Prevenirea incendiilor in industria usoara

A. Filaturi

1. Filaturi de bumbac

a. Depozite de bumbac. Bumbacul se aduce la intreprinderea de prelucrare cu camioanele sau cu trenul, in vagoane inchise.

Cea mai frecventa cauza a aprinderii baloturilor de bumbac, transportate pe cale ferata, o constituie scanteile de la locomotiva care pot patrunde si in interiorul vagoanelor.

De asemenea, datorita frecarii sarmelor care se folosesc la legarea baloturilor de bumbac, se produce o degajare de caldura, suficienta pentru aprinderea fibrei de bumabac. Aprinderi se mai pot produce si din cauza tigarilor si chibriturilor aprinse, aruncate pe baloturile de bumbac in timpul transportul pe cale ferata sau cu autocamioanele.

Baloturile aduse in intreprindere, se depoziteaza in incaperi inchise si, mai rar, in aer liber.

In depozite, incendiile se produc datorita aruncarii chibriturilor si a tigarilor aprinse pe baloturile de bumbac, focului deschis, scanteilor si scurtcircuitelor electrice.

Procesul de aprindere, generat de contactul bumbacului uscat si nepresat, cu corpuri incandescente, se manifesta diferit de modul de aprindere si ardere a bumbacului presat in baloturi. Aprinderea bumbacului nepresat se desfasoara cu trecere rapida de la combustia lenta la arderea cu flacari.

Bumbacul brut, uscat si presat in baloturi sau nepresat, este un material care nu se autoaprinde. Aprinderea bumbacului presat in baloturi este conditiondata de marimea si de natura particulelor incandescente cu care fibra vine in contact. Particulele incandescente de carbune trebuie sa aiba cel putin marimea unei alune pentru a putea sa incendieze balotul, iar particulele incandescente de metal trebuie sa aiba marimea de cel putin 3 mm.

Bumbacul crud, necopt, umezit si imbalotat, se autoincalzeste si, in scurt timp, se autoaprinde. De fapt, numai bumbacul imbibat cu diferite grasimi si uleiuri, care se oxideaza in contact cu oxigenul din aer, da reactii exoterme cu mari acumulari de energie. Este cazul bumbacului care pe timpul transportului, manipularii sau depozitarii a intrat in contact cu grasimi sau a celui care a servit la stergerea de ulei a utilajelor. Procesul de carbonizare a straturilor interioare incepe la 160 C.

Un mare pericol de autoarpindere prezinta baloturile de bumbac cu urme de ulei, transportate cu navele maritime, din cauza asezarii lor in stive mari, a lipsei de aerisire corespunzatoare si a transportului indelungat.

Depozitul de bumbac se construieste separat de restul cladirilor de productie.

In magazie, baloturile se aseaza in stive. La asezarea manuala, inaltimea stivelor nu trebuie sa depaseasca 6 randuri de baloturi. In depozitele mari, asezarea si manipularea baloturilor se face mecanizat, folosindu-se macarale mobile, inaltimea stivelor putand ajunge pana la 8 sau 10 randuri de baloturi. Intre stive, este necesar sa se lase spatii de siguranta, in directia usilor exterioare. Trecerile si iesirile din depozit trebuie iluminate, blocarea lor nefiind admisa.

Depozitele de bumbac nu se incalzesc, ventilarea se face natural.

Motoarele electrice folosite la macarale trebuie sa fie de tipul celor protejate impotriva prafului.

b. Sectia de amestecare si curatire (batere sau bataj). Din depozit bumbacul se aduce in sectia de curatire si bataj, fiind supus desfacerii si curatirii de impuritati si praf.

Principalele masini din aceasta sectie sunt desfacatoarelede baloturi si lupul destramator, cu ajutorul caruia se desface bumbacul, se scutura impuritatile si se elimina praful. Praful care se degaja, se absoarbe de ventilatoare si se depune in camerele de praf sub forma de scama de bumbacl incendiul se poate propaga prin conductele de ventilatie si de transport pneumatic a bumbacului. Cele mai frecvente incendii sunt provocate de scanteile produse la patrunderea corpurilor feroase (cuie, piulite, sarme etc. ), in masini sau la folosirea ciocanelor de fier pentru desfacerea baloturilor de bumbac.

Dupa reparatii, din neglijenta, raman in interiorul masinilor diferite unelte metalice, ca surubelnite sau piulite care, in timpul functionarii masinii, prin lovirea partilor feroase, produc de asemenea scantei.

Incendiile pot fi cauzate si de caldura degajata in timpul functionarii lagarelor neunse, aprinderea fiind mult mai favorizata de infasurarea firelor de bumbac pe axele masinilor si transmisiilor in miscare.

Flamele si scanteile electrice, produse de instalatiile si motoarele electrice defecte sau neadecvate filaturilor de bumbac, pot aprinde praful, scamele si fibrele de bumbac.

Caldura degajata pe timpul frecarii rotilor saibelor de aparatoarele lor, poate aprinde scama si praful de bumbac depuse; in cazul patrunderii unor bucati de sfoara, existente in bumbac, intre dintii volantului batator, se produce o autoincalzire.

Praful de bumbac depus pe radiatoarele din instalatia de incalzire, dupa un oarecare timp, se carbonizeaza si la patrunderea aerului proaspat, se poate aprinde, devenind incandescent. Pericolul creat de praful depus in camerele de colectare a prafului in sectia de bataje este destul de marel; focarul se mentine zile intregi si la patrunderea aerului in mod brusc, se poate produce incendiu instantaneu. In camere de amestec (odihna), orice scanteie produsa scapata si purtata odata cu transportul pneumatic, in conctact cu fibrele de bumbac, cu praful si datorita oxigenului din aer si a curentilor de aer, poate produce un incendiu.

Intr-un gram de praf de bumbac exista, de exemplu, peste trei milioane de particule mai mici de 50 m. Particulele fine se sedimenteaza cu o viteza mai mica (0, 003-0, 50 cm/s) si cu o miscare uniforma. Cercetarile efectuate in acest domeniu, au stabilit ca viteza de sedimentare a particulelor mai mici de 5 m este independenta de greutatea specifica. Diferenta de masa intre particulele de praf este neinsemnata. Particulele fine de bumbac (textile) in suspensie in aer raman nemiscate timp de aproape 24 h.

In timpul procesului de productie praful de bumbac se poate gasi sub doua forme:

1) Aerosoli, in care caz particulele respective sunt mici si in cantitate redusa.

2) Praf depus local in masini si in jurul lor, particulele fiind relativ in cantitati mai mari (la lupul destramator, masini batatoare, destramatoare, desfacatoare etc. ).

Incendiile in sectiile de bataj si in general si in filaturile de bumbac, pot fi evitate prin: inlaturarea, in primul rand, a cauzelor tehnice, care le-ar putea da nastere; in al doilea rand, respectand cu strictete regulile generale de prevenire a incendiilor si cele de exploatare rationala a tuturor instalatiilor, utilajelor si masinilor.

Sectia de curatire si bataje trebuie separata de restul filaturii prin pereti antifoc, iar comunicatia intre ele sa se faca prin usi rezistente la foc, sau in cel mai rau caz metalice. Bumbacul se poate desface din baloturi si curatit de praf, frunze si de alte impuritati, in conditii bune, la o temperatura in sectie de 20 - 24 C si la o umiditate de 45 50%.

Pentru a se inlatura formarea scanteilor, baloturile trebuie desfacute cu dispozitive speciale de rupere sau a taiere a fierului balot, in nici un caz nu se vor folosi ciocane de fier.

Praful care se depune in cutia de alimentare in timpul amestecarii bumbacului, trebuie evacuat cu ajutorul unor instalatii de aspirare, in camere de praf. Indepartarea corpurilor feroase (cuie, sarma, nituri, piulite etc. ) se asigura montarea, la alimentatoare a unor magneti puternici sau electromagneti.

Este recomandabil sa se foloseasca si alte metode ca de exemplu asa zisele prinzatoare de pietre sau separatoare cu aer, care pot elimina si corpuri metalice.

Pentru prinderea corpurilor feroase, desfacatoarele de baloturi se prevad, de asemenea, cu electromagneti.

In zilele de repaus, masinile din sectia de bataje se golesc de bumbac, iar camerele de colectare a prafului se curata.

Conductele de transport pneumatic al bumbacului in camerele de odihna, se prevad cu dispozitive de inchidere automata (subere etc. ) pentru a localiza si impiedica propagarea unui eventual incendiu.

c. Sectia de cardare. In sectiile de cardare, pericolul de incendiu este mai redus. O cauza de incendiu specifica acestei sectii o constituie scanteile care se produc la ascutirea acelor tamburului. Asemenea scantei se pot produce si in cazul deteriorarii garniturilor de la carde.

