Asistenta cardiaca de urgenta

ACCESUL TIMPURIU

Serviciul medical de urgenta trebuie activat imediat pentru a reduce timpul total de raspuns.

R.C.R. IMEDIATA

Initierea imediata a R.C.R. (in interval de 1-4 minute) mentine oxigenarea organelor vitale, ca de ex. creierul si inima. Acest lucru este esential pentru eficienta

defibrilarii si medicamentelor administrate ulterior

DEFIBRILARE PRECOCE

Daca accidentatului i se efectueaza R.C.R. in primele 4 minute si defibrilare in primele 8-12 minute, sansele de supravietuire cresc hotarator. Folosirea defibrilatoarelor automate fac posibila instruirea mai multor persoane care devin astfel pregatite pentru a interveni in urgente cardiace.

ASISTENTA CARDIACA DE SPECIALITATE (ACS) PRECOCE

Tratamentul definitiv, cum ar fi administrarea de medicamente si stabilizarea cailor respiratorii, creste si mai mult sansele de supravietuire.

Tabel cu diferente ale tehnicilor de R.C.R. la sugar, copil si adult
Varsta	Sugar 0-1 an	Copil 1- 8 ani	Adult > 8 ani
Zgaltaie si striga	Doar se zgaltaie	Da	Da
Cheama ajutor	Da	Da	Da
Aseaza victima in pozitie de recuperare	Da	Da	Da
Deschide caile respiratorii	Da	Da	Da
Priveste, asculta si simte respiratia	Da	Da	Da
Doua respiratii	Da	Da	Da
Verifica pulsul	Brahial	Carotidian	Carotidian
Activeaza serviciul medical de urgenta	Da	Da	Da
Localizeaza pozitia mainii pentru masaj	Partea inferioara a sternului	Partea inferioara a sternului	Partea inferioara a sternului
Comprima cu	2-3 degete	Podul unei palme	Podul ambelor palme
Amplitudinea compresiilor sternale	1,5-2,5 cm	3-4 cm	4-5 cm
Frecventa compresiilor per minut	Minimum 100	80-100	80-100
Raport compresii/ventilatii	5:1	5:1	15:2 sau 5:1*

* La adulti, 15:2 este raportul pentru situatia in care exista doi reanimatori, iar 5:1 pentru situatia cand exista numai un singur reanimator.

EVALUAREA PERICOLELOR LA CARE SUNT EXPUSI PACIENTUL SI REANIMATORUL. Intreaba si examineaza cu atentie imprejurimile inainte de a te apropia de pacient
1.      ZGALTAIE SI STRIGA	1)      Scutura cu delicatete umerii 2)      Striga: 'Ma auzi?' 3)      Evita zgaltairea violenta
2.      CHEAMA AJUTOR	1)      Daca esti singur suna la 961; daca este si altcineva de fata, roaga acea persoana sa sune. 2)      Solicita o ambulanta dotata pentru urgente cardiace.
3.      DESCHIDE CAILE RESPIRATORII	1)      Aseaza pacientul pe o suprafata plata. 2)      Foloseste metoda inclinarii capului simultan cu ridicarea barbiei. 3)      Verifica permeabilitatea cailor respiratorii (atentie la obstructie).
4.      PRIVESTE - ASCULTA - PALPEAZA	1)      Verifica respiratia timp de 5-10 secunde.
5.      EFECTUEAZA 2 RESPIRATII LENTE	1)      Penseaza nasul si aplica buzele pe gura pacientului astfel incat sa fie inchisa ermetic 2)      Fiecare respiratie va dura 1,5-2 secunde. 3)      Urmareste ridicarea si coborarea cutiei toracice. 4)      Asteapta terminarea expirului.
6.      VERIFICA PULSUL CAROTIDIAN	1)      Localizeaza corect pozitia degetelor. 2)      Asteapta 5 secunde.
7.      LOCALIZEAZA POZITIA CORECTA A MAINII	1)      Foloseste indexul si degetul mijlociu. 2)      Nu ridica degetele pana ce podul palmei nu este aplicat pe stern. 3)      Nu uita sa ridici apoi degetele de pe torace.
8.      EFECTUEAZA 15 COMPRESIUNI	1)      Asigura-te ca ai bratele intinse. 2)      Pozitioneaza umerii direct deasupra sternului pacientului. 3)      Comprima toracele pe o distanta de 4-5 cm.
9.      EFECTUEAZA 2 RESPIRATII LENTE	1)      Fiecare respiratie dureaza 1,5-2 secunde. 2)      Urmareste ridicarea si coborarea cutiei toracice. 3)      Asteapta terminarea expirului.
10.  EFECTUEAZA 4 CICLURI COMPLETE	1)      Compresiunile se vor efectua cat mai uniform. 15 compresiuni: 2 insuflatii/ventilatii.

