AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE RESTAURARII EDENTATIEI PARTIALE PRIN PUNTI DENTARE SEMIFIZIONOMICE

AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE RESTAURARII EDENTATIEI PARTIALE PRIN PUNTI DENTARE SEMIFIZIONOMICE

A.Avantajele restaurarii edentatiei partiale prin punti

Restaurarea integritatii morfologice a unei arcade dentare inseamna imbunatatirea conditiilor de functionare a aparatului dento-maxilar.

1. Din punct de vedere masticator

Orice proteza trebuie sa restabileasca, total sau partial, functiile afectate prin pierderea organului pe care il suplineste, in cazul de fata dintele.

In edentatiile partiale intercalate absenta unor dinti diminueaza functia masticatorie.Puntile dentare realizeaza o masticatie in limite fiziologice asemanatoare celei afectate cu arcadele dentare naturale.

Masticatia este posibila sa se realizeze datorita urmatoarelor caracteristici pe care le au puntile dentare:

- Fixitatii pe dintii stalpi limitanti ai bresei edentate. Puntea dentara transmite presiunile masticatorii fiziologic la osul alveolar prin intermediul tesutului paradontal. Starea de troficitate a tesutului paradontal a dintilor stalpi asigura preluarea presiunilor masticatorii si efectuarea masticatiei.

- Relieful ocluzal al puntii, in concordanta cu cel al dintilor vecini, al dintilor antagonisti si al stereotipilor dinamicii mandibulare, reprezinta al doilea element favorizant pentru efectuarea unei masticatii corespunzatoare.

Puntea prezenta pe arcada dentara, dupa cimentare, trebuie sa realizeze contacte dento-dentare corecte si sa participe la formarea caracteristicilor ocluziei functionale. Eficienta masticatorie a puntilor dentare este superioara protezelor mobilizabile.

2. Din punct de vedere fonetic

Acest avantaj isi are valabilitatea, in special, pentru puntile din zona frontala.Functia fonetica este finalizata la nivelul rezonatorului bucal. Formarea coroanelor dentare este posibila in urma sprijinului varfului limbii pe fetele orale ale dintilor frontali.

Pentru a se obtine functia fonetica sunt necesare urmatoarle elemente:

- Forma fetelor orale ale corpului de punte sa fie asemanatoare sau identica cu cea a dintilor naturali (existenta crestei marginale si a cingulumului);

- Pozitionarea fetelor orale in sens vestibulo-oral. Aceste fete sa-si regaseasca aceeasi pozitie cu a dintilor naturali, varful limbii sa se sprijine in acelasi loc.

- Volumul puntilor dentare, egal sau mai redus decat al dintilor naturali, este favorabil pentru miscarile limbii. Se conserva spatiul functional util limbii in fonatie.

3.Din punct de vedere parodonto-profilactic

Transmiterea presiunilor ocluzale in axul lung al dintilor stalpi reprezinta un stimul pentru mentinerea troficitatii tesutului parodontal. Stimulii sunt functionali la puntile a caror dinti stalpi sunt intr-un numar suficient, ce pot prelua sarcinile dintilor absenti, inlocuiti prin corpul de punte.

4.Din punct de vedere ocluzo-functional

Restaurarea integritatii arcadei dentare reprezinta refacerea multiplelor contacte dento-dentare, a conducerii anterioare sau latero-laterale. De asemenea, reprezinta un element favorizant repartizarii sarcinilor ocluzale pe intreaga arcada in mod alternativ, creandu-se momente de repaus functional (pe partea nelucratoare) si momente de activitate functionala pe partea activa (lucratoare) a tuturor elementelor morfologice ale aparatului dento-maxilar.

5.Din punct de vedere al confortului

Prin termenul de confort se poate intelege totalitatea conditiilor morfologice existente la nivelul aparatului dento-maxilar ce formeaza o functionalitate normala a acestuia.

Modificarea conditiilor morfologice poate determina perturbari atat locale cat si generale de natura psihica, pe cale reflexa.

Puntile dentare fixate la nivelul arcadelor dentare, sunt scurt timp integrate in functionalitatea aparatului dento-maxilar.

Avand la baza cunostintele fundamentale despre morfologia cavitatii bucale, reprezentate prin cele doua elemente:

a. Cavitatea bucala la dentat, la edentat partial sau la edentat total, este o cavitate virtuala, partile moi, in repaus au un raport de contact fara sa existe un spatiu evident cavitar.

b. Sensibilitatea tactila a mucoasei cavitatii bucale si mai ales, a limbii este mult mai mare decat a suprafetei tegumentului din orice regiune a corpului. Ea percepe corpuri straine de foarte mica dimendiune, deci are capacitatea sa amplifice dimensiunile.

Apreciind din aceste puncte de vedere ale cunostintelor de morfofiziologie enuntate, orice tip de lucrare protetica, mai ales la inceput, va determina aparitia senzatiei de corp strain. Puntile dentare, avand un volum cel mult egal cu al dintilor inlocuiti, se vor integra intr-un timp foarte scurt din punct de vedere psiho-senzorial. Pacientul nu simte prezenta lucrarii protetice in cavitatea bucala.

Alaturi de volum, la crearea starii de confort participa, in acelasi grad si fixitatea pe dintii stalpi, creandu-le stabilitate in activitatea aparatului dento-maxilar.

