prevenire din cadrul costurilor calitatii fac parte:
a. costurile echipamentului de control al calitatii
b. costurile rebuturilor
c. costurile de reparatii
d. costurile de instruire a personalului
e. costurile de rezolvare a reclamatiilor
ANS: D

84. Din categoria costurilor de evaluare din cadrul costurilor calitatii fac parte:
a. costurile echipamentului de control al calitatii
b. costurile rebuturilor
c. costurile de reparatii
d. costurile de instruire a personalului
e. costurile de rezolvare a reclamatiilor
ANS: A

85. Din categoria costurilor interne ale pierderilor din cadrul costurilor calitatii fac parte:
a. costurile echipamentului de control al calitatii
b. costurile rebuturilor
c. costurile de reparatii
d. costurile de instruire a personalului
e. costurile de rezolvare a reclamatiilor
ANS: B

86. Din categoria costurilor externe ale pierderilor din cadrul costurilor calitatii fac parte:
a. costurile echipamentului de control al calitatii
b. costurile rebuturilor
c. costurile de reparatii
d. costurile de instruire a personalului
e. costurile de rezolvare a reclamatiilor
ANS: E

87. Din categoria costurilor de evaluare din cadrul costurilor calitatii fac parte:
a. costurile operatiunilor de verificare a materialelor
b. costurile rebuturilor
c. costul prevenirii noncalitatii
d. costurile de reparatii
e. costurile de rezolvare a reclamatiilor
ANS: A

88. Care din urmatoarele nu este etapa in evolutia ideii de calitate conform lui Dale si Cooper:
a. inspectia de calitate
b. controlul calitatii
c. managementul calitatii totale
d. conducerea compartimentului de calitate
e. asigurarea calitatii


ANS: D

89. Dintre criteriile clientului privind evaluarea calitatii nu fac parte cele de:
a. prezentare
b. costuri reduse de productie
c. fiabilitate
d. utilitate
e. disponibilitate
ANS: B

90. Asigurarea calitatii reprezinta:
a. inspectia calitatii
b. controlul calitatii
c. un sistem de management al calitatii
d. managementul calitatii totale
e. TQM
ANS: C

91. Sistemul TQM nu angreneaza:
a. conducerea organizatiei
b. conducerea compartimentului de calitate
c. clientii
d. furnizorii
e. competitia
ANS: E

92. Care din urmatoarele nu este un instrument de programare a productiei in liniile in flux monovalente:
a. graficul de programare si urmarire a productiei zilnice
b. graficul indeplinirii programului de productie dupa nomenclator
c. graficul aprovizionarii cu materiale
d. graficul alternant al circulatiei pieselor
ANS: C

93. Care din urmatorii nu sunt parametrii specifici de proiectare si functionare a liniilor de productie in flux:
a. tactul liniei de productie
b. numarul locurilor de munca
c. lungimea medie a cozii de asteptare
d. numarul de lucratori
e. lungimea liniei de productie
ANS: C

94. Standardele interne de performanta a intreprinderii sunt valori etalon fata de care se compara rezultatele intreprinderii cu:
a. performantele concurentilor
b. performantele anterioare ale organizatiei
c. practicile cele mai bune din ramura
d. cerintele pietei
ANS: B

95. Standardele externe de performanta a intreprinderii sunt valori etalon in raport cu care nu se compara rezultatele activitatilor organizatiei cu:
a. performantele concurentilor
b. performantele anterioare ale organizatiei
c. practicile cele mai bune din ramura
d. cerintele pietei
ANS: B ?

96. Matricea lui Slack indica o relatie intre performanta si:
a. eficienta
b. eficacitate
c. importanta operatiunii pentru client
d. productivitate
e. costurile pentru aprovizionare
ANS: C

97. Matricea lui Slack indica o relatie intre performanta si importanta operatiunii pentru client.Care din urmatoarele situatii nu se regaseste printre cele din cadrul matricii lui Slack:
a. adecvat
b. nevoia de imbunatatiri
c. eficienta
d. de luat masuri urgente
e. exces
ANS: C ?