Verifica pulsul dupa prima serie de 4 cicluri, terminand cu 2 insuflatii/ventilatii si incepand cu compresiunile. Daca pulsul nu se percepe, se continua cu cicluri de 15:2, verificand pulsul la fiecare al 12-lea ciclu.

TRUSA DE PRIM AJUTOR

O TRUSA DE PRIM AJUTOR TREBUIE SA CONTINA

10 pansamente adezive impachetate separat	3 comprese sterile simple medii
O compresa oculara	1 compresa sterila mare
1 bandaj triunghiular	1 compresa sterila foarte mare
1 pansament steril suficient de mare pentru a acoperi o rana mare	6 ace de siguranta

TRUSE DE PRIM AJUTOR PENTRU CASA SI AUTOTURISME

O cutie de metal sau plastic, inscriptionata corespunzator, care sa contina urmatoarele:

Pansamente sterile - mari, medii si mici.

1 pachet de vata.

3 bandaje triunghiulare.

3 bandaje tip fasa, late de 7 cm.

1 sticla solutie antiseptica.

Foarfece.

Sursa de lumina.

Trusa trebuie verificata la intervale regulate si completata ori de cate ori este necesar.

TRUSE PENTRU RANITA

Continutul trusei pentru ranita variaza in functie de marimea acesteia si de sarcina care trebuie indeplinita. Ofiterii sunt obligati sa-si instruiasca subalternii cu privire la articolele care vor trebui alese din urmatoarea lista:

Bandaje adezive	Bandaje tip fasa cu latimea de 2.5 cm
Bandaje tip fasa cu latimea de 7 cm	Pachet de vata de 15 g
Recipient sau masura pentru medicamente din sticla sau plastic	Foarfece cu varf bont
Carnet de notite si creion	Bandaje triunghiulare
Pansamente sterile mici	Pansamente sterile mari
Tifon alb	Saruri mirositoare
Ace de siguranta, inoxidabile	Etichete auto-adezive

IN MEDIUL INDUSTRIAL

Continutul truselor sau dulapurilor de prim ajutor este reglementat de regulamentul de protectia muncii.

PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE LEZIUNI CRANIENE

VIZEAZA IN PRIMUL RAND PREVENIREA LEZIUNILOR CEREBRALE SECUNDARE

ACBC

A AIRWAY (CAI RESPIRATORII) CU C COLOANA - mentine oxigenarea si eliminarea CO₂

B BREATHING (RESPIRATIE) TREBUIE SA FIE EFICIENTA

C CIRCULATIE ADECVATA TREBUIE SA AJUNGA LA CREIER

DE REMARCAT CA IN COMA, ALTE LEZIUNI SUNT MASCATE

De ex. hemoragiile amenintatoare de viata in abdomen pot fi complet trecute cu vederea daca nu se remarca socul circulator pe care il provoaca.

SANGERARILE LA NIVELUL SCALPULUI POT FI, IN MOD EXCEPTIONAL, FATALE PRIN ELE INSELE.

ALTE CAUZE DE COMA

INTOXICATII de ex. cu diazepam, alcool.