B. Dezavantajele restaurarii edentatiei partiale prin punti dentare

Alaturi de avantajele descrise, puntile dentare prezinta si unele dezavantaje, fata de care stomatologul trebuie sa-si orienteze atitudinea in conversatia cu pacientul, inainte de inceperea tratamentului propriu-zis.

Dezavantajele il determina pe stomatolog sa fie mai prudent fata de pacientii care manifesta unele pretentii imposibil de materializat, in prezent, in practica specialitatii noastre.

1.Din punct de vedere igienic

Puntile dentare sunt inferioare protezelor mobilizabile. Toate tipurile de punti dentare, indiferent de forma si volumul ce il pot avea, prezinta suprafete, zone sau locuri ascunse pe care se depoziteaza resturi alimentare.

In general, sunt suprafete orientate spre mucoasa gingivala care acopera creasta alveolara. De pe aceste suprafete resturile alimentare nu pot fi indepartate prin periaj sau prin miscarile partilor moi periproteice (autocuratire). Retentiile alimentare sunt mai evidente, la corpurile de punte cu suprafete mucozale mari.

Dezavantajul igienic este deosebit de neplacut pentru purtatorii de punti dentare, se manifesta prin halena a gurii si chiar leziuni ale mucoasei bucale.

In scopul imbunatatirii igienei s-au imaginat corpuri de punte cu forme si raporturi variate fata de mucoasa crestei alveolare si punti speciale, cunoscute sub numele de punti mobilizabile si punti demontabile. Puntile speciale sunt indepartate din cavitatea bucala a pacientului zilnic sau periodic, cum sunt cele demontabile, pentru a fi igienizate.

In spiritul orientarii profilactice a fost imaginat, pentru zona laterala mandibulara, un corp de punte cu o forma care sa favorizeze indepartarea resturilor alimentare la maximum prin mecanismul de autocuratire.

Acest corp de punte este igienic si pentru pacientii cu o igiena bucala deficitara.

2. Din punct de vedere fizionomic

Puntile dentare din zona frontala sau fronto-laterala realizate pentru edentatii de 2-3-4 dinti se impune sa fie rezistente la rupere, nedeformabile, capabile sa suporte presiunile incizo-ocluzale ale dintilor antagonisti.

Conditia rezistentei mecanice inseamna ca puntile dentare au o structura de rezistenta reprezentata de aliajele unor metale. Toate aliajele au aspect cromatic total diferit, comparativ cu cel al tesuturilor dentare.

In scopul redarii aspectului coloristic al dintilor, aliajele sunt acoperite cu materiale ce au culori asemanatoare dintilor naturali. Aceste materiale sunt reprezentate de rasinile sintetice (rasini acrilice) si de masele ceramice, cunoscute sub numele de materiale fizionomice. Materialele fizionomice, pe langa dezavantajul unei rezistente scazute la rupere, au un grad de transparenta in strat de 1-1,5 mm, ceea ce-i determina modificarea culorii de catre aliajul pe care il acopera.

Caracteristicile fizico-chimice ale materialelor utilizate pentru obtinerea puntilor, nu asigura nuantele de culori la nivelul fetelor vestibulare si transluciditatea specifica tesuturilor coronare in zona treimii incizale.

Forma, volumul si aranjamentul dintilor ce formeaza corpul de punte, in unele situatii nu mai pot fi redate. Forma cu imagine de individualizare, nu este posibil de realizat deoarece structura de rezistenta este reprezentata schematic de o bara continua cu dimensiuni uniforme.

Volumul dintilor corpului de punte este uneori mai mare, daca intre dintii naturali au existat spatii (treme, diasteme). Aranjamentul diferit pentru fiecare dinte, cand au existat usoare suprapuneri, inghesuiri, este de cele mai multe ori numai schitat, imposibil de reconstruit.

3. Din punct de vedere al executiei clinico-tehnice

Puntea dentara este realizata in urma prepararii si amprentarii campului protetic, ceea ce inseamna pentru stomatologi atentie, consum de energie si de timp.

In laborator sunt prelucrate aliajele, are loc procesul de topire-turnare in tiparele obtinute dupa ambalarea machetelor, ceea ce inseamna, de asemenea consum de energie si de timp.

Pentru pacient starea generala de sanatate reprezinta conditia principala care trebuie sa-l faca apt pentru tratamentul edentatiei partiale cu ajutorul puntilor dentare.

Prepararea dintilor stalpi reprezinta momente traumatizante psiho-somatice, posibile sa declanseze stari emotionale conflictuale si reflexe organice, nefavorabile suportarii acestei interventii. Pentru prelucrarea dintilor uneori este necesara administrarea unei anestezii, folosind anumite substante a caror actiune secundara poate sa fie nociva.

Toate aceste dezavantaje, la care se asociaza si sacrificiul de tesuturi dentare in vederea tratamentului prin punti, mai ales in zona frontala, unde realizarea unui corp de punte curb, impune utilizarea unui numar sporit de dinti stalpi, ne determina sa afirmam ca nu intotdeuna cea mai buna indicatie de tratament este puntea dentara. Nu trebuie neglijat nici pretul ei de cost, atunci cand este confectionata din aliaje nobile.

In practica, datorita avantajelor pe care le are pentru aparatul dento-maxilar si pentru intregul organism, continuam sa o preferam in locul unei proteze partiale.