Pentru inlaturarea pericolului generat de scantei, este necesar ca ascutirea garniturilor carde sa se faca numai dupa ce tamburul si dofferul se curata bine si numai de catre lucratorii care au fost instruiti si din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor. Pentru curatirea tamburelor si dofferelor, se recomanda folosirea metodei pneumatice.

Sabotii pentru finisarea tamburului nu se vor face din materiale care la finisare sa produca scantei.

Cardele se prevad cu o ventilatie speciala, care sa asigure evacuarea prafului in cicloane sau in camere de praf etanse.

Pentru o mai buna curatire, este recomandabil ca scoaterea deseurilor de sub gratarele cardelor, de sub tambure, valturi-rupatoare si perioetoare, sa se faca pneumatic.

d. Sectiile de pieptanare, laminare, flyere si ale masinilor cu inele. La sectiile de pieptanare si laminare, trebuie respectate cu strictete toate regulile generale de prevenire a incendiilor, la specificul lor, in special ungerea pieselor in miscare, indepartarea scamelor si prafului printr-un sistem de aspiratie si de ventilatie adecvate si realizarea unei curatenii corespun-zatoare.

La flyere, incendiul poate fi produs din cauza caldurii degajate pe timpul rotirii fuselor in conditiile unei ungeri necorespunzatoare.

In sectia masinilor cu inele, datorita rotirii fuselor care ajung la peste 11000 rot/min, se pot produce deseori o asemenea degajare de caldura incat se aprind firele de bumbac.

In urma ruperii benzilor sau a snururilor de bumbac care actioneaza fusele si datorita patrunderii acestora in lacasurile tamburelor, se produc frecari cu degajari de caldura suficienta pentru a aprinde, eventual, praful si scama depuse.

Pentru a se inlatura ruperea snururilor de la masina cu inele, care prin infasurarea si frecare pe axe duc la incalziri si aprinderi, este necesar ca legarea lor sa se faca cu prudenta de catre personal calificat si daca este posibil cu masina complet oprita.

e. Sectia de vigonie. O atentie deosebita trebuie acordata filaturilor de vigonie, deoarece sunt cele mai periculoase la incendii, din cauza ca prelucreaza fibre scurte, deseuri si zdrente destramate, care de multe ori sunt unse si pline de pete. Pe timpul destramarii zdrentelor, atat in masina, cat si in incaperi, se degaja o mare cantitate de praf fin si scama de bumbac, creindu-se conditii favorabile pentru producerea scanteilor. La destramarea acestor zdrente se produc cele mai multe incendii, din cauza scanteilor care se formeaza la masinile respective. Scanteile se produc ca urmare a ruperii unor cuie de pe tamburi si izbirii lor de parti metalice sau ca urmare a atingerii reciproce a tamburilor din cauza uzurii garniturilor respective sau reglarii necorespunzatoare a acestora.

O alta cauza caracteristica filaturilor de vigonie o constituie supraincalzirea lagarelor unor masini din cauza frecarii si neungerii lor la timp, care este urmata, in cele mai multe cazuri, de aparitia inceputurilor de incendiu.

In multe cazuri, se constata infasurari ale materialului textil pe axe si anumite organe ale masinilor producand caldura, care o constituie sursa de aprindere.

In sectia de vigonie, atentia trebuie indreptata spre inlaturarea formarii scanteilor la lupul destramator, deoarece in deseurile de bumbac pot exista uneori corpuri metalice; aceste masini se prevad cu electromagneti.

Deseurile fara intrebuintare ramase in urma prelucrarii materiei prime in sectiile de vigonie, se aduna, se baloteaza si se depoziteaza separat de cele stranse de pe jos, pline cu grasimi, care prezinta pericol de autoaprindere.

Pentru prevenirea formarii unor amestecuri explozive de praf-aer, se impune controlul cu regularitate a concentratiilor amestecurilor care se formeaza in incaperi. Cand se constata concentratii periculoase, se recomanda oprirea masinilor si aerisirea sectiilor.

In scopul prevenirii exploziilor ce s-ar putea datora amestecurilor de praf-aer, se prevad instalatii de ventilatie. Acestea trebuie sa fie bine dimensionate, eficiente, sa functioneze in permanenta si sa fie prevazute cu obturatoare care sa opreasca propagarea eventualelor incendii spre alte sectii.

Deoarece in filaturi se degaja foarte multa scama si praf, o buna curatinei nu se poate asigura decat prin folosirea unor dispozitive de aspirate, prevazute cu conducte de mari dimensiuni si filtre. Se poate folosi, de asemenea, suflatoare de scama mobile, care inlatura depunerea prafului si a scamei pe masini si pe peretii sectiilor de fabricatie. Trebuie extinsa folosirea aspiratoarelor de praf. Aceste aspiratoare se pot utiliza si la curatirea tavanelor, grinzilor, luminatoarelor, transmisiilor etc., prin intermediul unor tuburi prelungitoare, asamblate din bucati de 1, 00 1, 50 m.

Prin realizarea unei curatenii mecanizate, se inlatura praful, scama, iar concentratia de praf in sectiile de fabricatie se reduce simtitor.

In filaturile de bumbac, odata cu folosirea masinilor cu viteze mari de lucru, a crescut si pericolul de incendiu, datorita formarii electricitatii statice. Sarcinile electrice apar pe timpul afinarii si curatirii bumbacului, in cantitati insemnate, care pot amorsa si explozii. Sarcinile electrice aparute datorita frecarii pe timpul procesului de prelucrare a materialului, se acumuleaza pe partile metalice ale masinilor si mecanismelor, creand un camp electric de un anumit potential.

Dintre fibre, cel mai mult se electrizeaza cele de matase artificiala, apoi cele de bumbac si mai slab lana. Descarcarile electrice pot produce aprinderea prafului depus.

Instalatiile de conditionare a aerului, de transport pneumatic al materiei prime, al deseurilor si rebuturilor, sunt indispensabile filaturilor de bumbac. Ele se construiesc din materiale incombustibile, pe cat posibil fara coturi; viteza de circulatie a aerului trebuie sa fie suficienta penteu a nu da posibilitatea sa se depuna in interior praf, scame etc. ; la trecerea dintr-o incapere in alta, conductele se prevad cu obturatoare impotriva propagarii incendiilor.

Pentru a se inlatura degajarile de caldura datorita frecarilor, lagarelor, angrenajele se ung cu regularitate si se sterg de praf.

Incalzirea se poate face cu aer conditionat, cu apa calda sau cu abur, folosindu-se radiatoarele netede, care trebuie curatate cu regularitate de scama si praf.

O atentie deosebita se va acorda sectiilor in care se va acorda sectiilor in care se executa diferite reparatii, fara intreruperea productiei. In aceste sectii se cere respectarea cu strictete a regulilor generale de prevenire a incendiilor si un control permanent, tinand seama de faptul ca lucreaza uneori personal de la alte intreprinderi.

Caile de acces nu se vor bloca cu lazi sau alte materiale. Evacuarea personalului trebuie asigurata, in special la cladirile cu mai multe etaje.

2. Sectii de tesatorie

In sectiile de tesatorie se folosesc, ca materii prime, bumbacul, lana, fibrele sintetice etc., sub forma de fire. Textilele sunt materiale usor combustibile, insa cu un grad de combustibilitate diferit de la un fel de material la altul. Dupa unii specialisti, capacitatea de ardere este in functie de durata de aprindere.

In tabelul 12 se arata durata de aprindere, in anumite conditii de experimentari, pentru unele produse textile de bumbac.

Tabelul 12

Durata de aprindere a unor textile

Textilele se pot aprinde si sub actiunea caldurii transmise prin radiatii termice. S-a stabilit ca tesatoriile de bumbac se pot aprinde si sub actiunile radiatiilor termice la 450 C in timpul aratat in tabelul 13.

Tabelul 13

Durata de aprindere a tesaturilor de bumbac sub actiunea radiatiilor termice

Din datele comparative, specificate in tabelele 11 si 12 rezulta ca materialele textile se aprind si ard cu atat mai usor, cu cat greutatea tesaturii (pe m) este mai mica incrucisarea firelor (batatura si urzeala) mai rara.

Deci, in cazul tesaturilor mai subtiri si rare, pericolul de incendiu este mai mare, cerandu-se mai multa exigenta in respectarea masurilor de prevenire a incendiilor.

La tesaturile care folosesc fibre sintetice relon, perlon, pericolul deste mai redus. Fibrele sintetice prezinta insa o caracteristica si anume, ele se topesc sub actiunea caldurilor. De exemplu, policlorura de vinil se topeste la 125 C, perlonul si nailonul la 200 300 C. Picaturile acestor topituri distrug tesaturile si pot duce la arsuri serioase, ajungand pana la os.

