Scoala cu clasele I - VIII Nr. 2

ZANESTI - NEAMT

Comisia de protectia muncii, de aparare impotriva incendiilor, de interventii in caz de necesitate si de pregatire a elevilor pentru aparare civila

An scolar 2009 - 2009

ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIE

Conform art.13 alin 1 din Legea nr. 90 din 12 iulie 1996, echipamentul individual de protectie reprezinta mijloacele cu care este dotat fiecare participant in procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc.

PROTECTIA MUNCII IN SCOLI

Conditiile in care se desfasoara procesul de invatamant in scolile de toate gradele, complexitatea dotarilor tehnice din spatiile didactice de instruire (sali de clasa, laboratoare, cabinete, ateliere, sali de gimnastica, baze sportive, etc.) necesita organizarea si desfasurarea muncii si a activitatilor scolare si extrascolare pe baza cunoasterii, intelegerii si aplicarii normelor de tehnica securitatii si protectia muncii.

Protectia muncii in scoli are ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor si a imbolnavirilor profesionale in randul elevilor, sa tina in permanenta pasul cu progresul general al stiintei. Protectia muncii trebuie sa fie continuu perfectionata pentru a raspunde cerintelor proceselor de munca.

In tara noastra protectia muncii constituie o problema de stat si este reglementata prin:

Constitutia Romaniei;

Codul muncii (Legea 53/2003);

Legea protectiei muncii nr. 90/1996, republicata;

Norme Generale de Protectia Muncii, editia 2002, precum si prin alte acte normative.

In conformitate cu aceste reglementari, raspunderea pentru realizarea deplina a masurilor de protectia muncii o au - potrivit obligatiilor ce le revin - cei ce organizeaza, controleaza si conduc procese de munca.

Masurile cuprinse in normele obligatorii de protectia muncii contin cadrul general de tehnica securitatii muncii pe baza carora se stabilesc normele departamentale de protectia muncii, obligatorii pentru toate unitatile de invatamant.

I. ORGANIZAREA PROTECTIEI MUNCII IN SCOLI

In institutiile scolare din sistemul nostru de invatamant protectia muncii se constituie ca sarcina didactica pentru personalul didactic care organizeaza procese de munca si ca obligatie pentru toate cadrele din scoli sau din unitatile economice care conduc procese de munca si de productie desfasurate cu elevii. Problemele de protectia muncii din scoli fac, in principal, obiectul:

a)     cunoasterii si respectarii normelor de tehnica securitatii si protectiei muncii in amenajarea, dotarea si folosirea spatiilor didactice de instruire;

b)    pregatirii sistematice a elevilor urmarind ca, odata cu insusirea viitoarei profesiuni, acestia sa-ti formeze deprinderile necesare exercitarii corecte a oricaror operatii din domeniul specialitatii, in deplina securitate a muncii;

c)     respectarii normelor de protectia muncii si de prevenire a accidentelor in randul elevilor, in organizarea muncii si activitatilor scolare si extrascolare, etc.

Personalul didactic de conducere si de predare, personalul ajutator, tehnic, economic, administrativ si de alte specialitati au obligatia de a cunoaste si aplica normele republicane de protectia muncii si cele departamentale corespunzatoare tipului si profilului fiecarei unitati de invatamant, sa stabileasca si sa intocmeasca instructiuni proprii de protectia muncii in functie de nivelul tehnic al dotarilor, de specificul lucrarilor de laborator, de atelier si de alte locuri de munca in care se desfasoara munca si activitatile scolare si extrascolare.

Coordonarea si raspunderea asupra intregii activitati de protectia muncii revin conducerii institutiei scolare, sprijinita nemijlocit de comisia de protectia muncii constituita in fiecare scoala.

Institutiile de invatamant au obligatia sa intocmeasca anual un plan de masuri, cu termene si responsabilitati privind asigurarea conditiilor optime de prevenire a accidentelor si a imbolnavirilor profesionale, tinand seama de reglementarile republicane, de normele departamentale de protectia muncii si de masurile stabilite la nivelul fiecarui loc de munca. De asemenea, anual, comisia de protectia muncii, constituita in fiecare scoala, autorizeaza functionarea utilajelor, masinilor, aparatelor si a altor dotari existente in spatiile didactice de instruire in care se desfasoara munca si activitatile scolare si extrascolare.

II. MASURI GENERALE PRIVIND PROTECTIA MUNCII IN SCOLI

Raspunderi si obligatii privind aplicarea normelor de tehnica securitatii si protectia muncii au, in principal: Consiliul de administratie al institutiei de invatamant, directorul scolii sau directorul adjunct caruia i s-a repartizat sarcina protectiei muncii in scoala, conducatorul de lucrari (profesor, inginer, maistru-instructor, tehnician etc.).

Organizatiile sindicale din institutiile scolare participa nemijlocit prin forme si metode proprii, la cunoasterea si aplicarea normelor de protectie a muncii.

ATRIBUTIILE SI SARCINILE CONSILIULUI DE ADMINISTRATIE AL SCOLII

Consiliul de administratie al institutiei scolare raspunde de respectarea tuturor prevederilor legale in vigoare privind normele de tehnica securitatii si protectiei muncii si are urmatoarele atributii si sarcini:

a)     sa aprobe componenta membrelor comisiei de protectia muncii instituita la nivelul scolii si planul de activitate al acestei comisii;

b)    sa controleze si sa organizeze, dupa caz, instruirea personalului didactic, ajutator, tehnic, economic si administrativ in vederea respectarii in toate imprejurarile a normelor de securitate si igiena muncii;

c)     sa numeasca pentru fiecare spatiu didactic de instruire (cabinete, laboratoare, sali de sport, ateliere etc.) un responsabil (cadru didactic, care sa ia masuri si sa raspunda de respectarea normelor de tehnica securitatii si protectia muncii;

d)    sa dispuna si sa organizeze in scoala puncte sau cabinete de protectia muncii dotate cu aparatura si cu materialul didactic necesar pentru efectuarea instructajelor de protectia muncii;

e)     sa controleze periodic modul in care se efectueaza instructajul de protectie a muncii. In fiecare scoala trebuie sa existe un registru cu evidenta activitatilor de indrumare si control privind protectia muncii;

f)      sa vegheze si sa urmareasca asigurarea conditiilor corespunzatoare desfasurarii procesului de invatamant (materiale didactice, mobilier si alte dotari), sa ia masuri pentru asigurarea iluminatului, microclimatului si ventilatiei in sali de clasa, laboratoare si alte locuri de munca, conform normelor in vigoare;

g)     sa verifice si sa ia masuri pentru mentinerea sub limita maxima admisa a tuturor noxelor la locurile de munca, pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale;

h)     sa urmareasca si sa asigure, in functie de specificul locurilor de munca, pentru elevi si personalul didactic incadrat, echipament de protectia muncii potrivit normelor in vigoare;

i)       sa analizeze si sa organizeze inregistrarea legala a accidentelor de munca ce au avut loc si sa dispuna cercetarea minutioasa a acestora, luandu-se masurile necesare pentru evitarea repetarii lor;

j)       sa analizeze planul organizarii unor excursii cu elevii sau deplasari cu diferite mijloace de transport, sa incredinteze conducerea acestora unor cadre didactice si personal ajutator, sa asigure instruirea tuturor participantilor pentru a cunoaste modul de aplicare a normelor de tehnica securitatii si protectia muncii pe tot parcursul deplasarii si al realizarii programului stabilit pentru actiunea respectiva.

