COMPORTAMENTUL SEXUAL

COMPORTAMENTUL SEXUAL

Comportamentul sexual cuprinde ansamblul de conduite sexuale care exprima atitudinea fiintei umane fata de sexualitate, organele si functiile sexuale, precum si tot ceea ce deriva din acestea si face diferentierea intre cele doua sexe (A. Hesnard).

Comportamentul sexual, dupa A. Hesnard, presupune doua aspecte:

Problemele legate de psiho-fiziologia nevoii sexuale si impulsiunea erotica elementara, psihologia dorintei erotice, actul sexual etc.

2) Conduitele diferentiate ale sexelor, care includ: a) trasaturile sexuale caracteristice ale masculinitatii si ale feminitatii; b) trasaturile ambigue ale intersexualitatii, privind in special relatiile sexuale dintre

persoane de acelasi sex (homosexualitatea); c) trasaturile caracteristice comportamentului sexual orientat catre sine insusi (narcisismul).

Inainte de a analiza comportamentul sexual, este absolut necesar sa se studieze contrasexualitatea. Dupa A. Hesnard, "contrasexualitatea reprezinta ansamblul de ^procese-biologice si psihologice care se opun, in cazul individuliu uman, satisfacerii naturale si libere a tendintelor sale sexuale'.

Noi intelegem prin acestea nu numai apetentele pur organice, genitale, ci si aspiratiile erotice elective, dorintele si impulsiunile amoroase. Avem in vedere, in acest caz, un vast sistem de contrapulsiuni instinctive si de contratendinte afective. Acestea se dovedesc a fi mai complexe decat acele impulsiuni si tendinte care au ca scop biologic infranarea sau anularea pulsiunilor sexuale.

Factorii individuali si sociali de infranare si condamnare a tendintelor sexuale pot fi:emotional-afectivi, fiziologici, social-morali.

Contrasexualitatea se manifesta in sfera activitatii erotice genitale. Ea rezulta dintr-un proces afectiv inhibitor, in virtutea caruia tendintele naturale ale individului vin in contradictie cu aspiratiile personale, cu normele morale si sociale, in consecinta, individul va reprima propriile sale pulsiuni erotice. Copilul invata ca sfera sexuala implica rusinea, greseala, vinovatia, imposibilul. De acestea se leaga timiditatea, rusinea si pudoarea, sfera mistico-religioasa.

in anumite circumstante, apar tulburari nevrotice.sau psiho-nevrotice de urmatorul tip: angoasa de castrare, complexe de culpabilitate, teama de incest.

De multe ori apar fenomene de tipul autoerotismului sau narcisismului, asa cum vom vedea mai departe.

Cel mai important aspect al comportamentului sexual este reprezentat de actul sexual. Comportamentul si actul sexual au fost studiate de H. W. Masters si V. E. Johnson, care au descris ciclul sexual sau ciclul reactilor sexuale atat la barbat cat si la femeie, in conformitate cu normele de clasificare propuse de DSM-III-R, ciclul de raspuns sexual complet se compune din patru faze (pe care le regasim si la alti autori). Acestea sunt urmatoarele:

a) Faza apetitiva consta dintr-o serie de fantezii legate de activitatea sexuala si de dorinta de a avea activitate sexuala.

b) Faza de excitatie consta in senzatia subiectiva de placere sexuala legata de modificarile fiziologice care o insotesc. La barbat se constata turgescenta penisului, care duce la starea de erectie si aparitia secretiei glandelor lui Cowper. La femeie se constata o vasocongestie pelvina, lubrefierea vaginala cu congestia organelor genitale externe, precum si tumefierea sanilor.

c)Faza de orgasm este reprezentata prin momentul culminant al atingerii maximului de placere sexuala, asociata cu relaxarea starii de tensiune sexuala si contractii ritmice ale muschilor perineali si organelor genitale. La barbat se noteaza senzatia de ejaculare, urmata de emisia intravaginala a lichidului spermatic, la care se asociaza contractia prostatei, a veziculelor seminale si uretrei. La femeie se produc contractii ale peretelui treimii externe a vaginului, in plus, la ambele sexe se constata o stare de tensiune musculara generalizata, asociata cuontractii pelviene sau generalizate.

d) Faza_de_rezolutie consta dintr-o senzatie de relaxare generala, la care se asociaza o stare de bine, de confort si de destindere musculara.