Combustibilitatea textilelor, in cazul tesaturilor si materialelor amestecate este mai mare decat a materiilor prime din care provin acestea. Asupra propagarii incediului si a intensitatii lui o mare influenta are oranduirea in spatiu a materialelor. Datorita marii intensitati a arderii, in cazul textilelor amestecate, are loc o scadere intensa a oxigenului necesar si in consecinta arderea este incompleta cu degajare puternica de fum si funingine.

Praful de bumbac si scamele existente sub razboaie si in jurul acestora, trebuie curatite si evacuate zilnic, inlaturandu-se aprinderea lor de catre eventualele scantei de la motarele electrice.

Pe timpul operatiei de parlire cu flacari a tesuturilor de bumbac, este necesara o supraveghere continua a deplasarii textilelor, deoarece la opriri acestea se pot aprinde; la orice oprire a tesaturii, pe cilindrii masinii de parlit se inchide imediat conducta de gaz.

Deasupra masinilor de parlit se prevede o instalatie de ventilatie, iar cenusa (pulberea) rezultata de la ardere trebuie evacuata in camere etanse si rezistente la foc. Dispozitivele de ardere se curata cu atentie si regularitate.

Pentru ca eventualele scantei ramase sa nu aprinda tesatura, ele se sting cu ajutorul valtului perietor, umezit sau de catre cel de presare (la masini cu cilindri).

Sectia de parlire se amplaseaza intr-o incapere separata de celorlalte sectii, prin pereti antifoc.

Colorantii (vopselele) trebuie sa se pastreze in incaperi separate, deoarece o parte din ei sunt combustibili si prezinta pericol de incendiu, datorita unor gaze care se degaja (coloranti azoici, coloranti de sulf, coloranti indigoizi).

Dupa vopsire, firele sau tesaturile se usuca, folosindu-se aer cald. Conductele de aductiune a aburului pentru incalzirea aerului trebuie sa fie izolate. Presiunea se controleaza in mod permanent cu ajutorul manometrelor, mentinandu-se intre limitele prescrise pentru tipul respectiv de uscatorie.

Tesaturile, inainte de a trece la uscare, se controleaza cu atentie, pentru a nu contine corpuri straine, in special feroase.

La uscatoriile cu aer cald, temperatura normala de regim nu trebuie sa fie depasita, deoarece tesaturile se pot aprinde.

In sectiile de finisare, unde nu sunt instalate masinile de scamosat, este necesar sa functioneze o instalatie de ventilatie care trebuie exploatata in conditii optime.

Pentru a se evita frecarile, slabirile de mecanisme, desfacerile de piulite, ruperile si deformatiile de piese, care prin izbire lovire, pot produce scantei, sunt necesare supravegherea si controlul permanent. Curatirea lor de scame si praf trebuie sa se faca zilnic. De asemenea, ungerea tuturor angrenajelor si lagarelor trebuie sa se efectueze cu regularitate.

Mijloacele si instalatiile de transport se supravegheaza permanent si se controleaza sistematic, pentru a inlatura frecarile, si blocarile, evitandu-se astfel aprinderile incidentale.

O atentie deosebita, din punct de vedere al prevenirii incendiilor, trebuie sa se acorde pe timpul desfasurarii procesului tehnologic de obtinere a textilelor netesute, la fazele de lipire a firelor cu ajutorul latexului de cauciuc natural, de stropire cu liant etc.

Pentru a nu se forma praf in incaperile de lucru, din cauza particulelor prea fine de liant sub forma de pulbere si nici depuneri de liant, pe timpul stropirii, se va folosi o instalatie de ventilatie, careia trebuie sa i se asigure o functionare permanenta.

Instalatia electrica de iluminat si forta va fi cea specifica tesatoriilor, incaperilor cu vapori de apa si cu vapori corozivi. Regulile generale de prevenire si stingere a incendiilor trebuie respectate cu cea mai mare rigurizitate.

B. Fabrici de incaltaminte

1. Incaltaminte din piele

Materia prima folosita la fabricile de incaltaminte o constituie pielea pentru fata si captuseala si talpa pentru incaltaminte. In afara de aceasta se mai utilizeaza panza pentru captuseli sau fete, cartonul si o serie de substante chimice ca: solutiile de cauciuc, clei de nitroceluloza, acetona, benzina etc.

Pielea arde destul de greu, aprinderea facandu-se sub actiunea indelungata a unei flacari sau a altor surse de caldura.

Timpul de aprindere si viteza de ardere, depind in mare masura de natura pielii si a modului de fabricare a acesteia.

Exista sorturi de piele, care se aprind destul de greu, insa dupa indepartarea flacarii, ard mocnit, pana la carbonizare completa.

Cel mai mare pericol de incendiu, in fabricile de incaltaminte, il prezinta solutiile pentru lipit si praful care se degaja pe timpul prelucrarii in masini a pielii si a talpii (frezare, polizare etc. ).

Astazi, in industria incaltamintei, se foloseste o tehnologie moderna, intrebuitandu-se o serie de masini ca: masini de uns marginea talpii cu solutie, agregate de egalizat-scamosat si subtia talpa, masini de tras prin lipire, masini de lipit etc.

Pentru ungerea cu solutii de cauciuc a captuselilor, se recomanda folosirea cabinelor de pulverizare. Prin aplicarea tehnologiei, prin folosirea masinilor si utilajelor moderne, pericolul de incendiu la unele sectii din fabricile de incaltaminte, este eliberat, o serie de masuri de prevenire fiind rezolvate odata cu fabricarea acestor agregate si masini.

Sistemele clasice de cusut pe rama, de cusut prin brant, au cedat locul sistemului lipirii la rece si lipirii la cald, prin vulcanizare.

Din acest punct de vedere, fabricarea unor game variate de solutii pentru lipit, care sunt pe baza de solventi inflamabili, mareste pericolul de incendiu in sectiile respective.

Pentru lipire astazi se folosesc mai multe tipuri de adezivi ca: latexul natural si sintetic, solutii pe baza de neopren, cleiuri pe baza de rasini sintetice, clei de nitroceluloza etc.

Folosirea vopselelor pe baza de spirt, pentru vopsirea marginii talpii, prezinta pericol de incendiu. La finisarea incaltamintei prin pulverizare, particulele de vopsea se pot imprastia si depune pe instalatii si obiecte, iar dupa uscare se transforma in praf. In sectiile de fabricilor de incaltaminte, solutiile de lipit, vaporii de solventi emanati, praful de piele sau talpa, deseurile combustibile, rezultate de la diferitele prelucrari, de la frecare etc. se pot aprinde cu multa usurinta de la scanteile rezultate de la polizare, de la focurile deschise (lampi cu benzina etc. ), de la arcuri electrice, atunci cand se produc scurtcircuite, de la tigari si chibrituri aprinse, aruncate, de la radiatii termice puternice etc.

In fabricile vechi, prin folosirea unui sistem centralizat de ventilatie, praful colectat de la diferite masini, este evacuat cu ajutorul unui exhaustor si, in cazul unor suprasolicitari (racordari de multe masini), pericolul de incendiu se mareste, deoarece intreaga cantitate de praf este aspirata, dar in anumite situatii se aspira si scanteile produse de frecari la diferite masini, care pot aprinde combustibil si propaga incendiul prin instalatie.

Majoritatea masurilor de prevenire a incendiilor se refera la respectarea unor reguli legate de depozitarea, prepararea, transportul si manipularea solutiilor de lipit, precum si de evacuare si curatire a prafului rezultat pe timpul diferitelor operatii tehnologice.

Acetona si ceilalti solventi, se pastreaza in depozite amenajate conform prescriptiilor prevazute in normele de depozitare.

Solutiile de cauciuc si cleiuri de lipit se aduc, in general in sectiile de productie gata pentru preparate, in bidoane metalice de 25 50 l capacitate si se depoziteaza in boxe separate de celelalte materii prime (piele, talpa etc. ). In sectii se prastreaza cantitati limitate, numai pentru un schimb, iar ceea ce ramane la terminarea lucrului, se evacueaza in incaperi dinainte stabilite.

Bidoanele cu solutii de cleiuri de nitroceluloza se desfac numai cu unelte neferoase.

Dupa croire, deseurile ramase (piele, talpa, panza, carton) se aduna in cosuri sau saci si se evacueaza dupa fiecare schimb, in sectii asigurandu-se ordine si curatenie.

Praful rezultat pe timpul functionarii masinilor de slefuit (moderne) se depoziteaza in desprafuritoarele existente pe langa fiecare masina si se evacueaza dupa fiecare schimb.