DIABET

HIPERGLICEMIA

HIPOGLICEMIA

SINCOPA (VASO-VAGALA)

SINCOPA CARDIACA

ACCIDENTUL VASCULAR CERBRAL (APOPLEXIA)

EPILEPSIA

INFECTIA - MENINGITA, ENCEFALITA

HIPOTERMIA

HIPERTERMIA

PIERDERE MASIVA DE SANGE - SOC HIPOVOLEMIC

RECUNOASTEREA COMEI

METODA SIMPLA - TVDL

T - TREAZ

V - STIMULI VOCALI

D - STIMULI DUREROSI

L - LIPSA DE RASPUNS

MAI COMPLEX - SCALA GLASGOW DE EVALUARE A COMELOR

REZUMAT AL OBSERVATIILOR SI CONCLUZIILOR

LEZIUNILE COLOANEI VERTEBRALE

Respira normal   Simte Misca Strange   Respira normal   Simte Misca Strange   Simte Misca Ridica   Nu simte Nu misca Nu ridica   Leziune de coloana improbabila	Simte Misca Strange   Respira normal   Simte Misca Ridica   Leziune de coloana lombara probabila
Nu simte Nu misca Nu strange   Nu simte Nu misca Nu ridica   Respiratie diafragmatica   Respiratie diafragmatica   Nu simte Nu misca Nu ridica   Simte Misca Strange   Leziune de coloana toracala probabila	Leziune de coloana cervicala probabila

ATENTIE! Daca pacientul este inconstient, sau daca mecanismul producerii leziunii indica posibilitatea unei leziuni de coloana vertebrala, se va presupune ca leziunea de coloana vertebrala este prezenta.

SALVEAZA O VIATA

R.C.R. - REAMINAREA CARDIO-PULMONARA

Infarct miocardic - Soc electric - Intoxicatii - Inec - Fum - Gaze

Atentie la alte pericole

DECONECTEAZA CABLUL ELECTRIC Daca nu este posibil, trage de hainele victimei pentru a intrerupe contactul NU ATINGE CORPUL!

SARI DIN CABINA!

INALTA TENSIUNE NU TE APROPIA!

ANUNTA SALVAREA

Evaluare - LA ORICE PACIENT INCONSTIENT, SE VOR VERIFICA:

PERMEABILITATEA CAILOR RESPIRATORII

1.        Se inlatura corpurile straine din gura victimei

2.        Se inclina capul victimei inapoi si se ridica barbia in sus.

RESPIRATIA

Verifica daca victima respira. Priveste, asculta si palpeaza miscarile respiratorii timp de 5 secunde.

CIRCULATIA

Verifica pulsul carotidian al victimei timp de 5 secunde, pe partea care este cea mai apropiata de tine. In acelasi timp, verifica prezenta sau absenta dilatarii pupilelor (midriaza). Dilatarea indica absenta oxigenarii creierului.

Actiune - IN FUNCTIE DE SITUATIA ACCIDENTATULUI

RESPIRA, PULS PREZENT

Se aseaza victima in pozitia de recuperare

1.        Victima stand pe spate, se indoaie genunchiul mai indepartat de reanimator, astfel incat planta sa aiba contact cu solul.

2.        Rotiti accidentatul spre dvs., prinzandu-l de umar si de genunchiul indoit.

3.        Indoiti bratul si piciorul situate mai sus pentru a ajunge in pozitia din figura.

4.        Se mentine capul aplecat spre inapoi, cu mandibula trasa in sus pentru a mentine deschise caile respiratorii.

5.        Asigurati-va ca nu exista riscul rostogolirii victimei.

6.        Verificati frecvent respiratia si pulsul. Daca vreuna se opreste, se urmeaza pasii reanimarii dupa schema descrisa.

NU RESPIRA, PULS PREZENT

SE INCEPE RESPIRATIA ARTIFICIALA

1.        Se penseaza cu fermitate nasul victimei.

2.        Inspirati profund si plasati-va buzele cat mai etans pe buzele accidentatului. (Folositi piesa bucala ori de cate ori este posibil pentru a reduce riscul transmiterii de infectii).

3.        Insuflati incet in gura victimei, urmarind expansiunea toracelui. Permiteti apoi coborarea completa a toracelui. Respiratiile se vor face cu o frecventa de cca 10/minut.