98. Principalul obiectiv al schimbarii in salturi in vederea imbunatatirii performantelor intreprinderii il constituie:
a. reducerea deficitului competitiv
b. reducerea costurilor fixe
c. cresterea performantelor competitiei
d. reducerea costurilor variabile
e. analiza pietei
ANS: A

99. Criteriile de economie ce vizeaza performantele intreprinderii au in vedere:
a. maximizarea raportului intrari/iesiri
b. minimizarea raportului intrari/iesiri
c. imbunatatirea performantelor concurentilor
d. minimizarea cheltuielilor pentru pentru materialele necesare productiei
ANS: D

100. Criteriile de eficienta ale performantei vizeaza :
a. suma dintre intrari si iesiri
b. diferenta dintre intrari si iesiri
c. raportul intrari/iesiri
d. produsul dintre intrari si iesiri
ANS: C

101. Planificarea agregat se realizeaza de regula pe:
a. un trimestru
b. un an
c. o saptamana
d. 3 ani
e. 5 ani
ANS: A

102. Care din urmatoarele nu este functie a unei organizatii:
a. functia operationala
b. functia de personal
c. functia financiar contabila
d. functia prestatoare de servicii
e. functia comerciala
ANS: D

103. Care din urmatorii nu reprezinta indici sintetici ce caracterizeaza eficienta managementului operational:
a. indicatorul folosirii capacitatii de productie
b. indicatorul folosirii fondului de timp disponibil al fortei de munca
c. indicatorul folosirii fondului de timp disponibil programat al masinilor, utilajelor si instalatiilor
d. ponderea cheltuielilor neeconomicoase in totalul costurilor de productie
e. indicele efectuarii testelor
ANS: E

104. Care din urmatoarele nu este principiu al managementului operational:
a. transparentei
b. balantelor
c. tehnologiilor
d. eficientei
e. perspectivei
ANS: C

105. Care din urmatoarele nu reprezinta o componenta intr-o reprezentare simpla a unui sistem de productie:
a. intrarile
b. carta cetateanului
c. iesirile
d. elementul de comparatie intre asteptari si rezultate
e. mecanismul de autoreglare
ANS: B

106. Subsistemul de planificare al unui sistem de productie nu realizeaza planificarea pentru:
a. forta de munca
b. consumurile materiale
c. costuri
d. valorile organizatiei
e. desfacerea productiei
ANS: D

107. Care din urmatoarele nu este subsistem al sistemului de productie:
a. subsistemul de planificare
b. subsistemul de prelucrare
c. subsistemul de acces
d. subsistemul de control
e. subsistemul informational
ANS: C

108. Strategia de inovatie este specifica pietelor:
a. in dezvoltare
b. in formare
c. mature
d. in declin
e. in care competitia nu se bazeaza pe pret
ANS: A

109. Care din urmatoarele atribute este specific serviciilor:
a. tangibilitate
b. automatizare facila
c. intangibilitate
d. parametrii de calitate strict masurabili
e. pot fi revandute
ANS: C

110. Politicile operationale de productie nu vizeaza domenii cum ar fi:
a. procesele de productie
b. calitatea produselor
c. strategii de marketing
d. stocurile
e. forta de munca
ANS: C

111. Functia de productie Cobb-Douglas este data de relatia:
a. Q = h•N•F
b. Q = h•N•á
c. Q = h•N•a
d. Q = N•F
e.
unde:
Q – rezultatul productiei
h – factor de proportionalitate
N – numarul personalului
F – mijloace fixe in functiune
á, a – exponenti ce indica elasticitatea lui Q in raport cu N si F
ANS: E

112. In cazul modelului strategiei operationale pe baza optimizarii combinatiei in care sunt folositi factorii de productie, in care s-a considerat functia Cobb-Douglas, daca Q este inelastic in raport cu F si N:
a. se modifica pozitiv numai factorul F
b. nu se modifica proportiile factorilor
c. se modifica negativ numai factorul N
d. se modifica negativ numai factorul Q
e. se modifica pozitiv numai factorul N
unde:
Q – rezultatul productiei
N – numarul personalului
F – mijloace fixe in functiune
ANS: B

113. Functia Cobb-Douglas care considera influente progresului tehnic este data de relatia:
a.
b.
c.
d.
e.
unde:
Q – rezultatul productiei
h – factor de proportionalitate
N – numarul personalului
F – mijloace fixe in functiune
á, a – exponenti ce indica elasticitatea lui Q in raport cu N si F
ët – ritmul mediu anual de crestere al lui Q sub influenta progresului tehnnic.
ANS: D

114. Informatiile utilizate in elaborarea prognozelor nu trebuie sa fie:
a. veridice
b. actuale
c. eronate
d. relevante
e. corecte
ANS: C