2. SARCINILE SI OBLIGATIILE DIRECTORULUI SAU DIRECTORULUI ADJUNCT

Directorul scolii sau directorul adjunct raspunde de respectarea legislatiei in vigoare, de aplicarea normelor de tehnica securitatii si protectia muncii in toate compartimentele de munca si are ca obligatii:

a)     sa asigure prin masuri organizatorice instruirea intregului personal si a elevilor din institutia scolara respectiva in vederea cunoasterii, intelegerii si aplicarii normelor de tehnica securitatii si protectiei muncii specifice diferitelor sectoare si locuri de munca;

b)    sa intocmeasca si sa supuna aprobarii Consiliului de administratie al scolii planul de masuri anual cu privire la respectarea si aplicarea normelor de tehnica securitatii si protectiei muncii;

c)     sa asigure si sa repartizeze, in timp util, dispozitivele si materialele de protectie, echipamentul de protectie si de lucru, materialele igieno-sanitare, imprimatele necesare (fisele individuale de instruire, procesele-verbale etc.), respectand normele in vigoare;

d)    sa asigure buna functionare a instalatiilor sanitare, de ventilatie, iluminat, incalzire etc. ;

e)     sa anunte Consiliul de administratie de orice accident de munca precum si masurile intreprinse pentru evitarea repetarii;

f)      sa asigure conditii pentru desfasurarea activitatii comisiei de protectia muncii constituita la nivelul scolii si sa colaboreze cu membrii acestei comisii;

g)     sa confirme, prin decizie sau in scris, responsabilii stabiliti pentru diferite comportamente in care se organizeaza activitati scolare si extrascolare, sa sanctioneze orice abatere de la legislatie si normele de tehnica securitatii si protectiei muncii.

SARCINILE SI OBLIGATIILE CONDUCATORULUI DE LUCRARI

Conducatorul de lucrari (profesor, inginer, maistru-instructor, tehnician, etc.) raspunde de respectarea legislatiei si a normelor de tehnica securitatii si protectia muncii in cadrul spatiilor de invatamant, cabinete, laboratoare, ateliere, sali de gimnastica si a altor locuri de munca din raza sa de activitate, avand urmatoarele sarcini si obligatii:

a)     in cabinete, laboratoare, ateliere, sali de gimnastica si celelalte locuri de munca sa afiseze, in dreptul fiecarei masini, instalatii sau utilaj, instructiuni de folosire a acestora si masuri de protectia muncii;

b)    sa intocmeasca instructiuni de protectia muncii specifice locurilor de munca, in functie de caracteristicile aparatelor, utilajelor si instalatiilor existente, precum si de conditiile concrete in care se desfasoara activitatea respectiva. Pentru utilajele si masinile noi, care nu au prevederi in normele departamentale de protectia muncii, se vor elabora instructiuni proprii, iar la locurile de munca se vor afisa tablite avertizoare si afise sugestive;

c)     sa efectueze instructajul de protectia muncii potrivit normelor si masurilor de protectie specifice locurilor de munca respective;

d)    sa asigure insusirea de catre elevi a cunostintelor si formarea deprinderilor practice profesionale cu respectarea normelor de protectia muncii, sa nu admita la lucru nici o persoana care nu a fost instruita sau care nu si-a insusit cunostintele necesare de protectia muncii;

e)     sa asigure o buna functionare a dispozitivelor de protectie, a echipamentului de protectie si de lucru, raspunzand de aplicarea tuturor masurilor de aparare individuala la locurile de munca;

f)      sa interzica elevilor parasirea sau schimbarea locului de munca fara aprobarea conducatorului de lucrari. In timpul pauzelor se vor respecta prevederile regulamentului de ordine interioara, privitor la circulatia si stationarea persoanelor in cadrul unitatilor didactice de instruire;

g)     sa anunte conducerea institutiei de invatamant in legatura cu orice accident de munca.

4. SARCINILE SI OBLIGATIILE SINDICATELOR

Grupele sindicale din institutiile scolare au datoria sa actioneze pentru:

a)     cunoasterea de catre cadrele didactice si personalul tehnico-administrativ a normelor de protectia muncii si a obligatiilor legale care le revin in acest domeniu;

b)    insusirea si respectarea regulilor de tehnica securitatii si de igiena a muncii de catre elevi;

c)     intarirea controlului si cresterea exigentei fata de aplicarea masurilor de protectia muncii in sali de clasa, ateliere, laboratoare, cabinete, etc.;

d)    folosirea judicioasa a fondurilor alocate in domeniul protectiei muncii;

e)     crearea unei opinii de masa impotriva abaterilor de la normele de tehnica securitatii si de igiena a muncii.

III. REPARTIZAREA PE LOCURI DE MUNCA SI INSTRUCTAJUL DE PROTECTIA MUNCII

Munca si activitatile scolare si extrascolare vor fi conduse si supravegheate de personalul didactic si alte cadre stabilite in acest scop de conducerea institutiei de invatamant respective prin decizie sau atributii scrise.

ORGANIZAREA SPATIULUI DE LUCRU

La organizarea spatiului de lucru se vor asigura:

a)     pregatirea locului de munca (depozitarea corecta a materialelor, cu respectarea ordinii impuse de desfasurarea procesului tehnologic, curatenie);

b)    instalarea de indicatoare de securitate la locurile de munca periculoase;

c)     instalarea de indicatoare de circulatie in spatiile de lucru si de transport a materialelor;

d)    materiale de protectie pentru utilaje si la locul de munca;

e)     spatiile de depozitare a materialelor si a produselor finite.

2. REPARTIZAREA PE LOCURI DE MUNCA

La repartizarea pe locuri de munca se va tine cont de:

a)     pregatirea pe care o au elevii pentru lucrarile ce li se incredinteaza si modul in care si-au insusit notiunile corespunzatoare in ceea ce priveste utilizarea fara pericol a instalatiilor, utilajelor, dispozitivelor, din dotarea locurilor de munca respective;

b)    conditiile speciale care trebuie create la locul de munca (nivel de iluminat, microclimat, etc.);

c)     starea de sanatate si posibilitatile de efort ale elevului.

La repartizarea elevilor care au infirmitati se vor avea in vedere:

a)     repartizarea acestora la locurile de munca se va face numai cu acordul medicului;

b)    vor fi folositi la locurile de munca care sa nu prezinte - datorita infirmitatii - un pericol atat pentru ei cat si pentru cei din jurul lor;

c)     vor fi supravegheati de conducatorul locului de munca.

3. INSTRUCTAJUL DE PROTECTIA MUNCII

Instructajul de protectia muncii se efectueaza de cei care organizeaza, controleaza si conduc munca si activitatile scolare si extrascolare. Instructajul de protectia muncii se efectueaza persoanelor care lucreaza in spatii didactice de instruire sau in alte locuri de munca unde exista pericol de accidente. Instructajul de protectia muncii va consta din:

a)         Instructajul introductiv general care se face pentru elevi la inceputul anului scolar si ori de cate ori se trece la o activitate diferita de cea pentru care au fost instruiti in anul respectiv.

Instructajul se va efectua de catre conducatorul de lucrari (profesor, inginer, maistru-instructor, tehnician, etc.) numit prin decizie sau in scris de conducatorul institutiei scolare respective.

La institutiile de invatamant in care este organizat cabinet de protectia muncii, instructajul se va desfasura in acest cabinet. In cadrul instructajului introductiv general se vor prezenta, in principal, cunostinte privind:

importanta cunoasterii si respectarii normelor de tehnica securitatii si igiena muncii: drepturi, obligatii, importanta respectarii disciplinei la locul de munca;

semnele de circulatie in incinta institutiei (scolii), circulatia la locul de munca (sala de clasa, cabinet, laborator, sala de gimnastica, etc.);

cunoasterea locurilor cu pericol de explozii, incendii, etc. si a interdictiilor pentru aceste locuri;

reglementarile in vigoare privind importanta si obligativitatea folosirii echipamentului de protectie;

importanta si obligativitatea folosirii dispozitivelor de protectie;

interdictiile privind interventiile sau lucrul la instalatii in afara activitatii ce le-a fost stabilita sau a sarcinilor repartizate;

importanta ordinii si curateniei pe caile de acces si la locul de munca;

notiuni generale de electrosecuritate, ventilatie si iluminat;

notiuni de igiena muncii;

acordarea primului ajutor in caz de accidente (accidente datorate curentului electric, soc caloric, intoxicatii, rani, fracturi, traumatisme interne, etc.);

notiuni generale privind prevenirea si stingerea incendiilor.