Revenind la H. W. Masters si V. E. Johnson, acestia recunosc, de asemenea, patru faze ale ciclului reactiilor sexuale: faza de excitatie, faza in platou, orgasmul si faza de rezolutie. Aceste faze constituie curba evolutiei tensiunii sexuale, dupa autorii mentionati. Vom prezenta, in continuare, aceste aspecte, la barbat si la femeie.

Ciclul sexual la barbat

La barbat exista-un singur tip de raspuns sexual in timpul copulatiei, cu mici variatii, care se inscrie dupa o diagrama in care se disting cele patru faze mai sus mentionate:

a) faza de excitatie si erectie. Primul raspuns fiziologic la stimularea sexuala eficace este intrarea penisului in starea de erectie. Erectia_survine, pana la varsta de 40 de ani, la 3-8 secunde de la debutuLunei excitatii.

Cand tensiunea sexuala si erectia barbatului ating un anumit nivel, in_pzezenta partenerei, apare necesitatea de intrpmisiune~si incepe copulatia propriu-zisa. Intensitatea erectiei poate creste sau poate diminua 'pana la disparitie, daca excitatia se prelungeste . De asemenea^ erectia poate disparea,~partial sau complet, prin aparitia unor stimuli nesexuali (un zgomot violent,'auzul unor voci straine, in prezenta unei asistente etc.), chiar daca are loc o stimulare fizica

genitala. Concomitent cu erectia penisului, se produce si o crestere vasocongestica a testiculelor si o ridicare a lor partiala catre perineu, prin scurtarea cordonului spermatic.

Extragenital se constata o crestere a ritmului cardiac, paralel cu cresterea tensiunii sexuale. Tensiunea arteriala creste o data cu intromisiunea penisului in vagin.

b) faza in platou. Acestei faze ii corespunde o crestere a circumferintei glandului si o schimbare a culorii acestuia in rosu-violet. Catre sfarsituljazei, reactia testiculara este maxima, acestea crescand in volum aproape cu 50%. Glandele Cowper emit 2-3 picaturi de mucus. Faza in platou se insoteste de cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale.

c) faza de ejaculare. Aceasta faza se desfasoara in doua etape, si anume: in prima etapa se produce o expulzare,a^li^idulmjemjnal in afara glandelor sexuale accesorii (prostata, vezicule seminale, canalul ejaculator) in uretra posterioara; in cea de-a doua etapa se produce progresiunea lichidului seminal (sperma) sub presiune de^a lungul uretrei penisului pana la meatul urinar. Aceasta se datoreste contractiilor musculare ritmice, care expulseaza lichidul seminal in interiorul vaginului.

Orgasmul este senzatia paroxistica placuta, data de eliberarea brusca din tensiunea neuropsihica acumulata anterior. El este produs si de volumul lichidului seminal ejaculat,-fiind cu atat mai intens, cu cat lichidul este mai abundent, in cursul orgasmului, cresc ritmul respirator, ritmul cardiac si tensiunea arteriala. Mai poate aparea si un eritem maculo-papulos al tegumentelor, precum si ^contractii involuntare si spasme ale unor grupe musculare.

d) faza de rezolutie, in cursul acesteia se produce detumescenta penisului. Daca actul copulator a fost prelungit, se mentine mai mult timp turgescenta penisului. Testiculii revin la marimea normala. Apare o stare de transpiratie in palme si plante. Ritmul respirator, cardiac si tensiunea arteriala revin la valorile normale.

