CATEGORII DOCUMENTE |
Comunicare | Marketing | Protectia muncii | Resurse umane |
Conceptul de RISC PROFESIONAL, in ceea ce priveste perceptia acestuia, depinde de nivelul de instruire - formare si de experienta profesionala a participantilor la un proces de munca, in situatii de munca date.
In cele ce urmeaza, vom cauta sa prezentam si sa facem o clarificare cu privire la continutul RISCULUI PROFESIONAL, pentru a stabili un limbaj comun in analizele ce se vor efectua in scopul stabilirii masurilor ce pot fi intreprinse pentru a elimina sau reduce riscul la un nivel acceptabil pentru organizatie.
In acest sens, pentru a defini cat mai veridic riscul, va trebui sa ne indreptam analiza spre reperarea lipsurilor, a anomaliilor sau a deficientelor intalnite intr-o situatie de munca data*, in raport cu dispozitiile si reglementarile legale in vigoare.
RISC - Ca urmare RISCUL reprezinta:
u Deficienta in aplicarea reglementarilor in materie de securitate si sanatate in munca, susceptibila de a provoca, in mod direct, un accident"
Acest mod de interpretare face ca notiunea de risc sa se asemene cu cea de "PERICOL" - care este perceput ca fiind "un eveniment sau o situatie susceptibila de a antrena pierderi operatorului, oamenilor din jur sau chiar procesului de munca".
Din aceasta perspectiva, RISCUL se poate defini ca:
v "Eventualitatea intalnirii intre om si pericol"
Aceasta notiune da inteles conceptiei despre accident, conform careia rezultatul acestuia - vatamarea - apare in urma conjunctiei dintre om si un obiect / masina, mijloc tehnic, substanta etc.).
w "Riscurile sunt identificate astfel prin:
Ø Acces la organele de transmisie,
Purtarea echipamentelor de lucru flotante,
Contact cu un conductor sub tensiune.
Ø cauzele lor, respectiv PERICOLE, cum ar fi:
Situatie de munca: este situatia in care lucratorii realizeaza produse si / sau servicii in conditii de munca si de securitate date.
PERICOL - PERICOLUL, ca notiune, conduce la concluzia ca el poate fi definit ca:
"Proprietatea sau capacitatea intrinseca a unui echipament, a unei substante, a unei metode de munca, de a cauza o vatamare / dauna pentru sanatatea lucratorilor"
sau
"sursa sau situatie cu un potential de a produce o vatamare, in termeni de ranire sau imbolnavire, dauna adusa proprietatii / dauna adusa mediului de lucru sau o combinatie a acestora".
Pericolul este, de fapt, ceea ce ar putea dauna - probabil - oamenilor
mediului
proprietatii
echipamentelor
Pericolele pot fi asociate cu:
mediul de lucru (ex. pardoseala alunecoasa, iluminat slab..);
modul de organizare a muncii (ex. purtarea unei greutati mari pe distante lungi...);
instalatii, echipamente, utilaje sau substante utilizate (ex. substante toxice, instalatii fara imprejmuire.);
lipsa de informatii, instruire, supraveghere;
echipamente individuale de protective (de slaba calitate sau care nu sunt pe masura utilizatorului).
recunoastere a lucrurilor care ar putea duce la o vatamare / dauna a persoanei (ex. substante inflamabile, substante combustibile)
definire a caracteristicilor lui.
/ Fenomen periculos
DE CE IDENTIFICAM SI RAPORTAM PERICOLELE?
Un exemplu: Pentru fiecare ranire / accident grav sau deces la locul de munca, de obicei, s-au ignorat "indicatoarele avertizoare" sau accidentele de tipul "cat pe ce sa se intample" (incidentele), deoarece conditiile de munca se schimba aproape zilnic.
Schimbarea conditiilor pot genera noi pericole. Urmatoarea ranire / accident ar putea fi grav.
Aceste "indicatoare de avertizare" sau pericole trebuie solutionate inainte de producerea accidentelor!