O atentie deosebita se va acorda ascutirii cutitelor cu ajutorul polizorului, deorece scanteile produse pot aprinde praful de piele. Este recomandabil pentru inlaturarea acestui pericol ca pe timpul ascutirii cutitului sa nu se execute operatia de desprafuire.

La unele masini de egalizat, piele de fete, cutitul banda se ascute automat, in timpul functionarii masinii. Pentru indepartarea prafului si mirosului pe timpul lucrului si acest gen de masina se prevede cu desprafuitor.

La masinile de uns cu solutie, de aplicat siret si indoit, incalzirea solutiei de lipire facandu-se intr-un vas incalzit cu rezistenta electrica, este necesara, supravegherea atenta a acestuia, pentru a se evita producerea unor scurtcircuite sau a altor deranjamente.

Solutiile de latex sau de alte cleiuri, folosirea la ungerea fetelor se pastreaza in vase mici, cu suprafata mica de evaporare. In sectiile unde se lucreaza cu asemenea solutii, se prevede o instalatie de ventilatie. In tehnologia moderna, ungerea cu latex a captuselilor se face in cabine prevazute cu guri de aspiratie pentru evacuarea surplusului de latex, care prin dizolvare se poate refolosi.

Praful rezultat la slefuire se colecteaza si se depoziteaza in partea de jos a masinii. Folosirea desprafuitoarelor inlatura unele neajunsuri, in ceea ce priveste evacuarea prafului combustibil, insa necesita, in afara de evacuarea lui dupa fiecare schimb, curatirea filtrelor din ora in ora si un control zilnic al intregului sistem de evacuare, evitandu-se astfel eventualele aprinderi din cauza scanteilor ajunse pana la cutia metalica.

Ungerea braturilor si talpilor cu solutie de latex sau clei de nitroceluloza, se va face numai pe masa metalica cu capac, prevazute cu o deschidere pentru pensula de ungere.

Deseurile impregnate cu solutii de lipit, se strang in vase incombustibile si se evacueaza dupa fiecare schimb, in locuri destinate acestui scop.

La finisarea incaltamintei se folosesc masini pentru slefuirea si frezarea tocurilor si talpii, vopsirea marginii talpii, lustruirea talpii etc.

Masinile in care se degaja praf, se prevad cu desprafuitoare, iar cele care folosesc solutii de lipit sau vopsele, se monteaza guri de aspiratie.

Pentru curatirea de ate prin ardere, se folosesc lampi cu bunzen, alimentate cu gaze lichefiate din butelii. Pe acelasi nivel nu se admite asezarea a mai mult de 3 butelii instalate independent, depasirea acestui numar implicand instalarea lor in incaperi separate. buteliile se folosesc numai cu regulator de presiune si cu respectarea tuturor regulilor de exploatare, impuse unor astfel de instalatii.

Instalatia electrica de iluminat si forta de incalzire este similara cu cele de la filaturi, ambele intreprinderi facand parte din aceiasi categorie de pericol de incendiu.

Caile de acces interioare, iesirile la exterior vor fi mentinute in permanenta deblocate.

Benzile de transport vor fi in perfecta stare de functionare, acordandu-se atentie ungerii lor, inlaturarii frecarilor, respectarii vitezei de miscare si sarcinii de incarcare.

2. Incaltaminte de cauciuc

La fabricarea incaltamintei de cauciuc, se folosesc cantitati mari de substante inflamabile ca benzina, solutie de cauciuc, lacuri etc.

In cadrul procesului tehnologic, se disting operatii ca fierberea uleiului de in, prepararea lacului propriu-zis, pregatirea solutiilor, pregatirea pieselor, lacuirea si finisarea produselor.

a. Fierberea cleiului de in. Pe timpul fierberii cleiului de in, pericol de incendiu se creeaza la folosirea spaclurilor din metale feroase, la curatirea cazanelor metalice de pelicula de ulei carbonizata, operatie care, in acest caz, se poate solda cu formare de scantei si izbucnirea unor inceputuri de incendiu.

La incarcarea cazanelor, scurgerile de ulei, care s-ar produce, se pot aprinde in contact cu diverse surse de aprindere. Pericolul de incendiu exista si atunci cand pe timpul fierberii, datorita continutului de apa, uleiul spumeaza si se revarsa.

Folosirea cazanelor cu pereti dubli in locul celor cu serpentine, curatirea acestora dupa fiecare sarja, cu spacluri de cupru sau din alte metale neferoase, constituie masuri de prevenire de mare importanta. Pentru inlaturarea eventualelor scantei, se recomanda ca inainte de inceperea operatiilor de curatire, sa se introduca apa in interiorul cazanelor, in vederea usurarii desprinderii crustei de ulei. Incarcarea cazanelor este recomandabil sa se faca numai prin intermediul pompelor, pentru a se evita scurgerile de ulei. La incarcarea manuala, se vor folosi galeti din plastic, interzicandu-se cele din tabla. Acestea se vor umple numai pana la din capacitatea lor.

Prin folosirea unor vase de rezerva, de capacitate mai mica racordate la cazane, se permite scurgerea uleiului in cazul unei inspumari puternice, evitandu-se in acest fel raspandirea acestuia in sectie.

Pentru a se opri cresterea nivelului de spuma, continutul cazanelor se agita cu ajutorul unor palete de lemn sau aluminiu. Pe tot timpul procesului tehnologic se va respecta temperatura de regim, presiunea aburului verificandu-se cu ajutorul manometrelor.

Cazanele se prevad cu capace rabatabile, care in caz de aparitie a flacarilor se inchid automat. Uleiului incalzit nu trebuie sa vina in contact cu substante oxidante.

b. Prepararea lacului propriu-zis. La prepararea lacului propriu-zis este posibil sa se produca explozii in urma formarii unor amestecuri explozive din praful rezultat la macinarea si cernerea colofoniului, sau de colorant praf-aer, pe timpul operatiei de adaugare a colorantului. La adaugarea white-spiritului au loc reactii exoterme.

Pe timpul descarcarii si filtrarii lacului, se formeaza sarcini electrostatice, care prin descarcare dau scantei ce prezinta un mare pericol.

Pentru prevenirea exploziilor si incendiilor, se impune ca macinarea colofoniului sa se faca in instalatii speciale, numai in cantitatile necesare pentru sarja respectiva, deoarece depozitat timp indelungat, el prezinta pericol de autoaprindere.

Cernerea sulfului si colofoniului se va face in locuri special amenajate, sitele fiind de tip capsulat si corespunzator legate la pamant.

In ceea ce priveste incarcarea cazanelor cu ulei, se vor respecta aceleasi masuri de prevenire ca si la fierberea uleiului de in.

Colorantul se va introduce esalonat si de la o distanta cat mai mica de suprafata uleiului, agitarea lui facandu-se cu ajutorul unor lopeti de lemn.

Pentru a impiedica producerea unor reactii cu actiune reciproca intre colofoniu si sulf, produsele se vor introduce in cazan separat, mai intai colofoniul, apoi sulful, iar la final acceleratorul.

Inainte de a se adauga white-spiritul, se opreste aburul, pentru a se reduce temperatura de la 160 - 165 C la 120 C. Inlaturarea formarii amestecurilor explozive de vapori inflamabili-aer se realizeaza cu ajutorul unei instalatii adecvate de ventilatie.

Descarcarea cazanelor se va face cu multa grija, folosindu-se instalatii de pompe legate la pamant sau galeti din material plastic.

Operatiile de agitare a substantelor in cazane se vor face numai cu lopeti de lemn, iar curatirea de reziduuri cu unele care nu produc scantei.

c. Pregatirea solutiilor de cauciuc, de lacuri etc. Aceasta este o operatie tehnologica in timpul careia exista un accentuat pericol de incendiu. Aceasta se datoreste producerii descarcarilor electrostatice pe timpul transportului pe conducte, lipsei de etanseitate a conductelor si ventilelor de inchidere, scanteilor mecanice care pot lua nastere la lovirea butoaielor de benzina, folosirii surselor de aprindere, in sectiile de productie si in locurile de depozitare a materiei prime inflamabile etc.

Masurile de prevenire a incendiilor se refera in special: la etansarea conductelor si ventilelor; legarea la pamant a conductelor prin care se vehiculeaza benzina; la transvazarea cu grija a benzinei din butoaie in galeti; la transportul solutiei de cauciuc in vase inchide de otel, prevazute cu capac; la depozitarea solutiei de cauciuc si a benzinei in conditii de siguranta.

Diluarea lacului se face printr-o usoara agitare, pentru a nu spuma, de regula, cu o lopatica de aluminiu sau de lemn, transportul lui in hala de lucru facandu-se cu o deosebita atentie.

