Alte elemente de structura ale pulpei dentare

Alte elemente de structura ale pulpei dentare

I.           Substanta fundamentala a p.d.

q       este un tesut conjunctiv tip lax

q       reprezinta mediul intern al tesuturilor dentare in care se desfasoara schimburile de substante nutritive precum su produsii de dezasimilatie. Aici se petrec toate procesele vitale ale tesutului dentar.

q       In perioada de tinerete are aspect de sol (solutie coloidala) si pe masura ce se avanseaza in varsta trece in stare de gel (o consistenta progresiv mai vascoasa).

q       Alaturi de substanta fundamentala mai exista: fibrele cinjunctive ale tesutilui respectiv si lichidul intratisular, provenit din capilarele tesutului pulpar.

q       Substanta fundamentala si fibrele de colagen sunt rezultatul secretiei celulelor autohtone (fibrobalasti)

q       Din punct de vedere chimic, substanta fundamentala este alcatuita din:

A.     proteoglicani

B.     glicoproteine

C.     apa

Proteoglicanii

prin gruparea amino din structura lor (a proteinelor care intra in structura lor) au capacitatea de a atrage diferiti ioni, deci ei regleaza schimburile hidrice si minerale dintre substanta fundamentala si componenta vasculara

In tesutul pulpar, in perioada sa de formare, predomina condroidin sulfatul (mai puternic implicat in procesele de mineralizare si de formare a p.d.). Pe masura ce tesuturile dentare se matureaza, va fi mai bine reprezentat acidul hialuronic.

Glicoproteinele

Contin un procent redus de hidrocarbonate

Participa la formarea matricei tesutului conjunctiv pulpar prin urmatoarele mecanisme:

ajuta la sinteza fibrelor de tesut conjunctiv pulpare (fibrile) si a membranelor bazale.

Dispuse pe suprafata celulelor din pulpa ajuta la fixarea diferitelor elemente din substanta fundamentala din pulpa un echilibru, o adeziune.

Mai important: fibronectina - o glicoproteina de suprafata de importanta majora. Impreuna cu fibrele de colagen pulpare formeaza o retea foarte aderenta care influenteaza atat adeziunea celulara cat si mobilitatea celulara, dar si cresterea si dezvoltarea, chiar diferentierea celulelor din p.d.

Laminina - preferential in membranele bazale, realizeaza cuplarea dintre colagen si receptori + celulele de suprafata.

Tenascina - realizeaza adeziunea de substrat a celulelor.

Cu cat gradul de polimerizare este mai puternic cu atat apa din substanta fundamentala este mai puternic legata creste vascozitatea substantei fundamentale. Cand se petrece fenomenul de depolimerizare moleculele de apa sunt eliberate de protoglicani creste continutul lichidului intratisular substanta fundamentala pulpara este mail fluida este mai permeabila este mai putin rezistenta in fata agresiunii microbiene.

Apa

cantitatea de apa este foarte mare - 90%

in felul acesta substanta fundamentala are rolul de a amortiza, de a proteja toate structurile ce se afla cuprinse in ea.

Substanta fundamentala mediu de transport intre vase si tesut, prin intermediul ei se vehiculeaza o serie de substante. (nu orice tip de molecula poate trece, doar cele cu o masa moleculara mica sita moleculara)

Se mai numeste 'rasina schimbatoare de ioni'

Aspecte fiziologice

I.           La persoanele in varsta:

q       mai putina apa legata

q       tesutul devine mai deshidratat si mai vascos

q       metaboliti si substantele nutritive traverseaza mai greu tesutul pulpar denutritia tesutului pulpar si imbolnavirea lui. In felul acesta scade capacitatea defensiva si cea de eparatie a celulelor pulpare celule mai putine inglobate intr-o masa de tesut conjunctiv fibros (paucicelularitate). Acumularea de colagen din p.d., pe masura imbatranirii se traduce printr-o crestere in diametru a fibrelor de colagen care formeaza fibre de colagen din ce in ce mai groase.