115. Care din urmatoarele atribute este specific bunurilor:
a. intangibilitate
b. parametrii de calitate dificil de masurat
c. automatizare dificila
d. tangibilitate
e. amplasamentul organizatiei are importanta pentru contactul cu clientul
ANS: D

116. Functiile de productie reprezinta forma matematica a relatiilor dintre:
a. sezonalitatea si ciclicitatea productiei
b. intrarile si iesirile sistemului de productie
c. maximele variabilelor prognozate ale sistemului de productie
d. mediile variabilelor prognozate
e. seriile de timp ale productiei
ANS: B

117. Cu cat orizontul de timp este mai mare, cu atat prognoza este mai:
a. precisa
b. imprecisa
c. corecta
d. usor de realizat
e. incorecta
ANS: B

118. In expresia functiei de productie Cobb-Douglas , unde:
Q – rezultatul productiei
h – factor de proportionalitate
N – numarul personalului
F – mijloace fixe in functiune
á, a – exponenti ce indica elasticitatea lui Q in raport cu N si F

N reprezinta numarul:
a. utilajelor
b. mijloacelor fixe
c. personalului
d. mijloacelor circulante
e. de ore lucrate
ANS: C

119. Elasticitatea functiei Cobb-Douglas , in raport cu factorul F este data de:
a. h
b. á
c. N
d. F
e. a
ANS: E

120. In cazul modelului strategiei operationale pe baza optimizarii combinatiei in care sunt folositi factorii de productie, in care s-a considerat functia Cobb-Douglas, daca Q este elastic in raport cu factorul N si inelastic in raport cu factorul F:
a. se modifica pozitiv numai factorul N
b. nu se modifica proportiile factorilor
c. se modifica negativ numai factorul N
d. se modifica negativ numai factorul Q
e. se modifica pozitiv numai factorul F
unde:
Q – rezultatul productiei
N – numarul personalului
F – mijloace fixe in functiune
ANS: A

121. In cazul modelului strategiei operationale pe baza optimizarii combinatiei in care sunt folositi factorii de productie, in care s-a considerat functia Cobb-Douglas, daca Q este elastic in raport cu factorul N si inelastic in raport cu factorul F :
a. se modifica pozitiv numai factorul F
b. nu se modifica proportiile factorilor
c. se modifica pozitiv numai factorul N
d. se modifica negativ numai factorul Q
e. se modifica negativ numai factorul F
unde:
Q – rezultatul productiei
N – numarul personalului
F – mijloace fixe in functiune
ANS: C

122. Programarea productiei liniei tehnologice in calitate de linie furnizoare se realizeaza pornind de la programul de fabricatie al:
a. liniei intermediare
b. stocului de productie neterminata
c. liniei finale
d. stocului de siguranta
e. stocului curent
ANS: C

123. Tactul teoretic al unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu se determina cu ajutorul relatiei

In aceasta relatie D reprezinta durata:
a. operatiei i
b. normala
c. unui schimb
d. mediei a unei operatii
e. de programare a productiei
ANS: E

124. In cazul unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu gradul de incarcare pentru fiecare operatie a locurilor de munca neincarcate complet este dat de relatia:

In aceasta relatie, M reprezinta:
a. durata de programare
b. programul de productie
c. numarul teoretic al locurilor de munca
d. durata operatiei i
e. numarul practic de locuri de munca
ANS: C

125. In cazul unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu, gradul de incarcare pentru fiecare operatie a locurilor de munca neincarcate complet este dat de relatia:

In aceasta relatie, M’’ reprezinta:
a. durata de programare
b. programul de productie
c. numarul teoretic al locurilor de munca
d. durata operatiei i
e. numarul practic de locuri de munca
ANS: E

x 126. Graficul standard se utilizeaza pentru liniile:
a. monovalente in flux continuu
b. monovalente in flux discontinuu
c. polivalente in flux discontinuu
d. polivalente in flux continuu
e. bivalente
ANS: B

127. Metoda ABC de management a stocurilor acorda prioritate maxima gestionarii stocurilor din categoria:
a. A
b. B
c. C
d. D
e. E
ANS: A