In cazul vizitelor cu caracter didactic, facute in grup de catre elevi, instruirea va fi efectuata instruirea va fi facuta in prezenta tuturor persoanelor, dupa care conducatorul grupului respectiv va semna fisa colectiva de instructaj si va da dispozitiile necesare privind pastrarea disciplinei pe toata durata vizitei.

b)    Instructajul la locul de munca se efectueaza de catre conducatorul locului de munca respectiv (profesor, inginer, maistru-instructor, tehnician, etc.) tuturor elevilor si altor persoane care urmeaza sa-si desfasoare activitatea in mod temporar sau permanent, la acest loc de munca.

Instructajul la locul de munca se efectueaza pe baza prevederilor normele de protectia muncii si a instructiunilor elaborate pentru locul de munca sau instalatiile la care vor lucra persoanele supuse instruirii. Instructajul va avea un caracter practic, demonstrativ.

Admiterea la lucru a elevilor si a altor persoane se va face numai dupa ce seful ierarhic al persoanei care a efectuat instructajul introductiv general si instructajul la locul de munca a verificat ca cel care a fost instruit si-a insusit cunostintele de protectia muncii necesare pentru activitatea ce urmeaza sa o desfasoare;

c)     Instructajul periodic se efectueaza la locul de munca de catre conducatorul respectiv(profesor, inginer, maistru-instructor, tehnician, etc.) elevilor si tuturor persoanelor care-si desfasoara activitatea in acel loc de munca si are ca scop sa reaminteasca normele de protectia muncii, sa corecteze lipsurile manifestate si sa intareasca disciplina in respectarea acestora.

Acest instructaj se va efectua folosind: demonstratia practica, materiale sugestive si documentare (grafice, fotografii, planse cu aspecte concrete din activitatea colectivului, etc.).

Esenta regulilor de protectia muncii consta in caracterul lor preventiv.

Intervalul dintre doua instructaje periodice va fi de maximum 4 luni in functie de conditiile de munca in institutia de invatamant.

Instructajul periodic se efectueaza obligatoriu si in urmatoarele cazuri:

dupa un accident de munca cu incapacitate temporara;

dupa o absenta mai mare de 40 de zile;

la schimbarea conditiilor de munca;

cand au aparut modificari ale normelor departamentale de protectia muncii, elaborate de ministerele de profil;

in cazul efectuarii unor lucrari ocazionale sau speciale, diferite de cele ce se executa in mod curent.

In vederea desfasurarii corespunzatoare a instructajului, institutiile de invatamant au obligatia sa asigure materialele documentare si de propaganda necesare (norme de protectia muncii, instructiuni, pliante, planse, afise, machete, diapozitive, filme, diafilme, etc.). In toate fazele instructajului de protectia muncii se vor folosi mijloace audio-vizuale si indeosebi, desene, schite, fotografii, diapozitive, declaratii (ale accidentatilor, martorilor) etc. care sa permita o prezentare cat mai completa a pericolului pe care il prezinta incalcarea normelor de protectia muncii.

Instructajul (general introductiv, la locul de munca si periodic) se va consemna in mod obligatoriu in fisa individuala de instructaj, stabilita conform modelului tipizat.

Verificarea instructajului periodic se face de catre seful celui care efectueaza instructajul si de catre persoane din conducerea institutiei de invatamant, care vor semna in fisele de instructaj ale celor verificati, confirmand, astfel, ca acestia au fost examinati si poseda cunostintele necesare de protectia muncii.

Verificarea insusirii instructajului de protectia muncii se face astfel:

pentru elevi de catre sefii de catedra si conducatorii de lucrari (profesor, inginer, maistru-instructor, tehnician, etc.);

pentru personalul didactic, auxiliar, economic si administrativ de catre conducatorul institutiei de invatamant;

pentru conducatorii institutiilor de invatamant, de catre imputerniciti ai Inspectoratului Scolar.

Toate persoanele care sunt promovate intr-o munca superioara vor fi supuse unei verificari a cunostintelor de protectia muncii specifice noului loc de munca.

IV. MASURI MINIMALE DE PROTECTIA MUNCII SPECIFICE UNOR ACTIVITATI SAU LOCURI DE MUNCA

Activitatile instructiv-educative organizate pentru prescolari si elevii scolilor de toate gradele se desfasoara in spatii de scolarizare si locuri de munca cu diferite amenajari si dotari tehnico-materiale care necesita pentru folosirea lor respectarea unor norme minimale de protectia muncii.

A.     MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR IN RANDUL PRESCOLARILOR

Personalul didactic si ajutator din gradinite are obligatia:

sa urmareasca asigurarea conditiilor de iluminat, microclimat si ventilatie in spatiile si locurile de organizare si desfasurare a activitatilor instructiv-educative;

sa controleze periodic starea mobilierului din dotare si sa ia masuri pentru repararea sau indepartarea obiectelor deteriorate care pot produce accidente in randul copiilor;

sa asigure fixarea si ancorarea vitrinelor si dulapurilor din dotarea spatiilor destinate desfasurarii activitatilor instructiv-educative;

sa protejeze eventualele prize amplasate la niveluri coborate pentru a preveni accidentarea copiilor prin electrocutare;

sa pregateasca si sa urmareasca modul in care copiii utilizeaza la activitati manuale diferite unelte si instrumente simple(ac de cusut, foarfece, ac de pirogravat, etc.) fara a se accidenta;

sa asigure fixarea si functionarea instalatiilor de joc montate in curtea gradinitei in conformitate cu normele de normele de tehnica securitatii si protectia muncii;

sa indeparteze din curtea scolii sau sa protejeze sistemele de imprejmuiri cu stalpi si ancore cu suprafete taietoare sau cu varfuri ascutite si sa astupe eventualele gauri de evacuare ori alte denivelari care pot cauza accidente in randul copiilor;

sa ia masuri pentru functionarea permanenta a dispozitivelor de inchidere si deschidere a tuturor ferestrelor si usilor.

B.     MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR IN RANDUL ELEVILOR DIN CLASELE I - IV

Personalul didactic din invatamantul primar are obligatia:

sa asigure conditiile de iluminat, microclimat si ventilatie in salile de clasa sau alte locuri de munca in care se organizeaza si se desfasoara activitatile scolare si extrascolare;

sa asigure cunoasterea de catre elevi a schemei de evacuare din cladirea scolii si sa constientizeze necesitatea deplasarii in ordine in localul si incinta scolii pentru evitarea accidentelor pe scari, in salile de clasa, in curte etc.;

sa asigure ancorarea si fixarea bancilor, vitrinelor, tablourilor, a tablei in salile de clasa si a aparatelor din salile de gimnastica sau cele montate in perimetrul bazei sportive;

sa demonstreze si sa urmareasca insusirea de catre elevi a modului de utilizare a instalatiilor si mijloacelor de invatamant din dotarea salilor de clasa si laboratoare;

sa efectueze instructaje si sa dea indicatiile necesare pentru prevenirea accidentelor in folosirea instrumentelor de scris (pix, stilou, compas) si a instrumentelor, uneltelor si aparatelor utilizate in orele de abilitati practice;

sa asigure indrumarea elevilor si sa organizeze colectivele de elevi pe grupe in activitatile de observare, de efectuare a unor masuratori in teren sau a unor lucrari experimentale de laborator;

sa indeparteze din curtea scolii sau sa protejeze sistemele de imprejmuiri cu stalpi si ancore cu suprafete taietoare sau cu varfuri ascutite si sa ia masuri pentru astuparea eventualelor gauri de evacuare ori alte denivelari care pot cauza accidente in randul elevilor;

sa asigure securitatea corporala a elevilor in vizite, excursii, drumetii, tabere, etc.;

sa instruiasca elevii cu privire la evitarea accidentelor cu prilejul colectarii si depozitarii diferitelor materiale recuperabile.