PERICOLUL - trebuie sa fie raportat persoanei responsabile de zona de lucru respectiva.
raportarea se face:
Pentru a-i defini caracteristicile, va trebui sa apelam la notiunea ce defineste pericolul in sine, si anume:
FENOMEN PERICULOS -reprezinta:
Exemple de fenomene periculoase: piese mecanice in miscare; conductori sub tensiune; mediu de lucru cald / rece ; substante combustibile /
inflamabile / explozive ; vizibilitatea
Identificarea fenomenelor periculoase si caracteristicilor acestora se face prin observarea si analiza situatiilor de munca din fiecare faza a unui proces de munca respectiv
constructii - montaj
reglaj - probe tehnologice
exploatare
mentenanta
intretinere - curatire
In continuare este prezentat un index al fenomenelor periculoase.
Exemple de FENOMENE PERICULOASE: PIESE IN MISCARE (POZ. 2)
Identificarea unui fenomen periculos nu este suficienta pentru a descrie circumstantele in care, spre ex., se poate produce o vatamare / dauna, decat daca definim elementele ce-l completeaza, precum:
SITUATIA PERICULOASA aceasta reprezinta "o situatie de munca, identificata anterior producerii unor efecte daunatoare omului / unitatii de lucru, in care o persoana este expusa la unul sau mai multe fenomene periculoase sau agenti chimici, ce pot antrena un accident".
Identificarea situatiilor periculoase consta in depistarea pericolelor prezente in fiecare faza a unui proces de munca, respectiv la constructii - montaj - reglare flux - exploatare - mentenanta - intretinere, curatire
uatii periculoase, unul sau mai multe evenimente perturbatoare pot fi la originea unui accident (in exemplul de fata: alunecarea in iarba umeda atrage dupa sine caderea de pe faleza.
Acest accident se va traduce prin vàtàmarea salariatului (si daune pentru echipamente sau pentru produse).
zona periculoasa: orice zona din interiorul si / sau imprejurul echipamentului de lucru, care poate prezenta riscuri pentru sanatatea si securitatea lucratorului / lucratorilor expusi.
VATAMAREA: reprezinta è"o leziune sau atingerea sanatatii persoanei expuse in termeni de ranire, imbolnavire sau dauna adusa proprietatii, dauna adusa mediului de lucru sau o combinatie a acestora".
è"ansamblulpiedicilor puse in fata unei bune functionari fizice si psihice a unei stari umane".
VATAMAREA poate fi descrisa in termeni de:
GRAVITATE: fizio patologie / complicatii / incapacitate de munca / deces
FRECVENTA: de cate ori / in ce sectoare / ce grupe?
Examenul vatamarii este efectuat, printre altii, de catre epidemiologisti.
Plecand de la statistica accidentelor si maladiilor profesionale, ei incearca sa examineze in mod stiintific, fondat pe cauzele si asocierile de cauze care sunt la baza vatamarii.
In acest mod, devine posibil a stabili profile de vatamari pe sectoare de activitate.
Cu titlul de exemplu, alegem chiar sectorul de sanatate:
Accidente |
Boli profesionale |
Afectiuni din munca |
Ø Leziuni rezultate din caderi |
Dermatite |
Ø stres excesiv |
Ø Afectiuni datorate socului |
Hepatita B |
Ø Lombagie |
Ø Hernie de disc |
Tuberculoza |
Ø Probleme la membre (dureri picioare, varice ...) |
Ø Leziuni cauzate de arsuri |
Cancer |
Ø Oboseala datorata muncii |
Ø Leziuni datorate radiatiilor |
Alte boli profesionale |
Ø |
Mecanismul de apariTie a vatamarii prin interactionarea elementelor ce compun riscul
MECANISMUL DE
VATAMARE
Din
analiza proceselor accidentale, rezulta - in final - ca pentru a se produce o
vatamare / dauna, intr-o situatie de munca data, trebuie intrunite 3
conditii:
Daca PERSOANA este EXPUSA unui FENOMEN PERICULOS, cu un numit grad de PERICULOZITATE, creindu-se astfel o SITUATIE PERICULOASA,
prin activarea unui MECANISM DECLANSATOR, se produce un EVENIMENT PERICULOS, care,
in situatia in care nu exista O POSIBILITATE DE EVITARE SAU LIMITARE A VATAMARII,
RISCUL DE A SE PRODUCE ACCIDENTUL
ELEMENTELE
COMPONENTE ALE RISCULUI
Riscul profesional are in componenta sa
urmatoarele patru elemente:
FENOMENUL PERICULOS si GRAVITATEA acestuia sau PERICULOZITATEA FENOMENULUI
SITUATIA PERICULOASA - exprimata in termeni de EXPUNERE
EVENIMENTUL PERICULOS - care declanseaza scenariul accidentului, indicandu-se PROBABILITATEA DE APARITIE a acestuia
POSIBILITATEA DE EVITARE / REDUCERE A VATAMARII - care reprezinta un factor de ponderare a consecintelor si care trebuie luat in calcul ca ultima bariera in fata accidentului.