Schema "Ciclului raspunsului sexual la barbat'

Ciclul sexual Ia femeie

H. V. Masters si V. E. Johnson au constatat la femei _rtrei tipuri majore de raspuns sexual si de obtinere a orgasmului: o,curba abrupta, asemanatoare orgasmului masculin, si doua curbe de un tip mai lent, ,',in dom' si "in platou'.

in ceea ce priveste ciclul sexual la femeie se descriu tot patru faze^ca_si la barbat. Acestea sunt urmatoarele:

a) faza de excitatie, in cursul acestei faze, se produce o togescenta a glandului clitoridian. Urmeaza o lubrefiere a vaginului, urmata de o destindere a canalului vaginal si de ridicare partiala a

-utevului in pozitie anterioara. Ca reactie extragenitala se produce ere^SLJaaam^melm'srtam^KTea globala a sanilor. Musculatura abdominala si intercostala este in stare de hipertonie. Se produce o crestere a ritmului cardiac.

b) faza in platou. Aceasta faza constituie raspunsul fiziologic al vaginului si consta intr-o vasocongestie neta, localizata in special in treimea externa a vaginului, cu cresterea acestuia in lungime si in largime.

Uterul ofera o ridicare completa in. marele bazin, concomitent cu cresterea excitabilitatii colului uterin. Glandele Bartolin secreta mucus.

c) orgasmul feminin, in momentul orgasmului se produce o tensiune musculara in tot corpul femeii: gat, brate, gambe, care incep sa se contracte intr-un spasm-involuntar. Concomitent sejproduc contractii uterine, ale sfincterelor uretral si anal. Ca reactii extragenitale se constata o deturgescenta a mameloanelor. Eritemul cutanat ating maximul de intensitate. Cresc ritmul respirator, cardiac si tensiunea arteriala.

in cursul fazei de orgasm, apar cateva tipuri de senzatii subiective ale femeii. Aceasta se desfasoara in doua faze: in prima faza apare,o senzatie de oprire, de "suspensie', urmata de o crestere a senzorialitatii clitoridiene iradiata in pelvis ca o explozie, calin soc, cu senzatia de pierdere a unui fluid; in cea de-a doua faza femeia simte o senzatie de caldura care invadeaza zona pelviana si se raspandeste apoi in tot corpul.

d) faza de rezolutie. Aceasta faza urmeaza imediat fazei de orgasm si ea este resimtita ca o descarcare, ca o implinire. Femeia are acum nevoie de tandrete, de o atitudine din paltea partenerului care sa nu-i dea impresia de abandon sau de faptul ca a fost utilizata in scopul exclusiv al obtinerii unei placeri de moment.

Independent de comportamentul sexual psiho-biologic se discuta si despre o latura pur psihologica si una psiho-sociala a comportamentului sexual la om (A. Hesnard, A. Forel).

Elementul central care sta Ia baza acestuia este apetitul sexual si el reprezinta forma de manifestare a instinctului sexual. La fiintele inferioare se constata numai elanul instinctual pur. La animalele superioare apare un fel de simpatie, mai mult sau mai putin durabila, intre sexe (A. Forel).

La om, apetitul sexual mai este normat de valorile morale, culturale, religioase si sociale ale modelului socio-cultural..

Obiectul iubirii ii apare omului in culori celeste care acopera toate defectele si toate mizeriile realitatii. Fiecare clipa ii inspira sentimente despre care crede ca vor dura o vesnicie. Promite lucruri imposibile, o fericire fara margini. Lucrurile cele mai banale devin obiectul unor dorinte arzatoare. Dar de indata ce orgasmul s-a produs si apare senzatia de satisfactie, peste scena cade o cortina care face sa reapara realitatea (A. Forel).

intrucat apetitul sexual depinde de sex si de varsta individului, vom analiza in continuare acest aspect atat la barbat, cat si la femeie.

Apetitul sexual la barbat este legat de faptul ca el reprezinta elementul activ al acuplarii. Din acest motiv, apetitul sau este mai puternic, mergand pana la agresivitate. El apare la varsta pubertatii ca un sentiment difuz, amestecat cu numeroase fantasme. Apar visele erotice si polutiile nocturne, se schimba interesele, privirea, vocea, infatisarea, aspectul fizic, mersul, miscarile.

La adult, apetitul sexual devine un comportament regulat, normat in sfera familiei, in acest caz, interesul va scadea prin obisnuinta si plictisire. Apare dorinta de schimbare, cautarea noului, se redeschide agresivitatea manifestata prin dorinta de aventura. Apar, legat de potenta sau impotenta, noi forme de comportament sexual, incepe sa aiba valoare mass-media (TV, filmul etc.).

Barbatul reprezinta elementul activ in cadrul cuplului sexual. La el apetitul sexual este mult mai puternic decat la femeie si se identifica cu dorinta actului sexual. Actul sexual este principala activitate masculina.