4.        Daca trebuie sa parasiti accidentatul pentru a cauta ajutor, efectuati mai intai 10 respiratii, apoi intoarceti-va cat mai rapid posibil, faceti din nou o evaluare dupa schema ABC a reanimarii, si continuati dupa caz.

5.        Verificati pulsul dupa fiecare serie de 10 respiratii.

6.        La reluarea respiratiei pacientul va fi asezat in pozitia de recuperare.

NU RESPIRA, PULS ABSENT

1.        SUNA LA 961 sau trimite pe cineva. (Nota: nu parasiti accidentatul pentru a suna ambulanta daca aceasta va va lua mai mult de 4 minute).

2.        Verificati din nou ABC reanimarii, iar daca este necesar, efectuati 2 respiratii si incepeti masajul cardiac.

3.        Plasati podul palmei pe stern la o distanta de doua degete mai sus de marginea inferioara a jonctiunii coastelor.

4.        Plasati cealalta mana deasupra si intrepatrundeti degetele.

5.        Tinand bratele drepte, se comprima toracele pe o distanta de 4-5 cm de 15 ori, cu o frecventa de 80-100/minut.

6.        Se repeta ciclul de 2 respiratii si 15 compresiuni pana soseste salvarea.

7.        Daca exista doi reanimatori, se vor efectua cicluri de 1 respiratie si 5 compresiuni toracice cu aceeasi frecventa.

8.        Daca starea pacientului se imbunatateste, se va confirma prezenta pulsului si se va continua cu respiratia artificiala. Dupa fiecare 10 respiratii se va verifica pulsul. Pacientul va fi plasat in pozitia de recuperare.

Nota bene: Acest poster nu inlocuieste instruirea in RCR. Va recomandam sa urmati un curs de reanimare.

O G I C

O G I C: Odihna, Gheata, Inaltare si Compresiune

Folosirea acronimului OGIC usureaza memorarea procedurilor necesare ingrijirii imediate a leziunilor musculo-scheletale. Primul ajutor in caz de intinderi, entorse si luxatii consta dintr-o succesiune de patru pasi menita sa reduca agravarea leziunilor si tumefierea. OGIC se foloseste si pentru ameliorarea durerii si reducerea tumefierii in caz de fracturi.

OGIC este prima masura de prim ajutor care se foloseste in multe leziuni sportive. Se poate foosi in caz de contuzii, intinderi, entorse, luxatii si fracturi.

O = ODIHNA

Aceasta inseamna incetarea oricarei miscari a partii lezate. Leziunile se vindeca mai repede daca segmentul respectiv al corpului este lasat in repaus. Continuarea folosirii unui membru lezat poate duce la extinderea afectarii. Mersul dupa producerea unei entorse sau luxatii la genunchi sau glezna poate produce leziuni suplimentare si prelungeste timpul de recuperare. Odata leziunea produsa, se va inceta activitate, dand membrului respectiv sansa de a se odihni.

G = GHEATA

Pe toata durata primelor 24-48 de ore de la producerea leziunii, pe zona lezata se vor aplica pungi cu gheata timp de 20-30 minute, a fiecare 2-3 ore. Pielea tratata cu gheata trece prin patru stadii: rece, arsura, durere si amortire. Gheata se va inlatura in momentul in care se trece in stadiul de amortire. Aceasta necesita de obicei 20-30 minute. Dupa inlaturarea pungii cu gheata, partea lezata se va comprima cu ajutorul unui pansament elastic si se va ridica pe un plan mai inalt decat restul corpului (acestea vor fi abordate mai jos). Temperatura scazuta produce vaso-constrictia vaselor spre si din zona lezata, ceea ce ajuta la prevenirea tumefierii si, in acelasi timp, reduce durerea si amelioreaza spasmele musculare.

Gheata va fi aplicata cat mai repede posibil dupa producerea leziunii, intrucat timpul de vindecare este adesea direct legat de gradul de tumefiere care s-a produs.