128. Se considera 2 grupe de utilaje i si i+1 ale unei linii de productie in flux intermitent, la care se executa operatii tehnologice successive.Se lucreaza intr-un singur schimb cu durata de 8 ore. Tactul operational al grupei de utilaje furnizoare este de 3’/produs iar cel al grupei de utilaje beneficiare i+1 este de 2’/produs. In aceste conditii, intre cele 2 grupe de utilaje se formeaza un stoc curent (circulant) de productie neterminata de acumulare (+) sau de egalizare (-). Marimea stocului pe un schimb este data de:
a. –20 buc
b. –40 buc
c. +40 buc
d. –80 buc
e. +80 buc
ANS: D

129. Pe o linie tehnologica monovalenta in flux discontinuu se executa intr-o zi 48 de produse.
Se lucreaza intr-un singur schimb, cu durata de 8 ore. Tactul teoretic al liniei este de:
a. 5 min
b. 8 min
c. 2 min
d. 10 min
e. 3 min
ANS: D

130. Care din urmatorii factori nu afecteaza deciziile de amplasare a organizatiilor:
a. oferta de materii prime
b. competitia
c. oferta de resurse umane
d. orarul magazinelor
e. costurile terenului si ale constructiei
ANS: D

131. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:
a. ale controlului
b. datorate stocurilor
c. generate de penalizari externe
d. de prevenire a noncalitatii
e. cu analiza costurilor defectarilor
ANS: B

132. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:
a. ale controlului
b. generate de defecte interne
c. generate de deficitul de materie prima
d. de prevenire a noncalitatii
e. cu analiza costurilor defectarilor
ANS: C

133. Pe o linie tehnologica monovalenta in flux discontinuu se executa 48 de bucati dintr-un reper. Se lucreaza intr-un singur schimb, cu durata de 8 ore. Prima operatie care se executa la acest reper dureaza 15 minute. Care este numarul teoretic de locuri de munca la care se executa aceasta operatie?
a. 1,5
b. 1,8
c. 2,5
d. 3
e. 2,5
ANS: A

134. Pe o linie tehnologica monovalenta in flux discontinuu se executa 240 de bucati dintr-un reper. Se lucreaza intr-un singur schimb, cu durata de 8 ore. Prima operatie care se executa la acest reper dureaza 5 minute. Care este numarul teoretic de locuri de munca la care se executa aceasta operatie?
a. 1,5
b. 2
c. 2,5
d. 2,8
e. 3
ANS: C

135. Care din urmatoarele nu sunt variabile de intrare intr-o intreprindere privita ca sistem de productie:
a. materialele
b. resursele umane
c. capitalul
d. produsele realizate in intreprindere
e. informatiile
ANS: D

136. Evaluarea performantelor produselor, in cadrul controlului productiei, presupune masurarea performantelor obtinute si evaluarea abaterilor, fata de:
a. performantele din ziua precedenta
b. standarde
c. performantele produselor similare ale firmelor concurente
d. performantele produselor similare din alte tari
e. performantele produselor din anul anterior
ANS: B

137. Care din urmatoarele este metoda de determinare a amplasamentului optim:
a. metoda lui Holt
b. evaluarea factorilor calitativi
c. modelele seriilor de timp
d. metoda Delphi
e. trendul liniar
ANS: B

138. In cazul programarii productiei individuale in raport de testul preferential ABC, pentru zona C se utilizeaza metode de programare bazate pe stocuri conform relatiei:
a. z = f(w,s) unde: w-termenele finale, s-stocuri
b. z = f ( ) unde - prioritatile
c. z = f(w,d) unde: w-termenele finale, d- devansarile calendaristice
d. z = f (w,p) unde: w-termenele finale, p-programarea productiei
e. z = f (p,d) unde: p-programarea productiei, d- devansarile calendaristice
ANS: A

139. Extrapolarea seriilor de timp este o metoda de:
a. stabilire a lotului optim
b. prognoza
c. programare a productiei de serie
d. stabilire a stocului optim
e. programare a productiei de unicate
ANS: B

140. Stocurile de productie neterminata intre 2 operatii i, i+1 se determina cu ajutorul relatiei .
In aceasta relatie reprezinta:
a. durata intreruperilor dintre operatiile i si i+1
b. numarul locurilor de munca la care se executa operatiile i sau i+1
c. durata operatiilor i si i+1
d. gradul de incarcare la operatiile i si i+1
e. tactul operatiilor i si i+1
ANS: B

141. Pentru o linie in flux discontinuu, programul de fabricatie al liniei intr-o zi lucratoare este de 160 produse. Se analizeaza doua operatii i si i+1 despre care se cunosc:
la operatia i , durata operatiei
la operatia i+1, durata operatiei
Care este numarul practice de locuri de munca la care se executa operatia i respectiv i+1?
a. 1,2
b. 5,1
c. 1,3
d. 2,3
e.x 2,5
ANS: E