C . MASURI DE PROTECTIA MUNCII IN SALILE DE CLASA, IN LABORATOARELE DE FIZICA, DE CHIMIE SI DE BIOLOGIE

Pentru prevenirea accidentelor se vor lua urmatoarele masuri:

a)    inainte de inceperea experimentelor:

experimentele la care se utilizeaza curentul electric, la tensiuni ce pot fi periculoase, vor fi efectuate numai de catre profesorul de fizica ajutat in mod obligatoriu de un laborant, cunoscator al lucrarilor de laborator si a normelor de protectie a muncii;

planul de desfasurare a experimentelor va fi dinainte stabilit, laborantul primind instructajul necesar;

de pe locul unde se desfasoara experimentele se vor indeparta toate obiectele care nu sunt absolut necesare;

pardoseala din jurul locului unde se desfasoara experimentele trebuie sa fie uscata sau sa fie acoperita cu un covor izolant;

masa de lucru trebuie sa fie suficient de mare pentru a permite plasarea in bune conditii a intregului aparataj;

alimentarea de la retea se va face de la un tablou cu sigurante fuzibile sau intrerupatoare automate; in cazul in care se foloseste o priza aceasta va fi in prealabil verificata si asigurata prin sigurante fuzibile;

partile metalice ale aparatului care ar putea cadea accidental sub tensiune vor fi legate la pamant;

racordarile dintre partile componente ale montajului se vor face in mod obligatoriu prin cordoane in buna stare, perfect izolate, corespunzatoare tensiunilor folosite la experimentul respectiv;

uneltele de lucru (surubelnite, clesti, etc.) vor fi prevazute cu manere izolante, rezistente la tensiunile la care se afla instalatia;

pentru controlul tensiuni si intensitatii se vor introduce in circuite aparate de masura;

realizarea montajului sau a oricarei modificari a montajului existent, precum si introducerea sau scoaterea instrumentelor de masura din circuit se vor face cu intreg aparatajul scos de sub tensiune;

inainte de conectarea instalatiei la sursa de curent electric, se va face o ultima verificare generala a aparatelor, legaturilor, izolatiei, etc.;

pentru inchiderea si deschiderea circuitului se utilizeaza de preferinta un intrerupator special al montajului, plasat pe masa de lucru; scoaterea montajului de sub tensiune va trebui sa se faca cu usurinta, printr-o singura manevrare;

daca se lucreaza cu tensiuni periculoase, se va aseza pe masa de lucru, la loc vizibil, o placa avertizoare a pericolului de electrocutare, iar elevii vor fi opriti de a se apropia.

b)    in timpul desfasurarii experimentelor:

in tot timpul desfasurarii experimentelor, pe masa de lucru nu se vor gasi in afara partilor componente ale montajului, nici un fel de obiecte (sarme razlete, scule, etc.) care ar putea, accidental, antrena legaturile montajului sau ar putea stabili contactul cu partile aflate sub tensiune;

cei care efectueaza experimentele vor avea o imbracaminte adecvata (stransa pe corp, maneci suflecate) de preferinta halate de laborator;

este interzisa parasirea sau lasarea sub supraveghere a montajului sub tensiune;

se recomanda ca toate manevrele la instalatia aflata sub tensiune sa se faca numai cu o mana;

in timpul functionarii montajului este interzisa atingerea partilor neizolate (schimbarea legaturilor, atingerea bornelor, intercalarea aparatelor de masura);

pentru prevenirea accidentelor dupa terminarea experientelor, montajul va fi scos in mod obligatoriu de sub tensiune

Orice interventie asupra instalatiei electrice trebuie facuta de un specialist (electrician autorizat), iar lucrarea trebuie sa aiba caracter definitiv.

c)     la lucrarile de laborator unde se folosesc substante chimice:

lucrarile de laborator si aplicatiile practice se efectueaza cu cantitatile de substante, cu concentratiile, cu vasele si aparatele indicate in manuale, instructiuni de folosire a materialelor respective, in metodici, dupa ce in prealabil profesorul a verificat exactitatea datelor;

efectuarea experimentelor este permisa numai dupa verificarea prealabila a aparaturii respective;

efectuarea experimentelor in vase murdare este interzisa; imediat dupa terminarea experimentelor, vasele utilizate trebuiesc spalate;

vasele de laborator se spala cu amestecuri oxidante (bicromat de potasiu si acid sulfuric) sau detergenti si apa distilata fara a se utiliza nisipul, care provoaca fisuri si la incalzire sticla se va sparge usor;

vasele care contin substante toxice vor purta etichete speciale avertizoare si vor fi pastrate la locuri sigure sub cheie. Nu este permisa depozitarea alaturata a vaselor cu substante care produc reactii violente prin contact; nu este permisa pastrarea pastrarea substantelor in vase neetichetate;

la identificarea substantelor pentru experimente, se citeste cu atentie eticheta. Daca exista cea mai mica indoiala asupra continutului unui vas, acesta se va trimite laboratorului de analize chimice, spre identificare;

elevilor le este interzis a gusta sau a mirosi substantele, a se apleca asupra vaselor fara avizul profesorului de specialitate, deoarece actiunea multor substante este puternic toxica chiar daca aceasta nu se manifesta imediat;

toate substantele chimice se pastreaza in dulapuri incuiate; nu este permisa instrainarea substantelor din laborator;

purtarea ochelarilor de protectie este obligatorie la toate experimentele cu substante chimice agresive;

eprubeta in care se incalzeste un lichid se tine inclinata (nu spre cel care lucreaza sau spre vecin); de asemenea, eprubeta nu trebuie incalzita numai la partea de jos, ci pe toata lungimea ocupata de substanta. Sustinerea eprubetei se va face cu un suport special construit si nu improvizat;

ramasitele substantelor periculoase (metale alcaline, fosfor, acizi, baze, substante caustice) nu trebuie aruncate la intamplare, ci stranse separat in vase destinate pentru acest scop, spre a fi apoi cat mai repede neutralizate (facute inofensive prin metode corespunzatoare);

in cazul efectuarii unor experimente cu aparate in care se pot forma substante gazoase, se va face, in prealabil, verificarea tuburilor de legatura (etanseitate, indoire sau lipire), pentru a nu se produce o scapare de gaze, datorita unor supratensiuni.

d)    la manuirea substantelor chimice:

experimentele in care se produc substante gazoase sau vapori toxici trebuie facute sub nisa;

faramitarea alcaliilor, a calcei sodate, a iodului, a sarurilor acidului cromic, ca si a altor substante care dau o pulbere toxica, se va face, de asemenea sub nisa. Totodata, dupa caz este obligatorie si folosirea ochelarilor de protectie.

e)     la manuirea recipientilor cu acizi concentrati sau amoniac:

vasele mari trebuie tinute in cosuri;

turnarea lichidelor se face numai prin palnie;

acidul clorhidric concentrat, acidul azotic, solutiile concentrate de amoniac, etc. trebuie turnate sub nisa;

la diluarea acidului sulfuric concentrat, se toarna incet acidul in apa;

daca intr-un laborator sau intr-o sala de clasa se produce, dintr-o cauza oarecare, o cantitate de substante gazoase sau de vapori toxici, concomitent cu evacuarea celor prezenti in camera (fara panica), se deschid ferestrele pentru aerisirea completa a incaperii, se inchid usile pentru a preveni imprastierea gazelor si se intrerup eventualele surse de caldura;

la sfarsitul oricarui experiment, mainile se spala cu apa si sapun.

f)      La manevrarea aparatelor de incalzire

1. la plecarea din laborator, chiar si pentru scurt timp, este interzis a se lasa aprinse becuri de gaz, lampi cu spirt sau alte aparate de incalzire;