Tricotul folosit la filtrare, care va ramane imbibat cu lac va fi imediat evacuat din sectie si depozitat in tocuri speciale.

d. Pregatirea pieselor. Aceasta operatie consta in cusutul captuselilor, spalarea pieselor cu benzina, ungerea pieselor cu solutie de cauciuc si ambalarea pieselor respective. Pe timpul acestor operatii tehnologice se pot produce inceputuri de incendii din diferite cauze ca: scantei mecanice, scantei electrice, in special acolo unde se lucreaza cu benzina si solutie de cauciuc.

Cauzele incendiilor pot fi, in general, inlaturate: daca se folosesc motoare capsulate; daca instalatia electrica este in permanenta stare de functionare; daca se folosesc prize electrice de tip antiexploziv; daca benzina se pastreaza si se manipuleaza in conditii de siguranta.

e. Lacuirea produselor. Aceasta operatie se va face cu atentie, fara agitare, folosindu-se galeti din material plastic. Bazinul in care se cufunda produsele nevulcanizate, va fi confectionat din aluminiu. Dupa terminarea lucrului in sectie, lacul ramas va fi evacuat.

f. Vulcanizarea produselor in autoclave. La aceasta operatie este posibil sa se produca aprinderea acestora, daca depaseste temperatura normala de lucru (130-140 C) si in timpul prescris de regimul tehnologic (80 90 min). Respectarea parametrilor tehnologici la care functioneaza autoclavele, executarea corecta a operatiilor de introducere si scoatere a obiectelor autoclave, constituie masuri de prevenire a incendiilor, care trebuie avute in vedere de catre toti muncitorii.

g. Finisarea produselor. Acest proces se desfasoara cu degajari de praf, rezultat prin polizarea incaltamintei, care pentru evitarea autoaprinderii, trebuie evacuat cel putin odata pe zi, iar sacii de filtrare scuturati cu regularitate.

C. Articole de cauciuc (cauciucate)

In intreprinderile de prelucrare a cauciucului, se folosesc o serie de materiale care prezinta pericol de incendiu, cum sunt de exemplu: negrul de fum, extractul de solventare, colofoniul, sulful etc.

In afara acestor materiale, se gasesc utilaje la care, daca nu sunt respectate regulile de exploatare, se pot produce inceputuri de incendiu.

a. Negrul de fum. Acest produs este componentul principal la prepararea amestecurilor de cauciuc. Datorita faptului ca particulele de negru de fum au o suprafata specifica mare (1 g de negru are o suprafata de 10 pana la 250 m), procesul de oxidare pe unitate de volum poate fi destul de intens. In aceasta situatie, din cauza transmisiei proaste a caldurii, se poate ajunge la autoaprindere. Specialistii din industria negrului de fum explica fenomenul de autoaprindere prin existenta unor compusi piroforici sau prin descompunerea incompleta a materiei prime carbonice, care este absorbita la suprafata particulelor de negru de fum. Autoaprinderea negrului de fum este consecinta actiunii reciproce dintre oxigenul din aer si suprafata carbonului.

Pentru a preveni explozii, negrul de fum se amesteca intr-un malaxor, cu extract de solventare topit.

Manipularea negrului de fum se face cu multa atentie, pentru a nu se imprastia in aer si a se forma amestecuri explozive.

In vederea evitarii autoaprinderilor, nu este permis contactul negrului de fum incalzit cu aerul. De asemenea, se vor evita depunerile de negru de fum in straturi depasind grosimea critica.

b. Extractul de solventare. Acest produs se depoziteaza in magazii, in general in apropierea negrului de fum, ambalat in butoaie metalice. Extractul de solventare este un material combustibil, care prin incalzire degajeaza vapori toxici si explozivi. Din aceasta cauza, manipularea pe timpul topirii se face cu grija, neadmitandu-se folosirea de flacara deschisa, chiar si daca se solidifica pe tevi.

Pe timpul malaxarii, se degaja vapori toxici si explozivi, din care cauza malaxorul trebuie sa fie bine etansat, iar sectia sa fie prevazuta cu o ventilatie puternica.

c. Colofoniul si sulful. Aceste produse se pastreaza in boxe special amenajate, intrucat sulful prin ardere degaja bioxid de sulf si mari cantitati de caldura.

Colofoniul, sub forma de praf, se aprinde cu usurinta chiar sub actiunea razelor solare.

Sulful si colofoniul, degajand pe timpul arderii mari cantitate de caldura si gaze toxice, creeaza greutati pe timpul operatiilor de stingere a incendiilor. Se recomanda ca depozitarea lor sa se faca in boxe separate cu luarea tuturor masurilor de evitare a aprinderii.

d. Cauciucul natural sau sintetic. Acest produs se depoziteaza in magazii, in baloturi cu greutate de 100 250 kg. Baloturile se pulverizeaza cu talc, pentru a nu se lipi intre ele, masura care prevenire intr-un grad oarecare si aprinderea lor. Magaziile in care se depoziteaza cauciucul nu se incalzeste. Cauciucul, inainte de a fi introdus in fabricatie, se taie in bucati cu ajutorul unor cutite circulare, a ghilotinelor sau a preselor de taiat.

In industria cauciucului se folosesc deseuri de cauciuc, care se depoziteaza pe platforme special amenajate in aer liber. Pentru a se evita o eventuala autoaprindere multe din aceste deseuri, fiind pline de ulei, depozitarea se face pe sorturi si la distanta de cladiri. In afara materialelor aratate, in industria cauciucului se mai folosesc: var, caolin, creta, talc etc., care nu prezinta pericol de incendiu.

Cea mai periculoasa substanta, folosita in industria cauciucului, care se poate inflama cu multa usurinta, este benzina de extractie.

Benzina se aprinde la temperatura de 15 - 20 C si se autoaprinde la 415 - 530 C. Prin ardere dezvolta o putere calorica de 11. 300 11. 700 kal., atingand temperatura de aproximativ 1100 C.

Un kilogram de benzina se transforma in 250 300 l vapori de benzina, evaporarea intensa incepand de la circa 6 C.

Din aceste cateva date asupra proprietatilor benzinei de extractie rezulta ca in orice proces de fabricatie este folosita, ea prezinta un pericol de explozie si incendiu si din aceasta cauza se cere respectarea cu cea mai mare rigurozitate, a masurilor si a regulilor generale de prevenire a incendiilor.

Este recomandabil ca depozitarea benzinei sa se faca in rezervoare ingropate si la distanta prevazuta in normele de prevenire a incendiilor, in raport cu cantitatea depozitata si cu gradul de rezistenta la foc a cladirilor invecinate.

De o mare importanta este modul cum se distribuie si cum se transporta benzina in sectiile de productie.

In afara de faptul ca in timpul acestor operatii nu trebuie sa se fumeze, este necesar ca personalul sa fie instruit special, iar transportul sa fie facut in butoaie inchise, prevazute cu busoane din materiale care prin lovire nu dau scantei, pe remorci de electrocar si nu pe electrocarul propriu-zis.

Desfacerea busoanelor se va face cu unelte din materiale neferoase si in afara sectiei de productie, intr-o incapere separata.

In industria de prelucrare a cauciucului, cele mai periculoase sectii la incendiu si explozie sunt acelea in care se folosesc solutiile de cauciuc pe baza de benzina de extractie si negru de fum. In sectia de dozare, pe timpul cernerii negrului de fum, se degaja foarte mult praf. De aceea, pentru transportul negrului de fum se folosesc dispozitive pneumatice, care inlatura pierderile si formarea unei atmosfere incarcate de praf. Se recomanda ca instalatia de cernere a fie etansa si, daca este posibil, chiar automatizata.

Uleiurile folosite in amestecurile de cauciuc, se pot aprinde cu usurinta, iar unele dintre ele, in amestec cu substante organice, se pot autoapride.

Colorantii organici, fiind supusi oxidarii, prezinta de asemenea pericol de incendiu, iar praful de ebonita poate forma cu aerul amestecuri explozive.

La prelucrarea amestecurilor cu ajutorul valturilor, datorita frecarilor pentru inmuierea cauciucului, valturile se incalzesc pana la temperatura de aproximativ 80 C.

Racirea interiorului valturilor se asigura prin circulatia unui curent de apa. Valturile trebuie prevazute cu carcasa de protectie, intrerupatoare de siguranta pentru oprirea instantanee a cilidrilor, cutit mecanic pentru amestecarea si taierea de fasii din amestecul de pe valt. Pentru vizitarea si controlul angrenajelor si pentru turnarea uleiului, este necesar sa existe in partea superioara a carcasei o deschizatura.