142. Care din urmatoarele nu este metoda de prognoza :
a. metoda mediei simple mobile
b. metoda mediei ponderate mobila
c. testul preferential tip ABC
d. metoda lui Holt
e. metoda Delphi
ANS: C

143. Pe o linie monovalenta in flux discontinuu se executa 160 de bucati dintr-un reper. Se lucreaza intr-un singur schimb cu durata de 8 ore. Care este tactul teoretic al liniei?
a. 2 minute
b. 5 minute
c. 4 minute
d. 3 minute
e. 1 minut
ANS: D

144. Care din urmatoarele nu este etapa in metoda determinarii punctului critic al amplasamentelor:
a. determinare tuturor costurilor relevante care sunt afectate de locul amplsamentului
b. impartire costurilor determinate in costuri anuale fixe si in costuri variabile
c. reprezentarea costurilor asociate (fixe si variabile) pe o diagrama determinata de costul anual (pe verticala) si volumul anual al productiei (pe orizontala)
d. alegerea locatiei se face in functie de cel mai bun raport dintre volumul productiei (real sau anticipat) si costul total al amplasamentului
e. stabilirea factorilor calitativi relevanti
ANS: E

145. In cadrul controlului statistic prin metoda tabelelor de esantionare, á – riscul procucatorului reprezinta probabilitatea:
a. de a avea costuri peste o anumita limita
b. de a respinge loturi satisfacatoare
c. de a obtine rezultate mai bune prin controlul bucata cu bucata
d. de a accepta loturi nesatisfacatoare
e. de a avea un criteriu de decizie necorespunzator
ANS: B

146. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate:
a. metoda tragerii (pull) este folosita si de sistemul MRP
b. sistemul JIT se bazeaza pe principiul tragerii produselor – metoda “pull”
c. sistemul JIT se bazeaza pe principiul impingerii produselor – metoda “push”
d. in cadrul metodei JIT se folosesc metodele”pull” si “push”
e. in cadrul metodei MRP se folosesc metodele”pull” si “push”
ANS: B

147. Care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta avantajele metodei JIT:
a. sistemul JIT opereaza cu stocuri reduse
b. sistemul JIT opereaza cu loturi mari de produse
c. sistemul JIT creste productivitatea
d. sistemul JIT reduce timpul alocat remedierilor
e. sistemul JIT evita stocurile de siguranta
ANS: B

148. Un loc de munca JIT este operational cu un container de dimensiuni “C” si o rata a cererii de “D” unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare “T” min.Care este relatia de determinare a numarului de containere?
a. N=C/T D
b. N=T D/C
c. N=T/C D
d. N=T C/D
ANS: B

149. Unitatea de transport standard a tuturor componentelor sau produselor in cadrul metodei Kanban o reprezinta:
Xa. containerul
b. lotul
c. banda rulanta
d. conveere automate
e. inventarul
ANS: A

150. Se presupune ca un loc de munca JIT este operational cu un container de capacitate 25 unitati si o rata a cererii de 100 unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare 180 min.Cate containere sunt necesare in sistem?
a. 15 containere
b.X 12 containere
c. 13 containere
d. 10 containere
e. 16 containere
ANS: B

151. Se presupune ca un loc de munca JIT este operational cu un container de capacitate 25 unitati si o rata a cererii de 100 unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare 180 min.Ce stoc maxim se poate acumula?
a. 300 buc
b. 250 buc
c. 350 buc
d. 310 buc
e. 320 buc
ANS: A

152. Un loc de munca are un timp de pregatire-incheiere si executie de 30 min, pentru a produce 50 de repere.Pentru mutarea unui container de 50 repere spre locul de munca urmator sunt necesare 10 min. Rata cererii fiind de 1 reper/min, cate containere sunt necesare?
a. 2 containere
b.X 1 container
c. 3 containere
d. 5 containere
e. 4 containere
ANS: B

153. Un loc de munca JIT este operational cu un container de dimensiunile a 30 unitati si o rata a cererii de 200 unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare 360 min.Cate containere sunt necesare in sistem?
a. 50 containere
b. 35 containere
c.X 40 containere
d. 45 containere
e. 46 containere
ANS: C