Prima manifestare a apetitului sexual apare o data cu instalarea erectiilor involuntare. Baietii tineri incep sa fie atenti la diferentele dintre sexe, iar fetele incep sa fie atente la diferentele dintre sexe, iar fetele incep sa exercite o atractie puternica asupra lor. Un rol important il au forma corpului fetelor, imbracamintea, accesoriile cosmetice, mirosul etc.

in ordine imediata, dupa erectii, se situeaza la baietii tineri polutiile nocturne datorate viselor erotice. Acumularea lichidului spermatic in veziculele seminale excita in mod puternic apetitul sexual al barbatului, iar evacuarea acestuia este urmata de o stare de satisfacere erotica.

La barbat, apetitul sexual se poate manifesta prin fizionomie, idei, sentimente, actiuni, limbaj etc.

Un rol important revine potentei sexuale. Aceasta reprezinta capacitatea barbatului de a avea erectii urmate de ejaculari seminale, elemente esentiale ale realizarii actului sexual. Impotenta este incapacitatea barbatului de a avea raporturi sexuale datorita deficientelor sau chiar absentei totale a erectiei si a ejacularii.

Apetitul sexual masculin este provocat si intretinut de formele corpului feminin, mirosul specific, vocea, fizionomia, vestimentatia si cosmetica, parul etc. in sensul acesta se noteaza faptul ca intotdeauna extremele se atrag: persoanele slabe le prefera pe cele grase etc.

Diminuarea in diferite grade a apetitului sexual la barbat este legata si de conflictele cu partenera, raceala si repulsia exercitata de aceasta, dezinteres pentru activitatea sexuala, lipsa de tandrete etc. Femeia normala poseda o tactica admirabila si nuantata de a-si masca sau mobiliza sentimentele pentru a seduce si a nu leza orgoliul masculin.

Apetitul sexual este influentat, dincolo de elementele apartinand spatiului intim al partenerilor cuplului, si de elementele care provin din spatiul social-public(moravuri, mode, mass-media) in sens pozitiv sau negativ. Un loc important revine artei moderne, ca mijloc de a excita erotismul. Urmeaza reclama, filmele sau literatura erotica, slabirea controlului prin educatie, propaganda erotica, prostitutia etc.

Intretinerea apetitului sexual la barbat depinde de sursele de excitatie sexuala si de o activitate sexuala regulata, permanent intretinuta. Astfel, scaderea motivatiei erotice duce la o scadere a apetitului sexual si a intensitatii relatiilor sexuale.

in ceea ce priveste diferentele intre apetitul sexual al barbatului si cel al femeii ele sunt legate si de structura personalitatii acestora. Un barbat poate fi un partener si un sot iubitor si devotat, atent cu sotia sa, dar isi mai poate manifesta apetitul sexual si in afara cuplului marital. Femeia normala este insa stabila si fidela sotului sau, incapabila de a face o separatie intre iubire si dorinta sexuala.

Apetitul sexual la femeie difera de cel al barbatului si prin pasivitate si lipsa ejacularii. El se desfasoara in principal in planul imaginativ. La multe femei apetitul sexual lipseste si din acest motiv coitul devine un act dezagreabil, nedorit, evitat sau chiar refuzat.

Acest tip de femei, de regula frigide, sunt adesea cele mai cochete, atragand atentia barbatilor prin nevoia lor puternica de iubire si tandrete.

De obicei, la femeile normale, dorinta erotica legata de contactul sexual este depasita ca preocupare si intensitate de ansamblul consecintelor pe care "relatia sexuala' cu un barbat o are pentru ea ca perspectiva de viata.

Dorinta sexuala a unui individ depinde insa in mare masura de partenerul acestuia, care poate declansa intretinere si satisface orice dorinta sau, dimpotriva, o poate inhiba sau deturna in alte directii sau forme de manifestare.

La femeie, dorinta sexuala este dominata de instinctul de procreere, care se combina cu nevoia de a se darui pasiv, de a juca rolul unei persoane devotate care sufera, suporta si, in final, este invinsa, subordonata si condusa de partenerul ei. Aceste "aspiratii negative', dupa A. Forel, fac parte integranta din apetitul sexual normal al femeii.