II.        Lichidul intratisular

q       in functie de cresterea cantitatii sale si de cresterea presiunii sale, apar consecinte nefavorabile legate de circulatia venoasa (venulele pulpare au peretele foarte subtire si sunt usor comprimabile).

q       Cand apare o inflamatie, presiunea lichidului intratisular incepe sa creasca din zona zona vecina zonei de atac, apoi se raspandeste. Asta se explica prin rolul de bariera si de rezistenta pe care il are substanta fundamentala si fibrele de colagen, atata timp cat aceasta substanta este mai vascoasa.

q       Deci substanta fundamentala rol de bariera pentru transmiterea la distanta a cresterii de presiune prea mult.

q       Substanta fundamentala este influentata de mediatorii chimici, edem, cresterea temperaturii. Mediatorii chimici - rol chemotactic pentru PMN la locul de atac a microorganismelor. Temperatura faciliteaza difuziunea enzimelor si a toxinelor prin tesutul pulpar. Edemul faciliteaza difuziunea enzimelor si a toxinelor prin tesutul pulpar prin presiunea pe care o creaza.

Deci functiile substantei fundamentale:

mediu intern al pulei dentare prin care au loc toate scimburile intre vase si tesuturi.

Este un important rezervor de apa si ioni in pulpa.

Ea realizeaza si stabilizeaza  relatiile spatiale dintre celule si celelalte structuri pulpare.

Matrice pentru dentinogeneza

Rol de declansare a formarii smaltului

Reprezinta mediul in care au loc procesele de crestere si imbaranire a pulpei.

Bariera defensiva impotriva diversilor agenti nocivi externi. El se bazeaza pe densitatea sa crescuta.

Asigura structura coloidal-mecanica a pulpei, ea imprima gradul de rezilienta al pulpei dentare; determina si rigiditatea si extensibilitatea tesuturilor dentare. Acest lucru este important cand facem extirparea pulpara.

Impermeabilizarea peretilor vasculari, prin mecanisme chimice; realizeaza mansoane de proteoglicani imprejurul capilarului. Cu cat ele sunt mai bine polimerizate si permeabilitatea este mai scazuta.

Asigura homeostazia tesutului pulpar.

Fibrele conjunctive pulpare

q       Sunt tip: colagen, tip 1, elastina

Fibrele de colagen

In tesutul pulpar sunt prodominante fibrele conjunctive.

Exista doua  tipuri mai importante: tip 1 & tip 3.

Marea majoritatea a fibrelor colagene pulpare sunt de tip 1 (60%)

Proportia fibrelor de colagen in tesutul pulpar este mai redusa decat in alte tesuturi conjunctive din organism (maxim 5% din greutatea pulpei).

In pulpa fibrele de colagen au si o o repartitie diferita in raport cu topografia sa: pulpa coronara < pulpa radiculara.

Pulpa varstnica are mai mult colagen decat la tineri dar se pastreaza raportul intre fibrele de colagen tip 1 si tip 3.

Pe masura ce scade colagenul din pulpa coronara creste cel din pulpa radiculara, deci creste spre zona apicala ajuta la extirparea tesutului pulpar in totalitate.

Ambele tipuri de colagen sunt sintetizate in pulpa de catre fibroblasti.

Tip 1:

Este alcatuit din fibrile foarte putine cu un diametru de cca. 100 nm.

Cresc numeric cu varsta

Indiferent de varsta variaza ca densitate si mod de distributie in tesutul pulpar.

Tip 3:

Este alcatuit din fibrile mult mai fine, cu un diametru de 15 nm.

q       Diferente intre coleganul pulpar si cel din alte tesuturi conjunctive (in special dentina):

mai mult colagen tip 3

in pulpa intalnim fibronectina, nu in structura dentinei

dentina contine preferential colagen tip 1 -  la formarea lui participa in special odontoblastele

la cel tip 3 - participa preferential fibroblastele dar secundar si odontoblastele.

Fibrele de reticulina:

sunt fibre subtiri (0.2 - 1 micrometru)

deosebiri fata de fibrele de colagen - se alipesc si formeaza fascicule groase cu varsta)

fibrele de reticulina sunt dispuse in retea

sunt elemente caracteristice oricarui tip de tesut lax

seamana cu colagenul prin striatiile periodice pe care le are (alternanta dintre discurile clare si cele intunecate), cu o frecventa periodica de 640, la acelasi interval

compozitia chimica este identica - continutul in aminoacizi.