154. Un loc de munca JIT este operational cu un container de dimensiunile a 30 unitati si o rata a cererii de 200 unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare 360 min.Ce stoc maxim se poate acumula?
a. 1.000 buc
b. 1.500 buc
c.X 1.200 buc
d. 1.100 buc
e. 1.210 buc
ANS: C

155. Un loc de munca din cadrul unei sectii de fabricatie realizeaza operatia de gaurire pentru o flansa.Lotul de fabricatie pentru aceste flanse este de 50 buc. Un container Kanban are capacitatea de 50 buc.Se cer 200 componente/ora si sunt necesare 23 ore pentru circulatia unui container, inclusive toti timpii de pregatire-incheiere, executie transport si asteptare.Care este numarul de containere necesar?
a.X 92 containere
b. 91 containere
c. 90 containere
d. 93 containere
e. 95 containere
ANS: A

156. Daca intre incarcarile globale si capacitatea fabricii se constata o supraincarcare, care dintre masurile urmatoare nu este corecta?
a. investitii in mijloace de productie
b. angajari de personal
c. recurgerea la ore suplimentare
d.X somajul tehnic
ANS: D

157. Daca intre incarcarile globale si capacitatea fabricii se constata o subincarcare, care dintre masurile urmatoare nu este corecta?
a. eliminarea orelor suplimentare
b. mutarea personalului
c.X investitii in mijloace de productie
d. somajul tehnic
ANS: C

158. Care din urmatorii nu este indicator de masurare a performantelor proceselor
a. durata de procesare
b.X trendul seriei de timp
c. viteza de desfasurare a procesului
d. productivitatea
e. timpul de utilizare
ANS: B

159. Fie o linie in flux discontinuu cu tact liber.Programul de fabricatie al liniei, intr-o zi lucratoare, intr-un schimb, este de 160 de produse. Se analizeaza doua operatii tehnologice “i” si “i+1”.Despre acestea se cunosc urmatoarele informatii:
Operatia “i”:
-numarul de masini=1
-timpul unitar = 3 min
Operatia “i+1”:
- numarul de masini =2
- timpul unitar = 1,5 min.
In conditiile functionarii masinilor de la operatia “i+1” in cea de-a doua jumatate a schimbului, stocul interoperational este:
a. 160 produse
b. 0 produse
c. 320 produse
d. 0 produse
e.X 240 produse
ANS: E

160. O linie automata are un program master (calendaristic centralizator) de 2.000 produse. Numarul zilelor lucratoare dintr-o perioada calendaristica de o luna este de 20. Tactul liniei este de 3 min.
Numarul orelor de functionare zilnica a liniei automate este de:
a.X 5 ore
b. 4 ore
c. 2,5 ore
d. 6 ore
e. 5,5 ore
ANS: A

160. Fie graficul standard elaborat pentru o linie monovalenta in flux discontinuu, cu tact liber, care are un program de productie pe schimb de 24 produse. Timpul unitar pentru primele doua operatii este de:
T = 45 min;
T = 15 min;
Cate masini efective sunt necesare la operatia 1 si cate la operatia 2?
a. Nr.m.op.1 = 2 si nr.m.op.2 = 2
b.X Nr.m.op.1 = 3 si nr.m.op.2 = 1
c. Nr.m.op.1 = 3 si nr.m.op.2 = 2
d. Nr.m.op.1 = 2 si nr.m.op.2 = 1
e. Nr.m.op.1 = 1 si nr.m.op.2 = 1
ANS: B

161. Fie o linie in flux discontinuu cu tact liber.Programul de fabricatie al liniei, intr-o zi lucratoare, intr-un schimb, este de 160 de produse. Se analizeaza doua operatii tehnologice “i” si “i+1”.Despre acestea se cunosc urmatoarele informatii:
Operatia “i”:
-numarul de masini=2
-timpul unitar = 3 min
Operatia “i+1”:
- numarul de masini =4
- timpul unitar = 3min.
In conditiile functionarii masinilor de la operatia “i+1” in cea de-a doua jumatate a schimbului, stocul interoperational este:
a.X 160 produse
b. 120 produse
c. 300 produse
d. 80 produse
e. 200 produse
ANS: A

163. Diagramele de flux se utilizeaza la:
a. proiectarea proceselor
b. evaluarea corectitudinii prognozelor
c. programarea productiei
d. optimizarea functiei financiar-contabile
e. schimbarea in salturi
ANS: A