Intrerupatorul de siguranta trebuie sa asigure oprirea instantanee a cilindrilor, sa decupleze motorul electric si sa cupleze frana electromagnetica cu saboti a cuplajelor sertarului de etansare. El trebuie sa fie in stare de functionare, verificandu-se personalul de catre fiecare sef de schimb. In cazul in care intrerupatorul de siguranta nu este in stare de functionare, lucrul pe valt se opreste.

La inceputul fiecarui schimb, se controleaza sistemul de racire si masina nu se pune in functiune pana nu se remediaza chiar si cele mai mici defecte.

La masini, materialul rece se va introduce in bucati mici si treptat, lucrandu-se cu multa atentie, pentru a nu se supraincarca masina.

Prelucrarea amestecurilor de cauciuc sub forma de foi de o anumita grosime, se face cu ajutorul cilindrilor, procesul respectiv necesitand valturi incalizte. Incalzirea valturilor se face cu abur. Viteza periferica a valtului fiind de aproximativ 50 m/min, favorizeaza aprinderea cauciucului.

Pe timpul de calandrare, din cauza frecarii, se produc scantei intre cauciuc si valturi. Sarcina electrica ce se formeaza, poate sa ajunga la un potential de 5 7 kV. Scanteile, care apar la calandre, pot fi cauzate chiar si de muncitorul care-l deserverste.

Muncitorul, care sta pe un pres de cauciuc, prin contractul care-l face cu foaia de cauciuc, primeste si el sarcini electrice. In momentul cand se apropie cu mana de valturi, se produc scantei, care in cazul calandrelor folosite pentru tesaturi, prezinta un accentuat pericol de incendiu.

Dupa ce materialul s-a omogenizat, se trece la confectie si apoi la vulcanizare.

La autoclavele de vulcanizare, principalele masuri sunt indreptate spre evitarea spargerii (exploziei) autoclavelor. Spargerea poate fi cauzata de solicitari la presiuni peste cele admise, manevrarea gresita la punerea si scoaterea din functiune a autoclavei, defectarea aparaturii de masura si control, uzura prematura a cazanului, fie dintr-o proasta intretinere, fie din cauza folosiriiin constructie a unui material necorespunzator.

Peretii autoclavei, datorita faptului ca sunt supusi coroziunei din cauza sulfului si a compusilor lui, vor avea grosimea cu 2 3 mm mai mare decat cea rezultata din calcul.

Peretii autoclavelor folosite la vulcanizarea produselor de ebonita, se construiesc din otel inoxidabil. Autoclavele pentru vulcanizare nu se solicita peste presiunile admise si sunt supuse reviziei periodice, conform normelor in vigoare.

La presele de vulcanizare, toate partile incalzite la peste 90 C, se izoleaza termic.

Pentru in sectiile in care se foloseste solutia de cauciuc, aceasta se pregateste in malaxoare construite din otel si prevazute cu capace. Din malaxor, solutia se transporta in vase inchise, cel mai sigur mod de transport fiind insa pomparea. Malaxoarele trebuie sa fie tot timpul inchise cu capac, pentru a nu permite solventului sa se evapore.

In sectiile de preparare a solutiei de cauciuc, motoarele electrice se aseaza in exterior, iar iluminatul electric se face tot din exterior.

Deschiderile pentru aspiratie si refulare a aerului se vor amplasa opus, in scopul crearii unor curenti de aer, in tot spatiul sectiei. Intrucat aerul cald antreneaza vaporii catre partea de sus a incaperii, este necesara instalarea unor guri de aspiratie in partea superioara.

Amestecarea solutiei se face numai cu amestecatoare cu palete si tije de lemn de esenta tare, pentru diferite lucrari folosindu-se numai scule din cupru.

Utilajele si transmisiile la care se pot produce scantei electrice, datorita frecarilor, se leaga la pamant.

Daca ne referim la consumul de solutie de cauciuc, se poate spune ca sectia de gumare ocupa primul loc. pe timpul operatiei de gumare, se degaja o mare cantitate de vapori de benzina. In scopul captarii acestor vapori, masinile sun prevazute cu carcase metalice, racordate la instalatie, pentru evacuarea vaporilor de benzina.

Recuperarea benzinei se face in instalatii de adsorbtie pe carbune activ sau silicagel.

Datorita vaporilor de benzina degajati si a descarcarilor sarcinilor electrice, produse la frecarea dintre tesaturile gumate si suprafata masinii, pericolul de incendiu si explozie in sectie este mult marit.

Sarcinile electrice se formeaza in urmatoarele cazuri:

- la desprinderea tesaturii gumate de pe cilindru si trecerea ei pe dispozitivul de desfasurare;

- la trecerea tesaturii prin intervalul dintre taisul cutitului de gumaj si suprafata cilindrului de lemn;

- la trecerea tesaturii de pe placa incalzita pe rola de intindere.

Pentru a se inlatura formarea sarcinilor electrice se iau urmatoarele masuri:

- piesele metalice ale masinii de gumaj si dispozitivele auxiliare se leaga la pamant;

- asezarea de-a curmezisul masinii a unor tije sau piepteni din cupru sau alama, legati la pamant, la cel mult 10 mm de stratul de cauciuc, pentru colectarea electricitatii statice;

- asezarea sub tesatura, pe toata latimea masinii, a unei conducte de 1, perforata (orificiile fiind de 0, 5 1 mm) prin care circula aburul; aceasta conducta se racordeaza la conductele de abur ale masinii.

Prin umezirea tesaturii, electrizarea dispare. In scopul maririi conductibilitatii electrice a benzii, se recomanda a se dizolva in ea o anumita cantitate de oleat de magneziu. Pericolul de incendiu este mult diminuat daca in locul solutiei de cauciuc se foloseste latex diluat cu apa.

Instalatia de ventilatie trebuie sa fie destul de puternica, in aer admitandu-se o concentratie de maximum 3 mg/m³ vapori de benzina.

Solutia de cauciuc se transporta in sectiile de gumare prin conducte de o constructie speciala si sub presiune de gaz inert.

In sectia de gumare se admite depozitarea unei cantitati de solutie de cauciuc numai pentru patru ore de lucru. Sectiile de gumare trebuie sa fie separate prin pereti antifoc, de celelalte sectii sau ateliere.

Daca nu se instaleaza recuperator de benzina deasupra masinilor de cauciucat, se instaleaza hota sub forma de nisa.

O serie de articole de cauciuc se fabrica prin scufundarea unor forme de lemn sau de sticla in solutia de cauciuc sau de latex; dupa uscare, se executa vulcanizarea in autoclave cu aer incalzit.

Din cauza solutiei de cauciuc, concentratia periculoasa la incendii si explozii in cladiri separate si, recomandabil, cu un singur etaj. Intr-o asemenea cladire, instalatia de ventilatie trebuie sa fie foarte eficace, piesele metalice legate la pamant, atmosfera ambianta umezita, iar incaperile prevazute cu iluminat din exterior.

D. Sectii de fabricare a sticlei

Materiile prime de baza, folosite la fabricarea sticlei sunt: nisipul, soda calcinata, feldspatul, dolomita etc.

Sticla se obtine in cuptoare special construite, care rezista la temperaturi de 1400 1500 C. In aceste cuptoare se produc transformarile fizico-chimice, care in esenta determina formarea sticlei, afinarea, omogenizarea si racirea ei. Toate aceste faze se produc la temperaturi inalte si oricat de bine ar fi izolate cuptoarele, caldura se degaja si in mediul inconjurator.

Cele mai puternice surse de degajare a caldurii sunt cuptoarele de topire a sticlei si masinile de tragere a sticlei.

Defectiunile si degradarile cuptoarelor de sticla si ale oalelor de refractare influenteaza degajarea de caldura, avand drept consecinta si cresterea temperaturii. Aceste degradari se produc din cauza variatiei nivelului de sticla topita, care actioneaza asupra samotei distrugand-o.

In multe cazuri, zidaria cuptorului este supusa actiunii corozive a materialului incalzit in interior.

Masa de sticla, de zgura, patrunde in crapaturile si rosturile zidariei si poate da nastere la scurgeri in interior.

Pentru prevenirea incendiilor la cuptoarele de topit sticla, se impune realizarea unor bazine de scurgere a sticlei, dispuse la o anumita distanta de elementele combustibile. In aceasta situatie, trebuie pregatite din timp jgheaburi izolate termic, pe care in cazul spargerii peretilor cuptoarelor, sa se poata dirija topitura catre bazinele respective.

Subsolul cuptorului-vana nu trebuie sa aiba nici un fel de legatura cu restul incaperilor de productie. In subsolul sectiei de cuptoare nu se vor depozita nici un fel de materiale combustibile.