Fibrele de reticulina sunt denumite si fibre de precolagen pentru ca seamana foarte bine ca structura si functie cu fibrele de colagen nou sintetizate. La adult cea mai mare parte a fibrelor de reticulina se transforma in fibre de colagen.

Se pot evidentia histologic  prin impregnare argentica; pot fi astfel confundate cu fibrele nervoase.

Rolul fibrelor de colagen:

Asigura un cadru de stabilitate spatial a substantei fundamentale din pulpa prin scheletul pe care il formaeza

Joaca un rol de modelator al formarii si mineralizarii predentinei, in formarea tesutului dentinar mineralizat

Reprezinta scheletul pe care il realizeaza in pulpa, care contribuie la descarcarea liniilor de forta mecanice ce starbat dintele spre camera pulpara. Asta datorita elasticitatii fibrelor de colagen datorita alternantei discurilor clare si a celor intunecate.

Mentinerea homeostaziei pulpare. Aici rolul fundamental il are substanta fundamentala. Rolul ei este mai important pe masura inaintarii in varsta. Mecanismele prin care intervine ea in homeostazie:

enzimele (colagenaze)

temperatura

factorii microbieni

Sub influenta acestor factori mai intai se disociaza in fibrile de colagen si apoi sunt descompuse chimic (colagenul este depolimerizat).

Cand se creeaza conditii optime repolimerizarea. Ea nu se mai face in aceiasi zona; moleculele de colagen sunt redistribuite in tesutul pulpar.

In cursul vindecarii p.d. prin redistribuirea fibrelor de colagen, dupa un proces inflamator nu se mai poate produce o vindecare prin restitutio ad integrum, ci se realizeaza o vindecare prin restitutio ad functionem.

Participarea in realizarea cicatrizarii tesutului pulpar

Fibrele de colagen constituie un suport mecanic, pentru deplasarea fibroblastilor in cadrul unui tesut conjunctiv. Intr-o inflamatie pulpara fibroblastii de la periferie incep sa se deplaseze la locul inflamatiei, de-a lungul fibrelor de colagen.

Vascularizatia pulpara

Tesutul pulpar este foarte puternic vascularizat

La periferia p.d. exista o retea de capilare foarte ramificata

La nivelul foramenului apical patrunde in canalul radicular 1 - 3 arteriole cu un diametru mic (maxim 150 micrometri)

Vasele pulpare provin din arterele alveolare superioare si inferioare.

Originea lor este comuna cu acelor ce iriga parodontiul marginal. Diferenta consta in faptul ca vasele pulpare au peretele mult mai subtiri.

Se mai gasesc 1 - 2 venule, fibre nervoase si capilare limfatice

Alte posibilitati de patrundere a vascularizatiei: prin canalele accesorii poate patrunde o arteriola de diametru mai mic; pe aici nu patrund fibre nervoase.

Pe masura ce vasele pulpare patrund in canalul radicular incep sa se ramifice. In radacina aceste vaseau un calibru mai mare decat vasele principale de la nivelul foramenului.

Odata patrunse in pulpa coronara, aceste vase se afla in pozitie centrala si inainteaza spre periferie plex vascular foarte bogat anastomozat

Dpdv functional - viteza de circulatie a sangelui prin vasele pulpare. Circulatia pulpara este mai rapida decat a altor tesuturi (0.3 - 1 mm/sec.), in venule: 0.15 mm/sec., capilare 0.08 mm/sec. In capilarele coronare 2x mai mare decat in cele radiculare (cea mai lenta circulatie pulpara la nivelul cailarelor din dreptul coroanelor pulpare).

Structura anatomica a unei arteriole: adventicea, tunica medie, tunica externa.

Capilarele pulpare nu au tunica medie si nici adventice. Celulele endoteliale care captusesc un capilar pulpar au niste nuclei mari, ce proemina in lumenul capilarului.

Capilarele pulparesunt formate dintr-un asemenea start de celule endoteliale turtite. Sunt suficient uneori 2 celule endoteliale pentru a inconjura lumenul unui asemenea capilar.