PENTRU A SE PRODUCE O VATAMRE / DAUNA TREBUIE INTRUNITE TREI CONDITII:
RISCUL reprezinta astfel, PROBABILITATEA ca un EVENIMENT PERICULOS sau o SITUATIE PERICULOASA sa antreneze CONSECINTE nedorite, el constituind o combinatie intre
PROBABILITATEA DE APARITIE A VATAMARII
si
CONSECINTELE (GRAVITATEA) UNEI POSIBILE VATAMARI.
PROBABILITATEA DE APARITIE A VATAMARII este functie de:
Ø FRECVENTA SI DURATA EXPUNERII LA FENOMENUL PERICULOS
Ø PROBABILITATEA DE APARITIE A UNUI EVENIMENT PERICULOS
Ø POSIBILITATEA DE EVITARE / LIMITARE A VATAMARII.
In concluzie
Riscul asociat unei situatii de munca sau unui proces tehnic particular este derivat de o combinatie a urmatoarelor componente:
GRAVITATEA
VATAMARII
Exemplu de grila pentru stabilire nivel de GRAVITATE A VATAMARII Agentii chimici
sau la sau
nivel de PERICOL Agentii biologici
Grila I
Exemplu de grila pentru stabilire nivel de GRAVITATE A VATAMARII pentru Procese accidentale
Grila II
Exemplu de grila pentru stabilire nivel de GRAVITATE A VATAMARII in cazul Evaluarii riscului asociat fiecarui mod de defectiune si a efectelor sale - AMDE (Analiza modului de defectare si a efectelor sale)
Nivelurile de gravitate sunt definite prin consecintele defectiunilor sau a deficientelor de functionare a unui subsistem (post / loc de munca) sau a unei componente a acestuia, urmand scara de mai jos:
Grila III
Exemplu de grila pentru stabilire nivel de GRAVITATE A VATAMARII in cazul Evaluarii riscului in Constructii
Grila IV MATRICE CU PARAMETRII DE ESTIMARE A RISCULUI
(rata) |
Consecinte |
||||||
A |
B |
C |
D |
E |
|||
Oameni |
Bunuri |
Functionare unitate |
Mediu inconj. |
Reputatia unitatii |
|||
1 Insignifiant |
Fara vatamare |
Fara pagube |
Nici-un impact |
Nici-un efect |
Fara impact |
||
2 Minor |
Tratament prim ajutor |
Pagube mici, pierderi financiare minore |
Intrerupere pe termen scurt |
Efecte fara importanta |
Impact mic |
||
3 Moderat |
Tratament mediu |
Pagube localizate / pierderi financiare moderate |
Intrerupere pe termen mediu |
Efecte localizate |
Impact limitat |
||
4 Major |
Vatamari mari |
Pagube majore / pierderi financiare mari |
Intrerupere prelungita in sectiile unitatii |
Efecte majore |
Impact considerabil |
||
5 Catastrofal |
Deces |
Pagube si pierderi financiare mari |
Intrerupere pe termen lung |
Efecte puternice |
Impact national si international |
Exemplu de grila pentru stabilire nivel de GRAVITATE A VATAMARII: Consecintele vatamarii (C) in cazul utilizarii metodei M.I.E.R
- Ranire fara incapacitate de munca
C 2 = 3 - Ranire importanta cu incapacitate temporara de munca
C 3 = 7 - Invaliditate grava permanenta sau afectiune cronica cu incapacitate partiala de munca
C 4 = 15 - Leziuni foarte grave; 1 caz mortal
C 5 = 40 - Catastrofe, accidente colective cu decese
Grila V
PROBABILITATEA:
Probabilitatea
de realizare a vatamarii / daunei are la origine OMUL sau MASINA, si poate fi estimata in functie de
trei elemente
- este
perioada de prezenta a lucratorului in zona de influenta a fenomenului
periculos, facandu-se distinctie, pe de o parte, intre durata sau frecventa
de expunere, pe de alta parte, de numarul persoanelor expuse.