In majoritatea fabricilor de sticla, se folosesc drept combustibil gazele naturale. Aceste gaze, intr-o anumita concentratie, pot forma amestecuri explozive.

La incalzirea cuptoarelor noi sau a celor reparate, sunt interzise folosirea arzatoarelor improvizate, a conductelor fara robinete de serviciu, a prelungitoarelor din cauciuc sau a altor materiale combustibile.

Este important sa se urmareasca asigurarea etansarii conductelor si verificarea acesteia, sistemul de aprindere, buna functionare a ventilelor si a arzatoarelor, asigurarea unei presiuni cat mai constante, ferirea conductelor de degadari mecanice etc.

Ventilele arzatoarelor se verifica inainte de aprinderea focului in cuptor. Ele trebuie sa fie inchise pe timpul ventilatiei spatiului cuptorului si a conductelor de fum, operatie care se executa timp dfe 5 10 min. O buna ventilatie se executa si in incaperea cuptoarelor.

Aprinderea gazului in cuptor se face respectandu-se principiul gaz pe flacara. O atentie deosebita se va acorda inversarii focului, pentru ca executarea unei manevre gresite poate sa conduca la explozii. La inversarea focului, este necesar sa se faca pauza suficient de mare (4 5 s).

De o mare importanta in prevenirea exploziilor si a incendiilor, este asigurarea unei arderi uniforme, cu flacara invizibila si continua; intreruperile in ardere constituie cauza de formare a amestecurilor explozive, foarte primejdioase.

Aceste intreruperi se pot produce cand viteza de iesire a amestecului combustibil din arzator, este mai mare decat viteza de aprindere a gazului sau la scaderea presiunii in conducta de alimentare.

Prevenirea acestor explozii se realizeaza prin inzestrarea cuptoarelor cu dispozitive de semnalizare, care atrag atentia muncitorilor asupra inchiderii ventilatiei. Se pot folosi, de asemenea, dispozitive automate de inchidere.

Controlul si verificarea conductelor si a ventilelor, asigurarea etanseitatii constituie masurile cele mai eficace de inlaturare a exploziilor si incendiilor provocate de instalatiile de gaze naturale.

O deosebita atentie se va acorda supravegherii temperaturii, urmarindu-se sa nu depaseasca limitele admise. Temperatura trebuie astfel condusa pe timpul procesului tehnologic, incat sa nu se produca deformatii in bolta cuptorului. Pentru a preveni consecintele unor avarii, printre care se numara si incendiile, la sectia de cuptoare este necesar sa se prevada hidranti de incendiu cu echipamentul necesar, a caror stare de functionare sa se controleze la fiecare schimb.

Langa cuptor, trebuie sa existe in permanenta unelte care sa fie folosite la lichidarea avariilor.

In caz de avarie, pentru a nu se produce un incendiu, este necesar sa se execute: oprirea alimentarii gazelor in cuptor; folosirea unui jet puternic de apa la locul de scurgere a sticlei; existenta, la locul de scurgere, a unei lopeti speciale, cu coada lunga de lemn, care sa ajute la asezarea masei de sticla, lopata stropindu-se cu apa; evacuarea in caz de avarie a masei de sticla in bazinul amenajat in exteriorul sectiei. Volumul bazinului pentru evacuarea masei de sticla, se calculeaza la 50% fata de volumul cuptorului.

Instalatiile electrice se monteaza in afara incaperii sectiilor de cuptoare.

Cuptoarele de topit sticla trebuie prevazute cu aparatura de control corespunzatoare, pentru asigurarea unei bune functionari si a respectarii parametrilor tehnologici.

Presele manuale, masinile automate si semiautomate, vor fi unse cu uleiuri speciale si cu multa grija pentru a nu se produce scurgeri.

Sectiile de fabricarea oglinzilor. Pericolul de incendiu exista si la fabricarea oglinzilor, din cauza posibilitatii de formare a unor amestecuri detonante.

Reducerea argintului metalic, care formeaza suprafata oglinzii, este legata de obtinerea compusilor hidroxidului de argint cu amoniac si al azotatului de amoniu.

In anumite conditii (concentratia mare a solutiilor, temperatura ridicata in incaperi, ventilatia necorespunzatoare) solutia amestecului de argintare a carei parte componenta este sarea amoniacala de argint complexa, se descompune in amida si argint, amoniac si apa, cu disocierea ulterioara a amidei in nitrura de argint.

Amida si nitrura de argint, degajate din solutie sub forma unui precipitat, dau un sediment de culoare cafenie inchisa.

Solutiile de hidroxid de potasiu manifesta tendinte mai mari spre formarea unui amestec detonant decat soda caustica, din care cauza se recomanda utilizarea solutiei de soda caustica.

Introducerea cristalelor de nitrat de argint in solutia amoniacala este interzisa (este indicat ca amoniacul sa se adauge in solutia de nitrat de argint).

Solutiile folosite la argintare, in scopul protectiei lor impotriva razelor solare, se pastreaza in flacoane de sticla bruna.

Un anumit pericol de incendiu exista si in magaziile de produse finite, din cauza ambalajului combustibil; lazi de lemn, talas, paie, hartie etc.

In aceste magazii este necesar ca depozitarea marfurilor sa se faca cu respectarea unui interval de siguranta intre pereti si marfuri.

Pastrarea ambalajelor se va face in siguranta. La rampa de incarcare trebuie asigurata o buna curatenie si ordine deplina la incarcarea vehiculelor.

Regulile generale de prevenire a incendiilor trebuie respectate intocmai.

E. Magazine comerciale

Orice magazin este un depozit de marfuri si in acelasi timp o constructie destinata sa primeasca numerosi oameni care, la un moment dat si in anumite situatii, pot umple aproape pana la refuz toate incaperile.

In marile magazine, pericolul de incendiu este destul de mare, datorita cantitatilor deosebit de mari de materiale combustibile si varietatii lor (sarcina de incendiu mare), vitezei ridicate de propagare a incendiilor si cantitatii mari de caldura degajata.

Daca se tine seama de faptul ca in magazine numarul de persoane nu poate fi limitat, ca in caz de incendiu se degaja o mare cantitate de fum, care ingreuiaza stingerea, ca intensitatea arderii este foarte ridicata, se apreciaza ca la magazinele comerciale pericolul de incendiu este mai mare decat la salile aglomerate.

Marile magazine comerciale ating frecvent suprafetele ce depasesc 1000 m, ajungand uneori si la 40000 m. La astfel de magazine probabilitatea de producere a unui incendiu creste, la aceasta contribuind si instalatiile de ventilatie de conditionare a aerului, instalatiile electrice complexe etc.

In dezvoltarea rapida a incendiului un rol insemnat il are circulatia verticala a gazelor fierbinti, degajate pe timpul arderii, prin golurile scarilor protejate necorespunzator, favorizand astfel propagarea incendiului la mai multe niveluri.

La cresterea proportiilor incendiului mai contribuie si arderea cu intensitate a marfurilor din materiale plastice, caracterizata si printr-o mare degajare de fum, care ingreuiaza evacuarea persoanelor, in unele situatii acesta devenind imposibila, deoarece viteza de propagare a fumului este de doua ori mai mare decat viteza de deplasare a fluxurilor de evacuare de-a lungul cailor de circulatie orizontale.

Cele mai frecvente cauze de incendii sunt: scurtcircuitul, aparatele electrice lasate in priza si nesupravegheate, tigarile aprinse aruncate, focul deschis (sudura, lampi cu benzina) etc.

Incendiile izbucnesc in general intre orele 8 21, perioada cand magazinele sunt deschise. Cele mai periculoase incendii sunt acelea care izbucnesc in spatii ascunse, separate de salile de vanzare prin mobilier, perdele sau panouri decorative, deoarece ele evolueaza fara sa fie observate la timp.

Incendiile la magazinele comerciale pot fi prevenite prin luarea unor masuri constructive si pe timpul exploatarii, menite sa inlature pericolul si cauzele lor.

Prin asigurarea a 1 3 fatade libere spre drumuri publice sau spatii libere, se faciliteaza evacuarea persoanelor, a marfurilor precum si interventia in caz de incendiu.

Pentru a nu ingreuia interventia pompierilor, trebuie evitata parcarea masinilor cu diferite destinatii, langa cladirea magazinului.

Constructia magazinelor comerciale trebuie sa aiba o structura rezistenta la foc de 1, 5 2 h.

Finisajul interior trebuie sa fie greu combustibil, pentru a nu contribui la propagarea rapida a incendiului.

In vederea limitarii propagarii incendiilor la magazinele comerciale vor fi compartimentate prin elemente rezistente la foc. Anexele cu pericol de incendiu si depozitele pe baza, vor fi separate intre ele, cat si de spatiile accesibile publicului, prin pereti si plansee rezistente la foc.