Sugestii privind aplicarea de gheata pe o leziune:

1.      Punga cu gheta

Se pun cristale sau cuburi de gheata intr-o punga dubla de plastic, o sticla de apa sau un prosop umed. Se aplica un strat de bandaj elastic umed pe leziune; se plaseaza punga cu gheata deasupra leziunii; restul de bandaj elastic se foloseste pentru a fixa punga de gheata. Pungile cu gheata se pot mula pe contururile corpului.

2.      Pungi cu substante chimice racitoare

Acestea sunt niste pungi sigilate care contin plicuri cu doua substante chimice diferite care, atunci cand sunt amestecate prin strangere, produc un efect de racire ca urmare a reactiei chimice care are loc. Desi racirea nu este la fel de buna ca a celorlalte metode, sunt un substitut util mai ales atunci cand gheata nu este disponibila. Dezavantajul lor este ca isi pierd rapid capacitatea de racire si se pot folosi numai o singura data. De asemenea, sunt mai putin practice din cauza costului mai mare si a pericolului de spargere.

Precautii la folosirea pungii cu gheata

1.      Nu aplicati punga cu gheata mai mult de 20-30 minute odata. In caz contrar se pot produce degeraturi si leziuni ale nervilor.

2.      Nu aplicati punga cu gheata direct pe piele. Protejati pielea cu ajutorul unui bandaj elastic umed sau cu un prosop umed.

3.      Nu aplicati rece daca atletul are antecedente de afectiuni circulatorii, sindrom Raynaud (spasme la nivelul arterelor extremitatilor care reduc circulatia), sensibilitate exagerata la rece, sau daca zona lezata a suferit degeraturi in trecut.

4.      Nu intrerupeti prea devreme aplicarea pungii cu gheata. Una din greselile frecvente este folosirea prea timpurie a caldurii. Caldura produce tumefactie si durere daca este aplicata prea devreme. Aplicarea pungii cu gheata se va continua de 3-4 ori/zi in primele 24 de ore si este preferabil sa continue 48 de ore inainte de aplicarea oricarui tip de caldura. Pentru leziuni severe se recomanda aplicatii timp de 72 ore.

5.      Nu folositi bandaj elastic umed sau prosop umed daca atletul ramane intr-un mediu extrem de rece.

C = COMPRESIUNE

A treia initiala, C, semnifica compresiune. Compresiunea regiunii lezate poate stoarce o anumita cantitate de fluid si deseuri din zona. Pentru aceasta se poate aplica o banda elastica peste punga cu gheata, iar compresiunea va reduce astfel accentuarea tumefierii. Pentru a limita o hemoragie interna se aplica un bandaj elastic in zona lezata, in special la nivelul picioarelor, gleznei, genunchiului, coapsei, mainii sau coatelor. Punga cu gheata impreuna cu bandajul elastic care face compresiune ajuta la limitarea hemoragiei interne.

Se va folosi un bandaj elastic umed intrucat acesta va facilita transmiterea temperaturii scazute de la punga cu gheata la zona lezata. Bandajul elastic uscat izoleaza si nu permite penetrarea cu usurinta a temperaturii scazute. Exista mai multe tipuri de bandaje elastice, cu lungime si latime variabile. Aplicarea bandajului se va incepe la cativa centimetri dedesubtul leziunii si se va infasa spre in sus astfel ca turele sa se suprapuna pe cca. o jumatate din latimea bandajului, intr-o spirala. Se va incepe cu o presiune uniforma si destul de stransa, lasand bandajul ceva mai lax deasupra leziunii.

Daca sunt aplicate prea strans, bandajele elastice inhiba circulatia. Degetele vor fi lasate libere pentru a permite observarea schimbarilor posibile de culoare. In cazul compresiunii exagerate apar durere, paloarea pielii, amorteala si senzatii de furnicaturi. Daca apare vreunul din aceste semne, bandajul elastic se va inlatura imediat. Se asteapta pana ce simptomele dispar cu totul, dupa care se reaplica cu o presiune mai mica. Nu uitati ca intotdeauna trebuie verificata prezenta pulsului sub zona bandajata pentru a se vedea daca bandajul nu a fost aplicat prea strans.

Compresiunea este adesea cea mai importanta masura de prevenire a tumefactiei. Atletul va trebui sa poarte bandajul elastic continuu timp de 18-24 ore. Desi aplicatiile reci se fac cu intermitenta, compresiunea se mentine tot timpul zilei. In timpul noptii atletului i se permite sa slabeasca, dar nu sa inlature, bandajul elastic.

In cazul unei leziuni la nivelul gleznei, se va aplica o compresa in forma de potcoava in jurul maleolelor, dedesubtul bandajului elastic, pentru a comprima in primul rand tesutul moale si nu oasele.

I = INALTARE

I inseamna inaltare. Inaltarea zonei afectate, in combinatie cu aplicarea pungii cu gheata si compresiunea, limiteaza circulatia in zona afectata si astfel limiteaza hemoragia interna si micsoreaza tumefactia.

Ridicarea unui picior sau brat lezat este simpla. Obiectivul este ridicarea (ori de cate ori este posibil) a partii afectate deasupra nivelului inimii in primele 24 ore dupa producerea leziunii. Daca se suspecteaza prezenta unei fracturi, nu ridicati extremitatea inainte de a fi stabilizata cu ajutorul unei atele. Chiar si atunci exista unele fracturi in care inaltarea este contraindicata.

SISTEMELE VIETII

Sistemul respirator

Este format din: (1) nas, gura si faringe, (2) laringe, (3) trahee, (4) bronhii; acestea formeaza impreuna caile respiratorii. (5) Alveolele si ductele alveolare care le leaga de cele ultimele ramificatii ale bronhiolelor formeaza tesutul pulmonar (6), care este invelit de (7) pleura. Tot acest intreg este controlat de centrul respirator (8).

1.       Aerul este filtrat curatat, incalzit si umidificat prin trecerea printre firele de par si peste mucoasa lipicioasa si intens vascularizata a nazo-faringelui. Acest lucru nu se poate realiza in masura satisfacatoare daca se respira pe gura.

2.       In afara faptului ca functioneaza ca un pasaj aerian, laringele se inchide pentru a impiedica patrunderea aerului in trahee in timpul deglutitiei. De asemenea, trecerea aerului peste corzile vocale de la acest nivel da nastere vocii. Epiglota se poate tumefia in timpul infectiilor respiratorii. Acesta poate bloca caile respiratorii, in special la copii.

3.       Traheea ramane deschisa chiar si atunci cand gatul este indoit gratie faptului ca este formata din cartilaje in forma de C unite intre ele de tesut fibros si muscular si captusite in interior de o membrana mucoasa. La nivelul carinei se ramifica in bronhiile principale: stanga si dreapta.

4.       Bronhia principala dreapta este mai larga si mai verticala decat cea stanga. Corpurile straine inhalate, cum ar fi dintii extrasi sau alunele, patrund si se fixeaza mai usor in aceasta bronhie. Arborele bronhic se divide de mai multe ori in bronhii din ce in ce mai mici, care in cele din urma se deschid in ductele alveolare. Traheea si bronhiile sunt captusite cu epiteliu respirator care contine atat celule secretoare de mucus, cat si celule ciliate. Cilii au o miscare sincronizata care realizeaza deplasarea in susul arborelui respirator a mucusului lipicios, pe care se fixeaza reziduurile care pot fi astfel inlaturate.

5.       Alveolele sunt captusite pe interior de un epiteliu fin, iar la exterior sunt inconjurate de capilarele pulmonare. Bariera dintre aerul din alveole si sangele din vase este foarte subtire, astfel incat oxigenul si bioxidul de carbon o poate traversa cu usurinta.

6.       Plamanii au posibilitatea sa expansioneze datorita faptului ca foita interioara (viscerala) a pleurei care-i inconjoara este lubrefiata de lichidul pleural si poate aluneca pe foita exterioara care este fixata la cutia toracica. La persoanele sanatoase, cavitatea pleurala este un spatiu virtual.