2. in cazul in care se descopera pierderi de gaze combustibile (cu miros specific) sau vapori de benzina, se procedeaza astfel:

v    se sting toate becurile de gaz de la ventilul principal precum si celelalte surse de incalzire;

v    concomitent cu evacuarea persoanelor din camera, se deschid ferestrele sau gurile de ventilatie si apoi se inchid usile; se aeriseste incaperea pana la disparitia completa a mirosului de gaz;

v    nu se aprinde si nici nu se stinge lumina electrica;

v    se cauta sursele de scurgere a gazului sau vaporilor (garnituri defecte, robinete deschise, tuburi de cauciuc sau conducte perforate etc.) si se iau masurile necesare pentru indepartarea defectelor;

v    la intrebuintarea becurilor de gaz se urmareste ca aprinderea sa se faca treptat si flacara sa nu patrunda in interiorul becului; daca flacara totusi patrunde, se inchide robinetul, se lasa becul sa se raceasca complet si numai dupa aceea se aprinde din nou, micsorand in prealabil curentul de aer.

g) La folosirea sticlariei de laborator

1. introducerea unui tub de sticla intr-un dop de pluta sau de cauciuc se face tinandu-se tubul cu mana cat mai aproape de capatul de introdus (mana infasurata intr-o batista si fara a se forta tubul);

2. atunci cand se introduce un dop intr-un vas cu pereti subtiri, vasul nu se tine pe masa, ci de gat si cat mai aproape de locul de introducere a dopului;

3. incalzirea substantelor in vase de laborator cu pereti subtiri se face pe o sita de azbest sub agitare continua;

4. baloanele, paharele si celelalte vase in care se afla lichid fierbinte nu se pun direct pe masa, ci pe o placa de azbest sau alt material termoizolant;

5. paharele mari cu lichid se ridica numai cu ambele maini si se tin in asa fel, ca marginile rasfrante ale paharului sa se sprijine pe degetele mari si pe degetele aratatoare;

6. prinderea in stative a baloanelor de distilare, a biuretelor si a refrigerentelor se efectueaza cu ajutorul clemelor prevazute cu aparatori de pluta sau de cauciuc.

l) In laborator trebuie sa se gaseasca, la loc vizibil, mijloacele de prim ajutor in cazuri de accidente (raniri, arsuri, otraviri etc.) si sa se ia urmatoarele masuri:

1. accidentele de natura mecanica pot avea ca efect taieturi, zgarieturi, intepaturi, zdrobiri si striviri. In cazul leziunilor grave este necesara chemarea medicului, iar cand ranile sunt usoare, se spala cu apa curata, se dezinfecteaza cu apa oxigenata si se bandajeaza cu tifon sterilizat. Cand se produc hemoragii, se procedeaza de urgenta la oprirea sangelui, apoi la dezinfectare, la bandajarea ranii si transportarea accidentatului;

2. accidentele termice (arsuri, opariri) se trateaza dupa gravitatea lor; arsurile profunde si pe suprafete mari (de gradul II si III) necesita internarea de urgenta in spital;

3. accidentele chimice (arsuri chimice, intoxicatii si sufocari) pot avea loc la orice lucrare de laborator, daca nu se respecta masurile preventive. Este totusi necesar ca in timpul experimentelor sa fie la indemana o cantitate suficienta de solutii de carbonat de sodiu, amoniac, acid acetic, acid boric etc. pentru acizi sau baze care ar putea ajunge pe corp sau pe haine;

4. manipularea substantelor chimice agresive se va face folosind echipamentul de protectie corespunzator (sorturi de protectie, manusi, ochelari etc.);

5. in fiecare laborator trebuie sa existe o trusa sanitara cu urmatoarele materiale: apa oxigenata, alcool sanitar, tinctura de iod, jecolan, acid boric, fiole de cofeina, fiole de cardiazol, pense, foarfece, vata, tifon, leucoplast, o solutie neutralizanta pentru cazul stropirii cu substante. Medicamentele care au termen de valabilitate vor fi inlocuite periodic;

6. daca vreun reactiv ajunge pe corp, el trebuie spalat in primul rand cu o mare cantitate de apa si apoi se sterge locul respectiv sau se aplica substante neutralizante;

7. cand o picatura de reactiv patrunde in ochi, este foarte important ca acestia sa fie spalati imediat cu jet de apa si apoi supusi unui examen medical;

8. in cazul intoxicatiilor acute sau al sufocarilor cu substante gazoase sau cu vapori toxici, pana la sosirea medicului, cel in cauza va fi scos din atmosfera toxica si dus intr-un loc bine aerisit; i se va desface haina la gat si i se va face respiratie artificiala.

D. MASURI DE PROTECTIA MUNCII LA FOLOSIREA

CURENTULUI ELECTRIC

1. Curentul electric are o actiune complexa si caracteristica asupra tuturor componentelor organismului omenesc producand tulburari interne grave (asa-numitele socuri electrice) sau leziuni externe (arsuri electrice, electrometalizari si semne electrice). Accidentele electrice se datoresc urmatoarelor cauze:

a) folosirea curentului electric la tensiuni care depasesc pe cele aratate in normele de tehnica securitatii;

b) atingerea conductoarelor neizolate sau insuficient izolate aflate sub tensiune. In vederea evitarii unor asemenea accidente se impune ca izolarea lor sa fie perfecta si prin pozitia acestora sa fie exclusa posibilitatea unei atingeri.

Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin contact, uneltele cu care se va lucra, in astfel de locuri de munca, vor avea manerele din materiale electroizolante. Elementele sub tensiune vor fi protejate de carcase, impiedicandu-se astfel atingerea acestora. Carcasarea sau ingradirea se va executa cu plase metalice sau table perforate cu rezistenta metalica suficienta si bine fixata;

c) contactul direct cu anumite parti metalice ale instalatiilor care au intrat sub tensiune in mod intamplator. Pentru a se evita o astfel de accidentare, se va asigura legarea la pamant sau legarea la nul a aparatelor (de exemplu, aparatele de proiectie cinematografica, masini-unelte etc.), conform normelor de electrosecuritate. Cel putin o data la 3 ani se va verifica instalatia de legare la pamant, lucrarile efectuandu-se de catre persoane de specialitate, autorizate in acest scop;

d) patrunderea curentului de inalta tensiune in instalatiile de joasa tensiune.Ca masuri de protectie in acest caz, este necesar sa se foloseasca sigurante fuzibile calibrate sau intrerupatoare de protectie automate si sa se interzica folosirea sarmelor groase, a cuielor etc., in locul sigurantelor calibrate;

e) apropierea de instalatiile sub tensiune inalta. Se impune afisarea placilor avertizoare si ingradirea locurilor respective, iar elevii care viziteaza intreprinderile trebuie sa fie sub stricta supraveghere a cadrelor didactice si a delegatului intreprinderii;

f) alimentarea aparatelor electrice portative de la reteaua de curent, in incaperi umede sau cu gaze, praf etc. La alimentarea aparatelor electrice portative se vor folosi tensiunile reduse prevazute in normele de electrosecuritate. De asemenea, revizia periodica a intregii instalatii electrice si a aparatelor respective se va face de catre personal calificat;

2. Statiile de amplificare, aparatele si utilajele electrice vor fi instalate numai in incaperi uscate si curate; alimentarea acestora, prin derivatii provizorii, de la tabloul de distributie este interzisa. Se interzice utilizarea masinilor si utilajelor la puteri nominale mai mari decat suporta reteaua;

3.Toate instalatiile electrice de pe intreg teritoriul scolii aflate in locuri de munca periculoase, unde elevii si personalul scolii ar putea veni in contact cu ele, vor fi prevazute cu izolatiile si aparatoarele reglementare, precum si cu tablitele avertizoare respective (specifice instalatiilor si locului de munca);

4. Incaperile si spatiile scolare in care se afla instalatiile electrice, generatoare, transformatoare, acumulatoare etc. vor fi prevazute cu afise sugestive, plancarde si instructiuni privitoare la electrosecuritate;

5. In caz de electrocutare, masurile de prim ajutor trebuie luate in functie de starea in care se gaseste accidentatul, astfel:

a) scoaterea rapida a accidentatului de sub tensiune prin intreruperea circuitului respectiv, cu respectarea tuturor prevederilor din normele in vigoare, deoarece, daca accidentatul este atins de o persoana inainte de scoaterea lui de sub tensiune, aceasta poate fi electrocutata;

b) cel care ofera ajutorul va folosi obiecte din materiale uscate, rau conducatoare de electricitate (tesaturi, funii, prajini, manusi, covorase si galosi de cauciuc etc.), iar la instalatiile de inalta tensiune este obligatoriu folosirea manusilor si a cizmelor din cauciuc electroizolant; indepartarea conductoarelor cazute la pamant se va face cu o prajina uscata din lemn, iar ruperea lor se face prin lovirea, de la distanta, cu corpuri rau conducatoare de electricitate;

c) in cazul cand accidentatul este in stare de lesin, trebuie chemat neintarziat un medic sau "Salvarea"; pana la sosire, persoana accidentata se va aseza intr-o pozitie comoda, linistita, imbracamintea ii va fi desfacuta pentru facilitarea respiratiei, accidentatului dandu-i-se in acelasi timp sa miroasa o solutie de amoniac; daca accidentatul a incetat sa mai respire sau respira anormal, rar, convulsiv, i se va face imediat respiratie artificiala. Pentru reanimarea accidentatului, fiecare secunda este pretioasa. Daca scoaterea de sub tensiune si inceperea respiratiei artificiale se fac imediat dupa electrocutare, readucerea la viata reuseste de cele mai multe ori. De aceea, primul ajutor trebuie acordat, fara intarziere, chiar la locul accidentului.

E. MASURI DE PROTECTIA MUNCII IN BAZELE SPORTIVE SAU DE EDUCATIE FIZICA, IN TIMPUL DEPLASARII ELEVILOR IN AFARA SCOLII

1. Conducerea institutiei de invatamant trebuie sa asigure conditii igienico-sanitare corespunzatoare pentru buna desfasurare a activitatilor de educatie fizica si sport, masuri de buna functionare a salilor de educatie fizica, a instalatiilor si aparaturii cu care sunt dotate.

2. In timpul desfasurarii lectiilor de educatie fizica si de activitati sportive, toti elevii trebuie sa posede echipament adecvat anotimpului si conditiilor atmosferice in care se desfasoara activitatea.

3. Inainte de inceperea lectiilor profesorul de educatie fizica va verifica starea aparaturii si instalatiilor din sala de educatie fizica si de pe terenurile de sport. Nu se va admite efectuarea exercitiilor la instalatii si aparate defecte.

4. Elevii bolnavi sau partial inapti pentru activitatea fizica vor anunta profesorul si nu vor executa exercitiile care le-ar periclita sanatatea. Se vor respecta indicatiile MECT privind scutirile medicale, vizita medicala fiind obligatorie pentru elevi la fiecare inceput de an scolar. Pentru a participa la ore, elevii sunt obligati sa prezinte o adeverinta cu mentiunea "CLINIC SANATOS - APT PENTRU ACTIVITATILE DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT", in conformitate cu art. 54, 55 Legea nr. 69/2000.

5. Pauza dinaintea orei de educatie fizica este afectata echiparii si deplasarii la locul de desfasurare a activitatii (teren, sala). In aceasta pauza nu este indicat sa se consume alimente, pentru a nu avea tulburari digestive.

6. Intrarea in sala (pe teren) se face in prezenta profesorului, elevii aliniindu-se in formatia si la locul stabilit.

7. Elevii scutiti medical, sau elevul de serviciu din ziua respectiva, au urmatoarele indatoriri:

- vor verifica daca pe teren (in sala) nu sunt obiecte, instalatii si aparate care ar putea pune in pericol sanatatea elevilor;

- vor ajuta profesorul cand sunt solicitati.

8. Se interzice participarea la ore cu lantisoare, bratari, cercei cu diametre prea mari si alte obiecte care ar putea pune in pericol integritatea corporala: ace, agrafe, obiecte taioase etc.

9. Elevii au obligatia ca in timpul orelor sa execute numai exercitiile indicate de profesor si sa respecte regulile de joc.

10. In timpul deplasarii sau al activitatii elevii nu au voie sa-si puna piedica, sa iasa brusc in fata celorlalti, pentru a nu provoca busculade.

11. Elevii au obligatia sa inceteze activitatea si sa anunte profesorul ori de cate ori sesizeaza defectiuni sau deteriorari la materialele sau instalatiile utilizate. Elevilor le este interzis sa se agate de portile de handbal, de cosurile de baschet, sau orice fel de bare care nu prezinta securitate.

12. Nu se va umbla la prize, instalatii si aparatura electrica. Se va pastra curatenia in sala, pe teren, in clasa, grupuri sociale, si orice alt loc de desfasurare a activitatii.

13. Pentru stricaciuni provocate in mod voit sau lipsuri la materiale, raspunderea va reveni celui in cauza sau intregii clase.

14. Elevii sunt obligati sa respecte regulile de circulatie si masurile de prevenire a accidentelor de circulatie in situatiile in care se deplaseaza pe drumurile publice. Se vor respecta masurile PSI, fiind interzisa aprinderea focului in locuri nepermise.

15. In cazul in care se vor gasi obiecte periculoase (cartuse, grenade etc.) sau instalatii avariate care pot provoca accidente (cabluri electrice rupte de vant sau furtuna) se vor ocoli si vor fi anuntate organele in drept.

Masuri de protectia muncii in timpul lucrului cu calculatorul

Exista unele masuri de prevenire, care trebuie luate pentru a nu dauna atat utilizatorului cat si calculatorului:

vMasuri de protectie pentru utilizator

Un prim element caruia trebuie sa i se acorde atentie este campul magnetic creat in jurul calculatorului, mai ales cel creat de monitor si cel creat de uitatile de discuri magnetice.

Campul creat de monitor are cca. 32 mG (mili Gauss) si arie mai mare inspre spatele acestuia.

Astfel este daunatoare asezarea monitoarelor pe sistemul clasei de elevi (unul in spatele celuilalt).

De asemenea, in spatele monitorului nu se vor tine benzi sau discuri magnetice si nici nu va sta in mod obisnuit vreo persoana.

Amplasarea monitorului fata de sursa de lumina a incaperii in care se lucreaza este foarte importanta pentru ochi. O combinare defectuoasa a luminii incaperii cu emisia luminoasa a monitorului duce la tulburari de vedere. In general, monitorul se va plasa astfel incat lumina naturala venita de pe fereastra sa cada in lateral fata de persoana care lucreaza la calculator. Altfel, ori se combina cu emisia ecranului si se reflecta deranjant pentru ochi, ori vine direct in ochi impreuna cu cea de la ecran.

Trebuie ca monitorul sa dispuna de protectia la radiatii.

Nu trebuie sa se stea prea aproape cu ochii de monitor. Distanta minima este de 50 cm.

Pozitia defectuoasa la calculator va avea consecinte asupra coloanei vertebrale. Acest lucru apare mai ales la tineri, care prefera sa tasteze cu tastatura pe genunchi, sau cu o singura mana, sau aplecati peste tastatura.

vMasuri pentru buna functionare a calculatorului

Calculatorului trebuie conectat la reteaua de curent electric printr-o priza cu impamantare. Daca reteaua de alimentare cu curent electric prezinta fluctuatii de tensiune si, in consecinta, de frecventa, se recomanda utilizarea unei surse neintreruptibile de tensiune electrica, care sa asigure un timp minim de salvare a fisierelor si de inchidere corecta a calculatorului. Fluctuatiile de tensiune, pana la opriri si porniri bruste, pot duce la distrugerea hard disk-ului prin deteriorarea mecanicii bratelor cu capete de citire/scriere. Acestea pot "cadea" pe suprafata discului si cum acesta se roteste, vor actiona ca niste pluguri, distrugandu-l.

Nu se recomanda pornirea si oprirea calculatorului intr-un interval scurt de timp, pentru a preveni eventualele socuri electrice.

Atunci cand este transportat la temperaturi joase si apoi introdus in casa, calculatorul nu va fi pornit decat dupa ce va ajunge la temperatura camerei (schimbarile bruste de temperatura provoaca condens pe diverse componente si cand acestea sunt puse sub tensiune se pot distruge, in special tubul monitorului).

Trebuie verificat periodic sistemul de racire al microprocesorului (cooler-ul), deoarece microprocesorul fiind compus din componente care realizeaza emisii termice produce o incalzire a pastilei de siliciu si pot aparea dilatari. Durata de functionare a microprocesorului va fi cu atat mai mare cu cat acesta va functiona la temperaturi mai mici. Desi unele placi de baza permit overclocking-ul "functionarea microprocesorul la o frecventa de tact superioare celei marcate pe chip", aceasta practica nu este recomandata deoarece scurteaza viata microprocesorului sau il poate distruge rapid.

Nu trebuie puse in lucru floppy disk-uri imediat ce au fost aduse dintr-un mediu rece.

Daca manipulati hard disk-ul (la instalarea unuia nou sau la transferul intr-un alt calculator), trebuie sa il feriti de socuri mecanice, deoarece componentele mecanice din interior sunt sensibile. Un hard disk lovit va fi definitiv compromis.

Mediul in care lucreaza calculatorul trebuie ferit de praf care poate infunda cooler-ul microprocesorului sau fantele de ventilatie ale sursei de alimentare.

In situatiile in care se desface carcasa si se ating componentele din interior, sau atunci cand instalam noi componente hardware, este obligatoriu ca persoana care executa aceste operatii sa fie descarcata electrostatic, pentru a nu produce scurtcircuite pe placile interioare calculatorului. Acest lucru se poate realiza atingand o suprafata metalica nevopsita (carcasa calculatorului). In aceste situatii calculatorul va fi debransat de la reteaua electrica inainte de a i se deschide carcasa.

Pentru o protectie a monitorului este recomandabila activarea optiunii de trecere la stand by pe timpul cat nu lucreaza, in loc de folosirea unui screen saver.    

PREVENIREA SI STINGEREA

INCENDIILOR

1. Indrumari privind respectarea regulilor de paza contra incendiilor in gospodarii si institutii

- Nu lasati la indemana copiilor mici chibriturile sau alte surse de foc;

- Nu lasati copiii mici nesupravegheati in incaperi cu foc in sobe si lampi de gatit sau de iluminat cu petrol in stare de functionare;

- Nu curatati cu benzina sau cu alte lichide inflamabile haine, mobila, pardoseala etc., in prezenta focului deschis;

- Nu depozitati furaje si lichide inflamabile in poduri sau in apropierea constructiilor;

- Nu lasati nesupravegheat focul in curte, nu faceti foc deschis pe timp de vant;

- Nu fumati si nu permiteti fumatul, aruncarea chibriturilor, tigarilor sau a altor obiecte aprinse si nici iluminatul cu flacara deschisa in magazii, poduri etc.;

- In fata sobelor, pe dusumea sau parchet, se va fixa o tabla, peste care nu se vor pune presuri, covoare, hartii etc;

- Nu se vor pastra lemne, hartii, imbracaminte sau alte materiale combustibile mai aproape de 1 metru fata de sobele metalice si de burlanele acestora;

- Cenusa se va depozita in vase metalice sau in gropi, separate de gunoi si apoi va fi stinsa;

- Este interzis a se aprinde focul in sobe cu benzina sau cu alte lichide inflamabile;

- Este interzis a se introduce in sobe lemne care nu intra in intregime in focar;

- Sobele de metal, de caramida sau de teracota sa nu se incalzeasca peste masura;

- Pe timpul transportului si manuirii buteliilor de gaze lichefiate, acestea vor fi ferite de lovituri, caderi sau deformari;

- Nu folositi buteliile fara regulator de presiune, cu garnituri uzate, cu furtun care prezinta crapaturi sau largiri la capete;

- Buteliile de gaze lichefiate nu se pastreaza in apropierea surselor de caldura sau sub actiunea directa a razelor solare;

- Distanta dintre butelie si masina de aragaz va fi de 1 metru, iar fata de sursa de caldura cu flacara deschisa de cel putin 2 metri;

- Este interzis a se folosi buteliile in pozitia culcata sau inclinata;

- Aprinderea focului in cazul folosirii gazelor lichefiate se va face respectand principiul "gaz pe flacara";

- Pe timpul folosirii ,aragazul nu se lasa nesupravegheat;

- Este interzis a se folosi instalatii si aparate electrice defecte sau improvizate, cu conductori neizolati, cu prize sau intrerupatoare defecte, cu doze si derivatii fara capace;

- Nu este permis a se lasa sub tensiune fara supraveghere nici un fel de aparate electrice (fier de calcat, resou, radiator etc.);

- Fierul de calcat va fi asezat pe timpul folosirii pe suporti de caramida sau de metal;

- Lampile de gatit sau de iluminat cu petrol trebuie sa fie in buna stare, sa nu aiba scurgeri de petrol, sa nu se lase nesupravegheate, sa nu se umple in timpul functionarii;

- Nu aprindeti focul in padure sau la o distanta mai mica de 100 de metri fata de aceasta;

- Nu aruncati in padure tigari sau chibrituri aprinse.

CE FACEM IN CAZ DE INCENDIU?

Prima obligatie pe care o aveti, odata ce ati observat incendiul, este aceea de a anunta pompierii (formatie civila sau militara).

La sate se alarmeaza formatia de pompieri prin semnale de toaca, clopot, sirena etc.

Dupa alarmarea pompierilor se trece la localizarea si lichidarea flacarilor. De retinut ca focul (arderea) inceteaza daca dispare unul dintre cele trei elemente care il intretine: materia combustibila, oxigenul din aer si temperatura.

Apa raceste materialele aprinse pana cand temperatura creata nu mai poate intretine arderea. Vaporii inabusa focul.

Otetul si sifonul sunt de circa cinci ori mai eficace ca apa.

Prelatele sting focul prin inabusire; la fel, nisipul sau pamantul etc.

Stingatoarele cu spuma chimica functioneaza prin rasturnare; cele cu praf si bioxid de carbon prin scoaterea sigurantei si actionarea rozetei sau parghiei. Jetul se indreapta spre baza flacarilor.

Stingerea incendiilor de cos

Cosurile de evacuare a fumului se aprind datorita necuratarii lor la timp de funinginea si zgura depuse pe ele.

Daca au luat foc, ele trebuie stinse rapid, putand genera incendii mari.

Pentru stingere aruncati mai intai otet sau apa peste focul din soba si inchideti usile acesteia.

Apoi, de pe acoperis se va arunca pe cos un litru de otet sau 4-5 litri de apa, dupa care se va infunda cu o carpa uda. Iarna se poate folosi zapada de pe acoperis.

Cand nu se poate ajunge la cos, incendiul se va stinge din pod.

Deschideti usita de curatare a cosului (avand mana infasurata intr-o carpa uda) si turnati prin ea otetul sau apa.

Cand se incendiaza portiunea de acoperis din jurul cosului, veti actiona de pe acoperis si din pod, prin desfacerea tiglei, tablei, de la limita cea mai indepartata a suprafetei aprinse si stropirea cu apa a vecinatatilor.

Stingerea incendiilor provocate de aragazuri, lampi de petrol, sobe de incalzit cu combustibili lichizi

Daca s-au aprins gazele iesite chiar pe la ventil sau regulatorul de presiune, operatiunea de inchidere o faceti cu mana infasurata intr-o carpa uda, pentru evitarea arsurilor.

Daca ventilul este defect, acoperiti-l rapid cu o prelata uda, care sa cuprinda si butelia.

Lampile sau sobele incendiate se acopera repede cu prelate umede, dupa care se continua stropirea cu apa a acestora.

Atunci cand totusi s-au produs explozii, dupa salvarea eventualelor victime, inchideti usile incaperilor unde s-a transmis incendiul, dupa care treceti la stingerea focarelor prin stropire cu apa si batere cu carpe ude.

Stingerea instalatiilor electrice

Desi aprinderea izolatiei conductoarelor electrice nu este vizibila, totusi se simte mirosul caracteristic de cauciuc ars, se observa iesind fum pe la capacele dozelor de ramificatie, intrerupatoarelor sau prizelor. In asemenea cazuri intrerupeti imediat alimentarea cu energie electrica, prin scoaterea sigurantelor de la tabloul de distributie si numai dupa aceea treceti la stingerea incendiului. Pentru aceasta desfaceti capacul dozei de unde se ramifica circuitul, care arde, si introduceti cu presiune continutul unui sifon pe tubul de protectie a conductorului. Daca nu aveti sifon, turnati cu sticla otet, in lipsa acestuia, apa.

Stingerea unei cladiri de locuit

Prima grija este aceea de a vedea daca in casa nu sunt persoane.

In cazul cand sunt, veti trece imediat la scoaterea lor din incaperi.

Pentru reusita interventiei, de la bun inceput se vor organiza echipe pentru:

1. salvarea oamenilor si evacuarea bunurilor;

2. localizarea incendiului;

3. lichidarea focarelor, alimentarea cu apa.

Ordinea evacuarii va fi: butelii de aragaz, bidoane, lampi cu lichide inflamabile; se scot apoi obiectele mici si de valoare, apoi cele mai mari. A nu se uita animalele din grajduri, daca sunt amenintate.

De retinut! Cei care actioneaza pe acoperis nu vor atinge si vor stropi firele electrice aeriene, pentru a nu fi electrocutati.

Daca animalele din grajd sunt speriate si nu vor sa iasa, le veti acoperi capul (ochii) cu o patura (sac, haina), dupa care le veti trage afara.

Stingerea incendiilor la autovehicule

Indiferent unde a izbucnit incendiul, opriti autovehiculul.

Se opreste curentul prin scoaterea legaturilor de la baterie.

Daca arderea are loc in apropierea rezervorului de benzina, acoperiti-l cu carpe ude, pentru a nu se incalzi.

In lipsa stingatoarelor sau a apei, folositi pamant, noroi, nisip sau acoperiti cu prelate, carpe etc.

Stingerea incendiilor de lanuri

Cand focul a cuprins o suprafata mica, il stingeti prin "batere" cu crengi, maturi, haine sau prin acoperire cu pamant.

Daca a fost cuprinsa o suprafata mare, anuntati organele competente. Localizarea incendiului se face prin cosirea unei fasii in jurul suprafetei cuprinse de flacari, lata de 2-3 metri, mai ales in fata vantului.

Stingerea incendiilor de padure

Un inceput de incendiu se lichideaza prin "batere" cu crengi si acoperire cu pamant, incepand cu marginile zonei catre centrul acesteia.

Cand flacarile au cuprins o suprafata mai mare, se realizeaza prin sapare o fasie lata de1-4 metri in jur.

Retineti! Numai dupa localizare treceti la stingerea incendiului. Convingeti-va ca ati lichidat toate focarele.

Stingerea imbracamintei de pe o persoana

Daca vi s-au aprins hainele, nu faceti imprudenta sa fugiti!

Dezbracati-le imediat, apoi stingeti-le! Daca nu le puteti dezbraca, culcati-va pe partea aprinsa sau infasurati-va cu o cuvertura, patura etc.

Daca arderea a patruns adanc prin imbracaminte, pana la piele, victima nu se mai dezbraca, ci se infasoara cu un cearsaf, fiind transportata in cel mai scurt timp la un spital. Pentru calmarea durerilor si prevenirea starii de soc, pana la sosirea personalului calificat, li se vor da calmante (algocalmin etc.) si analeptice (cafea tare, cofeina, pentazol etc.) pentru a preveni colapsul (lesinul).

ATRIBUTIILE FORMATIILOR CIVILE DE POMPIERI

1. Desfasoara activitate pentru cunoasterea si respectarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor.

2. Efectueaza controale asupra modului in care se aplica normele de prevenire si stingere a incendiilor, fac propuneri pentru inlaturarea neregulilor constatate si urmaresc rezolvarea operativa a acestora.

3. Intervin cu operativitate pentru stingerea incendiilor si salvarea persoanelor si a bunurilor materiale ce se afla in pericol in caz de incendii sau de calamitati naturale ori catastrofe.

4. Participa la actiunile pentru apararea impotriva inundatiilor, evacueaza apa din subsoluri, canale tehnologice si din alte puncte deosebite ale intreprinderilor si institutiilor.

5. Participa la efectuarea de deblocari si inlaturarea daramaturilor provocate de calamitati naturale sau de catastrofe.

6. Executa masurile stabilite de conducerile societatilor pentru prevenirea pericolului incendiilor pe timpul repunerii in functiune a instalatiilor tehnologice avariate de calamitati naturale sau catastrofe.

ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PREVENIRE A INCENDIILOR

Prin prevenirea incendiilor se intelege complexul de masuri tehnico-organizatorice si instructiv-educative destinate sa preintampine izbucnirea si propagarea incendiilor, sa asigure conditii pentru salvarea persoanelor si bunurilor, precum si pentru semnalizarea si stingerea eficienta a incendiilor.

Intreaga activitate de prevenire si stingere se organizeaza si se desfasoara pe principiul autoapararii care presupune ca fiecare unitate scolara si fiecare localitate sa-si asigure cu fortele si mijloacele proprii, apararea vietii si bunurilor impotriva incendiilor, exploziilor, avariilor si efectelor negative ale calamitatilor naturale.

In acest scop trebuie sa se asigure realizarea urmatoarelor obiective:

a) preintampinarea aparitiei situatiilor negative care ar putea diminua securitatea impotriva incendiilor;

b) sesizarea si inlaturarea operativa a starilor de pericol si a cauzelor potentiale de incendiu, explozie sau avarii care pot genera incendii;

c) stingerea prompta a inceputurilor de incendiu si a incendiilor, limitarea la maximum a consecintelor negative pe care le pot crea asupra securitatii oamenilor si bunurilor;

d) inlaturarea operativa a urmarilor incendiilor, exploziilor, calamitatilor naturale si a altor asemenea evenimente negative;

e) reluarea in cel mai scurt timp si in conditii de siguranta a activitatii perturbata de incendii, explozii, avarii sau calamitati naturale.

Sarcinile formatiilor civile de pompieri in cadrul autoapararii

a) participarea la instruirea personalului muncitor la incadrarea acestuia in munca;

b) sprijinirea sefilor formatiilor de lucru in instructajul periodic al personalului muncitor;

c) intensificarea activitatii privind controlul normelor de prevenire si stingere a incendiilor;

d) asigurarea controlului functionarii instalatiilor de prevenire si stingere a incendiilor;

e) cresterea contributiei pompierilor cu activitatea obsteasca la realizarea sarcinilor de protectie impotriva incendiilor.

OPERATIUNI    PENTRU PREGATIREA SI DESFASURAREA INTERVENTIEI

Formatiile civile de pompieri executa urmatoarele operatiuni de pregatire si desfasurare a interventiei:

- adunarea pentru interventie;

- deplasarea la locul interventiei;

- realizarea dispozitivului premergator;

- recunoasterea;

- salvarea persoanelor si evacuarea bunurilor;

- realizarea dispozitivului de interventie;

- stingerea incendiilor;

- inlaturarea efectelor incendiului;

- retragerea si stabilirea capacitatii de lupta a formatiei.