Ceea ce o femeie normala cere din partea unui barbat sunt, in primul rand, iubirea, tandretea, un sprijin ferm in viata, o anumita maniera de a se purta si copii.

Dupa parerea lui A. Forel, particularitatile apetitului sexual la femeie sunt rezultatul combinarii urmatorilor factori:

a) influenta profunda a functiilor sexuale asupra intregii sale existente;

b) rolul sexual pasiv;

c) facultatile sale mentale speciale.

Prin aspectele mai sus mentionate se explica, in cazul femeii, cochetaria sa exagerata, instinctiva, nevoia de "a aparea' cat mai atragatoare in fata barbatilor pentru a le fi placuta prin exteriorul sau, modul de a se imbraca, de a se farda, privirea, miscarile, timbrul vpcii, gratia etc. Aceste aspecte capata notatii particulare in cazul vaduvelor. Dupa A. Forel, in sufletul vaduvei se lupta doua sentimente puternice: perseverenta si constanta feminina in dragoste, legata de cultul sotului defunct; obisnuinta de a avea raporturi sexuale si vidul care reclama o compensatie dupa decesul sotului. Daca apetitul sexual scade sau lipseste ca o consecinta "reactiva' dupa decesul partenerului, conduita vaduvei va fi conforma convenientelor social-morale, renuntand la avansurile erotice ale altui barbat.

in ceea ce priveste apetitul sexual al femeii la varsta critica, se noteaza, de regula, exacerbarea acestuia ca o nevoie imperioasa crescuta in raport cu ritmul anterior. Aceste diferente de apetit sexual sunt, de regula, mai puternic manifestate la femeie fata de barbat, luand uneori un caracter de "hipererotism patologic' de tipul nimfomaniei.

Alte aspecte de o importanta deosebita in ceea ce priveste comportamentul psihosexual este reprezentat de initierea sexuala, primul act sexual si primul partener, de modalitatea de continuare sau de desfasurare a actelor sexuale.

Initierea sexuala este legata de modelul individual, de familia de origine si de mediul social al individului, avand o importanta deosebita in formarea personalitatii si a conduitelor.

Primul act sexual, ca si primul partener, sunt deosebit de importante atat pentru barbati, cat si pentru femei. El isi va pune amprenta asupra personalitatii, a conduitei sexuale, a atitudinii individului fata de actul sexual, fata de cuplu, de familie si de viitorul partener. Este absolut necesara o prealabila pregatire de ordin psihologic, cunoasterea partenerului, evitarea starilor de tensiune si mai ales a violentei.

Orice comportament sexual prezinta mai multe aspecte: el se poate desfasura normal, ca frecventa si relatii intre parteneri sau, dimpotriva, poate fi marcat printr-o discontinuitate, perioada indelungata de abstinenta, schimbarea partenerilor etc. Un rol important in aprecierea acestui tip de comportament revine excesului sexual.

Excesul dorintei sexuale apare ca o forma de manifestare in plus, ca frecventa, in raport cu norma apetitului sexual. El se poate observa, in egala masura, atat la barbat cat si la femeie.

D. Cociglio si E. Mecco afirma ca excesul sexual apare ca o forma particulara de comportament sexual care este o manifestare directa a dorintei sexuale. Referitor la acest aspect, autorii citati sustin ca nu se poate vorbi de un exces sexual absolut, acesta avand de regula un caracter relativ, fiind apreciat ca o exacerbare a dorintei sexuale a unei persoane in raport cu exigentele partenerului, contextul sociocultural, natura Supra-eului etc. Aceiasi autori noteaza ca in cazurile de pseudoexces sexual, trebuie sa discernem o patologie obsesionala insotita de manifestari compulsive.

Majoritatea autorilor sunt de acord ca trebuie avute in vedere mai multe aspecte in cazul excesului dorintei sexuale, in sensul acesta, se deosebesc aspecte de ordin endocrin, neurologic, psihiatric, psihologic si psihoterapeutic sexologie pur. Le vom descrie pe rand in continuare.

l. Cauzele endocrinologice ale excesului dorintei sexuale tin de urmatoarele situatii patologice: tumori hipofizare sau pineale, hipersexualitate compensatorie din cursul hipogonadismului, pseudopubertatea precoce, hipocorticosuprarenalismul, tumori ale corticosuprarenalei, terapia cu testosteron la femeile cu cancer mamar.