Exista si un tip particular de capilare - fenestrate. In tesutul pulpar proportia lor este mai mica de 5%. Sunt plasate preferential in zona subendoteliala. Printre odontoblaste pot apare capilare cand exista o activitate intensa de depunere a predentinei. Aceste capilare sunt predominent fenestrate - ele asigura un schimb mai rapid intre vase si tesut.

Semnificatia lor functionala:

Permeabilitate mai mare decat a celor propriu-zise

Au rol in aprovizionarea rapida cu material nutritiv a celulelor cu capacitate de sinteza (odontoblaste).

Asigura un transport de metaboliti si electroliti contribuie la mineralizarea rapida  a matricei de predentina.

Capilarele nu sunt inervate. Dilatarea lor are loc prin cresterea volumului sangvin (deci o crestere pasiva).

Un numar mare sunt virtuale. Ele devin functionale cand creste presiunea circulatorie. Deci au rol de a interveni in reglarea presiunii din patul circulator.

Caracteristicile microcirculatiei pulpare.

In pulpa, in zona centrala, exista vase de tip arteriolar in forma de 'U' (arteriole pulpare retrodirectionale). Sunt importante pentru calibrul lor mare.

Altele sunt formatiuni anatomice sub forma de cisterne, cu acelasi rol derivare a circulatiei sangvine.

Tot pentru aceleasi conditii mai exista si sunturile arterio-venoase

Anastomozele arterio-venoase (de calibrul unei arteriole)

Limfaticele pulpare

Capilarele limfatice au un lumen cu aspect neregulat si sunt inconjurate de un strat complet de celule musculare netede (pericite). Se deosebesc de capilarele sangvine, prin lipsa hematiilor, prin discontinuitatile ce apar in peretii vasculari si membrana bazala, si prin prezenta limfocitelor in lumenul lor. Nu exista mai mult de 1 - 2 asemenea vase care parasesc pulpa la nivelul foramenului apical. Ele nu au membrana bazala o comunicare directa intre lumenul vascular si tesutul inconjurator.

Dpdv functional, circulatia pulpara este o circulatie de tip terminal inflamatiile pulpaei au o evolutie nefavorabila.

Presiunea lichidului intratisular pulpar: - normal este de 10 mmHg. In inflamatiile pulpare aceasta presiune creste. In inflamatiile reversibile ajunge la 13 mmHg, in cele ireversibile ajung la 34 - 35 mmHg. (cresterea se produce brusc).

Inervatia pulpara

exista atat fibre senzitive cat si fibre vegetative

cele vegetative apartin in marea majoritate SNV simpatic. Mai multe fibre adrenergice decat colinergice.

Atat fibre mielinice cat si cele amielinice

Spre pulpa coronara - ramificare

In centru plex nervos Raschow - fibre nervoase amielinice propriu-zise, fibre nervoase amielinice care si-au pierdut teaca de mielina pe masura ce au avansat spre pulpa coronara.

Fibrele nervoase sunt impicate in reglarea tonusului vascular si in controlarea dentinogenezei ( rol trofic)

Legat de declansarea impulsului nervos - implicatiile neuropeptidelor in declansarea procesului inflamator. Dintre acestea ne intereseaza la nivelul pulpei: substanta P, CGRP (polipeptidul corelat cu gena calcitoninei), VIP, encefalinele, neuropeptidul Y.

O inflamatie pulpara poate fi declansata reflex de catre aceste neuropeptide descarcate din terminatiile nervoase libere.

Densitatea maxima a canaliculelor dentinare in apropierea coarnelor pulpare, pe unde patrund fibre nervoase libere. Numarul lor scade pe masura apropierii de foramenul apical.

Aceste terminatii pot sa preia vibratiile produse, fie de la limfa din canaliculele dentinare fie de la terminatiile fibrelor odontoblastelor si sa le transforme in senzatie de durere.

In tesutul pulpar ajund informatii determinate de catre stimulii externi, fizici, microbieni, chimici ce actioneaza de la exterior pe dentina descoperita sau direct pe pulpa dentara; aceste informatii se transforma in final in durere mecanismul prin care raspunde pulpa dentara la actiunea unor stimului nocivi.