FRECVENTA si / sau
DURATA DE EXPUNERE:
EXPUNERE: - Situatia de munca in care o persoana este supusa la unul sau mai multi agenti chimici sau biologici, sau la unul din fenomenele fizice: zgomot, vibratii, radiatii ionizante, ce pot antrena o vatamare pe o durata mai scurta sau mai lunga.
Este masura in care lucratorii pot intra in contact cu un pericol.
Elementele privind frecventa sau durata de expunere la fenomenul periculos pot rezulta ca urmare a:
F necesitatii de acces al lucratorilor intr-o "zona periculoasa" (de ex. pentru a interveni in punerea in functionare normala a masinii, mentenanta sau intretinere / reparatie) ;
F naturii accesului (de ex. pornirea masinii, alimentarea manuala ) ;
F timpului petrecut in zona periculoasa - durata expunerii la fenomenele considerate periculoase, fapt ce reclama analizarea si luarea in considerare a modului de lucru al masinii sau si a metodelor de munca utilizate;
Este vorba, in special, de necesitatea de acces a lucratorilor la activitati de reglaj al masinii, corectia sau chiar schimbarea unui proces tehnologic, cercetarea defectiunilor etc., precum si necesitatea de a suspenda functiile de securitate a unei masini, ex. in cazul in care se ajunge la momentul mentenantei.
F numarul de persoane ce trebuia sa acceada in "zona periculoasa respectiv lucrul in conditii periculoase ;
F frecventa accesului
Niveluri de expunere
I, II, III - Conform rezultatelor statistice:
F. rar - 1 data pe an
Rar - de cateva ori pe an
Uneori - lunar
Ocazional - saptamanal
Frecvent - zilnic
Permanent
usoara - expunere rara si usoara
medie - expunere care atinge valorile limita
ridicata - expunere care depaseste valorile limita
I. II.
Rar sau destul de frecvent si / sau de scurta durata a expunerii
Frecvent, pana la continuu si / sau de lunga durata a expunerii
III.
IV - Dupa importanta expunerii:
Expuneri usoare è sistem complet inchis
è sistem partial deschis si un produs putin volatil
è sistem deschis, cu un produs nevolatil sau putin volatil, cu o durata sau frecventa de expunere mica
è sistem partial deschis, cu o captare de la sursa permanenta.
è sistem partial deschis, cu un produs volatil, cu o durata sau frecventa de expunere mica
Expuneri medii: è sistem deschis, cu un produs putin volatil si o durata sau frecventa de expunere medie
è sistem deschis, cu captare de la sursa
è modalitate operatorie ce ar putea presupune un contact cutanat ocazional
è sistem partial deschis, cu un produs volatil, cu o durata sau frecventa de expunere ridicata
è sistem deschis, cu un produs volatil, cu o durata sau frecventa de expunere medie
Expuneri ridicate: è sistem partial deschis, fara nici-o captare
è aplicarea unui produs pe o suprafata larga (pictura, vopsirea.), fara protectie colectiva
è procedura operatorie, ce presupune un contact cutanat frecvent
Are origine tehnica si / sau umana
Poate rezulta din:
F
daca: - masina similara e sigura - utilizarea normala si tehnicile de utilizare sunt
comparabile - fenomenele si elementele de risc sunt comparabile - conditiile de lucru sunt comparabile
Culegerea
datelor de fiabilitate
F Date statistice rezultate din mentenanta
F Istoricul accidentelor
F Situatia vatamarilor / daunelor
F Compararea riscurilor, spre ex. cu ale unei masini similare,
Revenind la definitia RISCULUI, acesta reprezinta PROBABILITATEA ca un EVENIMENT PERICULOS sau o SITUATIE PERICULOASA sa antreneze CONSECINTE nedorite, in conditii determinate.