2. Cauzele neurologice ale exceselor sexuale sunt legate de urmatoarele situatii clinice: leziuni sau ictusuri ale lobilor frontali, temporali sau ale regiunii diencefalice, tumori ale girusului cinguli, epilepsia, in special formele temporale.

3. Printre cauzele psihiatrice ale exceselor sexuale se numara urmatoarele afectiuni psihice: schizofrenia, in special in perioadele acute si supraacute, psihozele atipice, episoadele maniacale ale psihozelor afective ciclice, tulburarile de anxietate, in cursul carora activitatea sexuala apare ca o forma de aparare impotriva acesteia, tulburarile obsesionale compulsive, tulburarile isterice ale personalitatii de tipul cochetariei sau al donjuanismului, starile dementiale, debilitate mintala, tulburarile de tip antisocial, sociopatic ale personalitatii, abuzul cronic de alcool, amfetamine, cocaina, marijuana, LSD, mescalina, cantarida, tiroxina, L-Dopa.

4. Psihologia si psihopatologia pot furniza date interesante referitoare la excesele dorintei sexuale. Psihanaliza pune accentul pe hipersexualitatea de tip nevrotic, legata in special de fixatiile oedipiene, hipersexualitatea ca reactie de aparare in sens psihodinamic in raport cu anxietatea, inhibitiile, perversiunile, supraestimarea propriului Eu, necesitatea de compensare a unui vid interior sau a lipsei de tandrete, forma mascata a agresivitatii.

5. in sfera sexologie! propriu-zise, hipersexualitatea este expresia unor dereglari psihosexuale diferite, cum ar fi: anorgasmia, frecventa la prostituate, satiriasisul si nimfomania.

La- om, comportamentul psihosexual are un caracter complex. Adesea, pulsiunile sexuale nu se pot manifesta liber, direct, deschis, necesitand forme "ocolite' de manifestare, apeland astfel la calea sublimarii. Sublimarea joaca in felul acesta un rol extrem de important in procesul de "descarcare pasionala' in cadrul comportamentului psihosexual uman. Una din formele care insotesc manifestarile psihosexuale este si flirtul.

Flirtul se identifica adesea, in mod gresit insa, cu termenii de cochetarie, fantezie, capriciu etc.El cuprinde o serie de manifestari si relatii dintre partenerii de sexe diferite, care trebuie net distinse de cochetarie.

Cochetaria este un atribut specific feminin, o iradiatie pur psihica a personalitatii feminine, cu care si prin care aceasta cauta sa fie remarcata in cadrul grupului sau social, sa se plaseze in centrul atentiei.

Flirtul este legat de apetitul sexual si constituie expresia externa a acestuia. Este un limbaj polimorf, care exprima clar dorintele sexuale ale unui individ fata de partenerul sau.

Flirtul debuteaza cu o usoara privire provocatoare si timid amoroasa. El cuprinde tot felul de jocuri amoroase, sarutari, imbratisari, mergand pana la atingeri taxate uneori ca impudice si care pot duce la declansarea orgasmului fara a se consuma actul sexual. Flirtul depinde insa si de educatia si temperamentul individului, fiind intr-o anumita masura normat de valorile modelului socio-cultural.

in acelasi context de activitati mai sunt incluse si alte .jocuri' cu valoare erotica, cum ar fi: dansul, plimbarile, intalnirile, conversatiile, cadourile reciproce.

Flirtul are aspecte diferentiate, asa cum afirmam, in functie de educatie, temperament, modelul adoptat de persoana, contextul sociocultural etc. El este un atribut al ambelor sexe. Pentru femeie flirtul constituie singura forma admisa de expresie a sentimentelor sale erotice, in ceea ce-1 priveste pe barbat, acesta fiind mai violent in modul de exprimare a pasiunilor sale, flirtul va fi expresia indispensabila a dorintei lui sexuale imperioase, de moment. La unele persoane insa, flirtul poate inlocui chiar complet actul sexual.