164. Procesele de realizare de proiecte sunt procese:
a. intermitente
b. repetitive
c. infinite
d. in flux
e. in serie
ANS: A

165. Fie o linie monovalenta in flux discontinuu. Pentru aceast forma de organizare, se determina marimea:

unde: - reprezinta tactul teoretic al liniei
t – durata medie a unei operatii la un loc de munca.
Marimea Ki reprezinta:
a. tactul specific al liniei
b. coeficientul care exprima incarcarea liniei
c. durata normata a unei operatii
d. gradul de inegalizare a fluxului
e. abaterea duratei medii a unei operatii de la tact
ANS: D

165. In conditiile productiei individuale, programarea operativa utilizeaza:
a. metode bazate pe ritmul de fabricatie
b. metode fundamentate pe ritmul de fabricatie
c.X metode bazate pe devansari, prioritati si stocuri
d. metode bazate pe arborele decizional
e. metode bazate pe extracostul de inactivitate
ANS: C

167. Functia-obiectiv folosita in elaborarea unui program agregat presupune minimizarea costurilor:
1.costul de angajare demitere
2.costul de supramunca
3.costul de inactivitate
4.costul de intretinere a stocului de produse finite
5.costul deficitului de produse.
a. 1,2
b. 1,2,3
c. 1,2,3,5
d. 1,2,3,4
e. 1,2,3,4,5
ANS: E

168. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:

a. costul de angajare/demitere a muncitorilor in perioada t
b. costul de supramunca in perioada t
c. costul de inactivitate in perioada t
d. costul de intretinere a stocului de produse finite in perioada t
e. costul deficitului de produse in perioada t
unde: = productia programata in perioada t
= productia care poate fi realizata conform normativelor in perioada t
= norma de productie pe muncitor in perioada t
= extracostul unitar.
ANS: C

169. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:

a. costul de intretinere a stocului de produse finite in perioada t
b. costul de supramunca in perioada t
c. costul de inactivitate in perioada t
d. costul deficitului de produse in perioada t
e. costul angajarii si demiterii in perioada t
unde = productia programata in perioada t
=cererea estimata in perioada t
= nivelul stocului de produse finite in perioada t-1
= extracostul unitar.
ANS: A

169. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:

a. costul de intretinere a stocului de produse finite in perioada t
b.X costul de supramunca in perioada t
c. costul de inactivitate in perioada t
d. costul deficitului de produse in perioada t
e. costul angajarii si demiterii in perioada t
unde
= productia programata in perioada t
= productia care poate fi realizata conform normativelor in perioada t
= extracostul unitar.
ANS: B

171. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:

a. costul de intretinere a stocului de produse finite in perioada t
b. costul de supramunca in perioada t
c. costul de inactivitate in perioada t
d. costul deficitului de produse in perioada t
e. costul angajarii si demiterii in perioada t
unde = productia programata in perioada t
=cererea estimata in perioada t
= nivelul stocului de produse finite in perioada t-1
= extracostul unitar.
ANS: D

172. Care din urmatoarele nu este etapa in procesul proiectarii produselor:
a. programarea productiei in flux
b. generarea ideii
c. evaluarea sanselor de succes ale produsului
d. proiectarea si testarea preliminara
e. proiectarea finala
ANS: A

173. Linia tehnologica i atrage produsele de pe linia tehnologica i-1.Linia i are un program de productie zilnic de 2000 de produse. Intre cele doua linii, stocul format din 100 de produse, s-a consumat si trebuie inlocuit in totalitate. Linia “i-1” da in mod constant un rebut tehnologic de 1% din cantitatea lansata in executie. In componenta unui singur produs din linia i intra doua produse executate in linia i-1. Cantitatea de produse ce constituie programul liniei i-1 este:
a. 4050 produse
b. 4200 produse
c. 4071 produse
d. 4100 produse
e. 4141 produse
ANS: E

174. Riscul beneficiarului (a) in contextul controlului de receptie consta in:
a. probabilitatea de a se respinge loturi satisfacatoare
b. probabilitatea de a se accepta loturi nesatisfacatoare
c. probabilitatea de a fi necesara reluarea controlului
d. probabilitatea de a fi necesara reluarea controlului
e. limita inferioara a tolerantei
ANS: B

175. Riscul producatorului ( ) in contextul controlului de receptie consta in:
a. probabilitatea de a se respinge loturi satisfacatoare
b. probabilitatea de a se accepta loturi nesatisfacatoare
c. probabilitatea de a fi necesara reluarea controlului
d. limita superioara a tolerantei
e. limita inferioara a tolerantei
ANS: A

176. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:
a. ale controlului
b. datorate stocurilor
c. generate de penalizari externe
d. de prevenire a noncalitatii
e. cu analiza costurilor defectarilor
ANS: B

177. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:
a. ale controlului
b. generate de defecte interne
c. generate de deficitul de materie prima
d. de prevenire a noncalitatii
e. cu analiza costurilor defectarilor
ANS: C

178. Pentru intocmirea unui plan de control de receptie se utilizeaza :
a. marimea lotului, toleranta, media
b. marimea lotului, marimea esantionului, cota de acceptare
c. marimea esantionului, media, amplitudinea
d. toleranta, amplitudinea, marimea lotului
e. media, marimea esantionului, dispersia
ANS: B

175. In cazul planificarii materialelor prin metoda JIT dimensiunea stocului este:
a. mare
b. nelimitata
c. data de marimea stocurilor de siguranta
d. data de calitatea utilajelor
e.X mica
ANS: E

180. Planificarea materialelor prin metoda JIT are ca avantaj fata de gestiunea conventionala a stocurilor faptul ca:
a. dimensiunea stocurilor este mare
b. stimuleaza productivitatea
c. exista stocuri mari de produse finite
d. exista stocuri mari de siguranta
e. calitatea este mai redusa
ANS: B

181. Potrivit metodei JIT, furnizorii livreaza materialele:
a. numai la momentul in care sunt necesare si strict in cantitatile cerute
b. lunar
c. in cantitati mari pentru a nu aparea deficit
d. saptamanal si in cantitati foarte mari
e. trimestrial si in cantitati foarte mari
ANS: A

182. Strategia “tras din aval” se aplica in cazul:
a. gestiunii conventionale a stocurilor
b. algoritmului Johnson
c. metodei JIT
d. testului ABC
e. ciclului de viata al produsului
ANS: C

183. Strategia “impins din amonte” se aplica in cazul :
a. gestiunii conventionale a stocurilor
b. algoritmului Johnson
c. metodei JIT
d. testului ABC
e. ciclului de viata al produsului
ANS: A

184. Ingineria simultana presupune:
a. proiectarea simultana atat a produsului cat si a procesului de productie a acestuia
b. utilizarea de componente de la produse mai vechi
c. utilizarea Internetului in proiectarea produselor
d. proiectarea in sistem modular
e. proiectarea unor componente intersanjabile.
ANS: A

185. Care din urmatoarele este o strategie de planificare a productiei:
a. controlul prin atribute
b. controlul statistic
c. urmarirea cererii
d. imbunatatirea performantelor operatiunilor
e. amplasamentelor utilajelor pe procese
ANS: C

186. Planificarea strategica a operatiunilor vizeaza deciziile asupra investitiilor:
a. pe termen scurt
b. pe termen lung
c. pe termen mediu
d. aprobate de maistri
e. aprobate de seful de tura.
ANS: B

187. Care din urmatoarele nu este regula ce se poate utiliza in stabilirea succesiunii lucrarilor:
a. regula celui mai scurt timp de procesare
b. regula primul venit, primul servit
c. regula celui mai apropiat moment de incepere
d. regula amplasamentului cu pozitie fixa
e. regula celui mai apropiat termen de predare
ANS: D

188. Care din urmatoarele nu sunt principii pe care se bazeaza cartele cetateanului:
a. echitabilitatea valorilor
b. informarea si deschiderea
c. curtoazia si solicitudinea
d. balantelor
e. consultarea si posibilitatea optiunilor multiple
ANS: D

189. Standardele de performanta fata de care se compara rezultatele muncii pot fi:
a. externe
b. statistice
c. de volum
d. de cantitate
e. de punct critic
ANS: A

182. Care din urmatoarele nu sunt surse de informare pentru aflarea performantelor concurentilor:
a. interviurile specialistilor din domeniu
b. rapoartele anuale ale firmelor
c. cercetarile de piata ale consumatorilor
d. conferinte ale asociatiilor profesionale
e.X matricea lui Slack
ANS: E

191. Schimbarile in salturi sunt conduse:
a. de jos in sus
b. de personalul direct productive
c. de managerii de nivel inferior
d. de maistrii
e. de la varful organizatiei
ANS: E








Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1861
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site