Spatiile ascunse vor fi admise numai atunci cand sunt strict necesare din punct de vedere functional. Separarea lor fata de salile de vanzare este recomandabil sa se faca prin elemente care au inaltimea necesara pentru a impiedica publicul sa le priveasca in interiorul spatiului, fara a fi insa ridicata pana la tavan, dand astfel posibilitatea ca incendiile sa fie observate mai rapid.

Principala preocupare trebuie indreptata in cazul izbucnirii incendiului spre luarea masurilor necesare pentru salvarea oamenilor din magazin, in cel mai scurt timp.

Inca de la proiectarea cladirilor destinate magazinelor, se impune sa se conceapa o astfel de schema de organizare a circulatiei, incat sa conduca publicul in timpul functionarii normale a unei parti cat mai mari din caile pe care ar putea fi nevoit sa le foloseasca pentru a se evacua in caz de incendiu.

Scarile destinate evacuarii trebuie sa fie ventilate si inchise in case de scari, ele putand comunica cu etajele ce le deservesc, prin galerii, insa protejate cu usi pline. Nerespectarea acestei masuri duce la invadarea cu fum a caselor de scari si la propagarea incendiului.

Scarile si lifturile care nu sunt inglobate in casa scarii, se vor inchide obligatoriu. Scarile trebuie sa asigure o circulatie fara riscuri si sa fie construite din materiale incombustibile si rezistente la foc un numar de ore, fara sa-si piarda capacitatea portanta.

Scarile de evacuare trebuie sa se termine la nivelul parterului; daca s-ar termina la subsol, omul neavand vizibilitatea din cauza fumului si-ar continua coborarea pana la subsol, evacuarea in acest caz nu ar mai fi posibila.

Accesul din incaperile magazinului in cesele de scari, trebuie sa se faca pe cai scurte, neintortocheate, libere si sigur. Pozitia scarilor trebuie sa fie vizibila din incaperile magazinului, marcata cu semne indicatoare.

Pentru ca fiecare magazin trebuie sa se intocmeasca un plan de evacuare, care trebuie bine cunoscut de catre toti salariatii.

Pe caile de evacuare este interzis sa se foloseasca usi turmante, glisante, bariere, vartelnite sau alte dispozitive care se pot bloca in timpul trecerii persoanelor evacuate. Lifturile vor fi alimentate cu curent electric de la o linie separata.

Rafturile si vitrinele vor fi astfel construite si amplasate incat ele sa nu impiedice evacuarea.

Folosirea oglinzilor pe caile de evacuare si in incaperile de vanzare este interzisa.

O deosebita atentie se va acorda raionarii diferitelor categorii de marfuri: raioanele cu marfuri scumpe ca bijuterii, televizoare, stofe etc., se vor amplasa la etajele inferioare, in incaperi unde evacuarea se face cu usurinta; aceluiasi regim sunt supuse si raioanele pentru marfurile destinate copiilor. Marfurile care degaja fum mult si gaze toxice, ingreuiaza patrunderea in magazin, de aceea este indicat sa se amplaseze la ultimul cat. Cele pentru care se folosesc, in caz de incendiu, substante de stingere diferite, se amplaseaza separat (de ex., pentru textile apa, pentru televizoare bioxid de carbon, pulbere stingatoare).

O atentie deosebita se va acorda expunerii si vanzarii unor marfuri periculoase cum sunt articolele de celuloid, artificiile, buteliile de butan, recipientele spray, vopsele, solventii etc.

Deseurile de la desfacerea ambalajelor de la marfuri, ambalajele de lemn, hartie etc., vor fi evacuate in locuri sigure.

Instalatiile care de fapt produc cele mai multe incendii, trebuie realizate din materiale corespunzatoare normelor tehnice in vigoare, si montate astfel ca sa nu contribuie la izbucnirea si propagarea incendiilor, asigurandu-se in acelasi timp protectia contra electrocutarilor. Amplasarea surselor de alimentare si a dispozitivelor de comanda se va face in afara zonelor in care pot fi atinse de public.

Corpurile de iluminat de tipul corespunzator mediului din incaperi, se amplaseaza la distanta de materialele combustibile. In depozite si in toate cazurile in care marfurile se pot aprinde usor, corpurile de iluminat incandescente se prevad cu globuri si protectie impotriva loviturilor mecanice.

La toate instalatiile electrice din magazine si depozite trebuie asigurata posibilitatea scoaterii acestora din functiune, (cu exceptia iluminatului de paza) centralizat, din puncte situate in afara zonei care se inchide.

Pentru asigurarea securitatii persoanelor existente in marile magazine, trebuie sa evada instalatii electrice de iluminat de siguranta astfel: iluminat de siguranta contra panicii, in spatiile cu mari aglomerari de persoane ; iluminat de siguranta pentru evacuare cu indicatoare pentru marcarea cailor de evacuare si corpuri de iluminat, care sa asigure vizibilitatea minima necesara circulatiei pe caile de evacuare ; iluminat de siguranta pentru marcarea hidrantilor interiori de incendiu; iluminat de siguranta pentru continuarea lucrului in punctele vitale.

Iluminatul de siguranta se alimenteaza, in afara de sursa de baza, de la o sursa independenta, care poate fi baterie centrala de acumulare sau grup electrogen.

Marile magazine comerciale se prevad cu sisteme complexe de semnalizare a incendiilor, care trebuie sa asigure detectarea automata a inceputurilor de incendiu in salile de vanzare si in spatiile auxiliare, anuntarea incendiilor la punctul de permanenta al pompierilor civili ai magazinului, prin butonae de semnalizare si telefoane interioare, precum si alarmarea operativa a pompierilor civili incadrati pe functii operative si voluntari si avertizarea personalului magazinului.

Pentru realizarea unei protectii corespunzatoare este recomandabil ca instalatiile de semnalizare a incendiilor sa fie asociate cu instalatii de stingere eficiente.

Cele mai eficiente instalatii de stingere a incendiilor sunt sprinklerele, montate pe toata suprafata magazinului.

Conducerea magazinului este obligata sa stabileasca masuri concrete pentru reglementarea utilizarii focului deschis, inclusiv a fumatului, exploatarea corecta a aparaturii, echipamentelor, si instalatiilor cu care este dotat magazinul, controland permanent modul cum sunt exploatate.

Intregul personal al magazinului va fi lustruit referior la pericolul de incendiu, regulile de prevenire ce trebuie respectate si procedeele de stinger rapida a incendiilor.

La marile magazine comerciale, un pericol de incendiu il prezinta si reclamele luminoase, instalatiile electrice din vitrine, mai ales daca sunt improvizate si la montarea lor nu se respecta normele de prevenire a incendiilor.

In vitrine, in care se expun materiale combustibile, cu temperaturi de aprindere in jur de 220 C (textile, confectii, obiecte de lemn, de hartie, vopsele, jucarii etc. ), in pozitie verticala si orizontala. Lampile cu incandescenta (100-200 W), montate in pozitie orizontala sau cu fluxul luminos in sus, pot ajunge la o temperatura in jur de 300 C, deci peste temperatura de aprindere a unor produse expuse. Materialele combustibile, fiind expuse timp indelungat radiatiilor termice, isi micsoreaza mult temperatura de aprindere. Literele si profilele cu iluminare pentru instalatii publicitare, sunt in marea lor majoritate alimentate cu curent de inalta tensiune, de la un transformator.

Pentru preintampinarea izbucnirii incendiilor, instalatiile electrice trebuie executate in conformitate cu normele in vigoare, excluzandu-se orice improvizatie.

Comanda circuitelor electrice, care alimenteaza cu curent firmele luminoase si vitrinele se poate face din magazin, cat si dintr-o nisa exterioara, prevazuta cu usa si cheie, accesibila personalului de paza, pe timpul cand magazinul este inchis. Constructia firmei luminoase trebuie sa fie solid executata pentru a rezista la vant puternic, evitandu-se ruperile de conductoare.

Pentru alimentarea cu curent a tuburilor cu descarcari cu gaze, se vor folosi numai transformatoare speciale, monofazate, omologate in acest scop, avand tensiunea primara de alimentare de maximum 250 V. Transformatoarele folosite pentru alimentarea firmelor luminoase, se vor alimenta prin circuite separate de restul instalatiilor.

Instalatia de alimentare va fi prevazuta cu dispozitive care sa intrerupa curentul electric pe toate fazele.

In interiorul vitrinelor, circuitele electrice vor fi montate astfel ca sa fie ferite de actiuni mecanice (loviri, izbiri, taieri etc. ).

In vitrine, marfurile se vor expune la o anumita distanta de lampile electrice. Improvizatiile electrice sunt interzise.