Deci: RISCUL (R) = (Pe) PROBABILITATEA DE APARITIE A EVENIMENTULUI PERICULOS
(Pa) PROBABILITATEA DE APARITIE A ACCIDENTULUI, DACA EVENIMENTUL PERICULOS A FOST DECLANSAT
Probabilitatea de aparitie a evenimentului periculos poate fi caracterizata prin doua situatii:
a) Evenimentul antreneaza intotdeauna accidentul
b) Evenimentul poate declansa un proces de recuperare, care impiedica consecinte nedorite, urmare abilitatii operatorilor de a detecta, localiza si corecta disfunctionalitatile sistemului, cauzate fie de eroare umana, fie de deficiente tehnice.
In termeni de fiabilitate a sistemului oameni - masini , este mult mai eficient sa maresti probabilitatea de recuperare in timp util, decat sa incerci eliminarea deficientelor.
Ca NIVEL al PROBABILITATII DE APARITIE E UNUI EVENIMENT PERICULOS, se utilizeaza:
In varianta I
In varianta II a) b) c)
Nota: Putin probabil : nu trebuie sa se materializeze pe durata intregii activitati analizate
Probabil se poate materializa in mod repetat pe durata intregii activitati analizate
F. probabil se materializeaza in mod repetat
EVALUAREA PROBABILITATII: Adesea este dificil de a obtine probabilitatile defectelor/ deficientelor si atunci se procedeaza la o evaluare semicantitativa, care le claseaza pe acestea (spre ex.) pe 6 niveluri de probabilitate*):
Extrem de rar - Probabilitate a deficientelor foarte mici - eventualitatea de aparitie este neglijabila in intervalul de functionare a sistemului
Foarte rar - Probabilitatea deficientelor este foarte rara
Rar - Mica probabilitate a deficientelor
Posibil - Posibilitati de aparitie a deficientelor
Frecvent - Probabilitate mare de aparitie a deficientelor
Foarte frecvent - Foarte mare probabilitate de aparitie a deficientelor
Se utilizeaza in cazul "Analizai modurilor de deficiente si a efectelor lor - AMD"
PROBABILITATEA DE APARITIE E UNUI EVENIMENT PERICULOS (Ev. P.) este, in general, evaluata prin plecarea de la estimari statistice.
Pentru a determina probabilitatea de defectare a unei componente simple (o piesa mecanica sau electronica), este posibil, spre ex., sa se recurga la date statistice rezultate din incercarile efectuate in laborator sau la date relevate de utilizarea operationala a acesteia.
Unei astfel de componente (ex. componente electronica) i se va atribui o probabilitate "de pana" la 1 / 1000e pe ora 10-3 / he-3
Estimarea probabilitatii de aparitie a disfunctionalitatii - Ev. P. - si in particular a unui accident, nu poate avea alt obiectiv decat acela de martor / asistenta la luarea deciziei in materie de securitate
Acesta este motivul pentru care este rezonabil de a considera ca "probabilitatile calculate trebuie sa fie interpretate in sensul de probabilitate subiectiva - la fel cu situatia in care limbajul utilizat se refera la frecventa".
Astfel, o posibilitate de aparitie a unui Ev. P. de nu are "o semnificatie absoluta". Comparata cu o probabilitate de , ea va semnifica, din contra, o mai buna securitate sau mai putin buna, daca este confruntata cu o valoare de
ð experimentati ð
neexperimentati ð
fara conducator operator
Este in functie de
F Operatori
F Rapiditatea aparitiei evenimentului periculos:
F Gradul de cunoastere a riscului:
F Experienta si cunostintele practice ale operatorilor
F Posibilitatea de a evita / limita vatamarea / dauna:
Posibil - in anumite conditii
ð Rar posibil (dificil)
Imposibil
Varianta I Varianta II
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3732
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved