Organele limfoide (limfopoietice) - Ganglionii limfatici, Splina, Timusul

Organele limfoide(limfopoietice)

1. Ganglionii limfatici

- asezati pe traiectul cailor limfatice, se aglomereaza in axila, regiunea inghinala, mezenter

- la periferie are capsula conjunctiva, rezistenta, in care predomina fibrele de colagen(fasii sau manunchiuri), putina substanta fundamentala si rare celule, vase sau nervi

- din capsula pleaca septuri conjunctivo-vasculo-nervoase si impart zona corticala in loji ganglionare(formatiuni mai mici)

a) Zona corticala :

- este impartita in loji si lojete

- foliculii limfatici si sinusuri limfatice perifoliculare (1, 2, sau 3 in fiecare lojeta)

- foliculul prezinta o zona corticala(la periferie) si o zona medulara(centrul germinativ) in mijlocul folicului

- zona corticala foliculara - e intunecata pentru ca are limfocite mature, cu nucleu mare, tahicromatic(heterocromatina)

- zona medulara foliculara - mai clara, cu putine celule, (limfoblasti, plasmocite, macrofage) - celulele sunt asezate pe o plaja conjunctiva alcatuita din celule si fibre : celule reticulare de la care pleaca prelungiri ce se pot ramifica, vin in contact unele cu altele Tpseudo retea celulara(citoreticul); nu fac anastomoze

- fibre subtiri de reticulina ce se anastomozeaza T retea reticulara adevarata

- stroma foliculului: citoreticul si retea fibrilara de reticuline, pe ea existand limfocite si limfoblaste

In folicul se afla capilare sanguine, nu exista vase limfatice.

Foliculii limfatici secundar(cu zona corticala si medulara)se gaseste in toti ganglionii dupa nastere.

Foliculii limfatici primari se afla in ganglionii limfatici inainte de nastere(nu au centru germinativ).

Sinusurile limfatice perifoliculare

- au lumen neregulat

- au traiect sinuos

- peretele e format din celule endoteliale distantate T tip de vas cu endoteliu discontinuu . Printre celulele endoteliale se afla celule reticulere ce trimit prelungiri ce traverseaza lumenul sinusului si ajung la peretele opus al sinusului.

In apropierea peretelui vascular se afla macrofage ce trimit si ele prelungiri ce strabat lumenul vasului (ca si celulele reticulare).

Astfel de prelungiri in lumen incetinesc circulatia limfatica prin ganglionul respectiv.

b) Zona medulara :

este formata din :

1) Cordoane celulare: - au retea de sustinere cu citoreticul si fibre de reticulina

- pe retea se afla limfocite mature, plasmocite, macrofage

- au un aspect intunacet

2) Sinusurile limfatice mediane(caile cavernoase)  - au traiect spiralat

- au calibru neregulat

- au peretii cu endoteliu discontinuu

- au lumen traversat de prelungirile celulelor reticulare si ale macrofagelor

c) Zona paracorticala :

- e o zona ingusta, aflata intre celelalte doua

- stroma(reteaua de sustinere) e aceeasi

- pe stroma se afla limfocite dispersate difuz, neorganizate, vase sanguine de tipul : venule postcapilare cu endoteliu continuu(celule endoteliale cilindrice inalte)

- limfocitele sunt T(venite din timus) si formeaza zona timodependenta a ganglionului

Foliculii din corticala si cordoanele celulare medulare au limfocite B si formeaza zone timo-independente ale ganglion.

1) Venulele postcapilare - la acest nivel din sange limfocitele T trec endoteliul venulelor printre celulele inalte, ajung in tesutul conjunctiv stromal(in afara sangelui), sunt recaptate in sinusurile limfatice, ajung din nou in sange T astfel se descrie circulatia si recirculatia limfocitelor intre sange, tesuturi si limfa.Cel mai mult recircula limfocitele T.

2) Celulele dendritiforme - sunt celule interdigitate, celule prezentatoare de antigen

- din corpul lor celular pleaca prelungiri ce se ramifica si sunt asemanatoare dendritelor

- se numesc interdigitale pentru ca prin aceste prelungiri celulele vin in contact unele cu altele

- se numesc prezentatoare de antigen pentru ca retin antigenul patruns in organism, antigen ce va stimula functia limfocitelor T ce secreta limfokine

Circulatia sanguina :

- se realizeaza prin hil

- artera patrunde prin hil in ganglion , se ramifica in capilare si se distribuie foliculilor limfatici si celulelor din medulara

- sangele e recolectat de venule ce se colecteaza intr-o vena unica ce paraseste ganglionul tot prin hil

Circulatia limfatica :

- ajung vase limfatice aferente la fata convexa a ganglionului, patrund intre capsula si corticala, formeaza un plex limfatic subcapsular, ajung in corticala in sinusul limfatic perifolicular, de acolo in sinusurile limfatice medulare de unde ies din ganglion prin vasele limfatice eferente din hil

Curentul limfatic in ganglion e foarte redus (viteza mica) cu scopul de a se retine in ganglion toti microbii si elementele non-self retinute de prelungirile macrofagelor si celulelor interdigitale si apoi fagocitate de macrofage.

Limfa care iese din ganglion e mai curata decat limfa care patrunde in ganglion.

Inervatia :

- este bogata

- in ganglion patrund nervi mielinici si ramificatiiT ramurile terminale amielinice(controleaza toata activitatea celulara)

Functiile :

- organe limfopoietice - formeaza pentru organism limfocite B

- in zona germinativa au loc transformari blastice unde se formeaza noi limfocite ce ajung in zona corticala, apoi in zona medulara

- limfocitele B declanseaza procesul imunologic umoral in organism

2. Splina

- este situata pe cale sanguino-circulatorie, nu pe cale limfatica

- are o capsula conjunctiva groasa ce contine multe fibre de colagen, putine fibroblaste si substanta fundamentala

- din capsula pleaca septuri conjunctivo-vasculo-nervoase(uneori cu rare fibre musculare netede) ce se ramifica la intamplare necompartimentand complet splina si formand teritorii inegale ca marime si ca forma.

- septurile formeaza trabecule sau travee

- splina prezinta o suprafata convexa si un hil, are 3 sectoare: - pulpa rosie(cea mai bine reprezentata) - pulpa alba(e mai redusa) - zona marginala intre pulpa alba si pulpa rosie

- pulpa alba e reprezentata de mici puncte albe diseminate in pulpa rosie

Vascularizatie :

La nivelul hilului artera si vena splenica sunt invelite intr-un manson comun fibros conjunctiv; ele patrund in splina unde artera se separa de vena iar teaca conjunctiva dispare.

Artera splenica se ramifica si se inveleste de o teaca de limfocite T teaca limfatica periarteriala(pentru ca e in mijlocul tecii: artera splenica centrala). Arteriolele rezultate sunt invelite de o teaca mai groasa si formeaza corpusculul Malpighi. Arteriolele se divid mai departe, apoi la iesirea din corpusculul Malpighi arteriola da nastere la 5 artere pernicilate . Acestea se ramifica in continuare, pierd teaca limfatica din jur si capata o teaca conjuctiva elipsoida fiecare.

Elipsoidul are : macrofage, fibroblaste si fibre de reticulina. Din aceste ramuri arteriolare rezulta capilare sanguine neinvelite de nici o teaca.

1) Teoria circulatiei inchise :

Sangele, iesind din capilare ajunge in sinusurile venoase ale pulpei rosii, apoi in venule, apoi in vena splenica ce iese prin hil. Sangele nu paraseste deloc vasul sanguin.

2) Teoria circulatiei deschise :

Sangele din capilare iese in afara vasului in tesutul conjunctiv ce inconjura cordoanele celulare din pulpa rosie. Apoi sangele se reintoarce in sinusul venos, apoi in venule, vena splenica(din hil). Astfel sangele lasa in splina hematiile batrane ce trebuie distruse.

3) Teoria circulatiei mixte :

In splina exista zone cu circulatie deschisa si zone cu circulatie inchisa.

a) Pulpa alba prezinta: teci foliculare periarteriale, corpusculii splenici Malpighi.

Tecile au stroma obisnita(citoreticul si retea de reticulina). Pe stroma sunt asezate limfocite T, astfel tecile sunt zona timo-dependenta a splinei.

Corpusculul(foliculul splenic) Malpighi format din :

- zona corticala intunecata

- zona medulara (centrul germinativ)

- capilare sanguine

- e populat cu limfocite B si reprezinta zona timo-independenta din splina

- contin excentric un ram arterial(permite punerea diagnosticului de organ de splina : folicul limfatic cu arteriola).

b) Pulpa rosie prezinta : cordoane celulare Billroth si sinusuri venoase.

Cordoanele celulare au aceeasi stroma pe care se afla foarte multe tipuri de celule: granulocite, agranulocite(limfocite/monocite), trombocite , macrofage, plasmocite, foarte rare megacariocite.

Sinusurile venoase au calibru neregulat, traiect helicoidal si perete cu endoteliu discontinuu: celule endoteliale la distanta intre ele, cu axul mare paralel cu axul lung al vasului; pentru a fi mentinute pe loc, in jurul lor se afla un cerc cu ulte fibre de reticulina(circulare) ce solidarizeaza celulele.

c) Zona marginala prezinta: - retea de sustinere reticulinica

- foarte multa vascularizatie

- limfocite dispuse izolat in ochiurile retelei formand un tesut limfoid difuz - are foarte multe celule dendritiforme

Functii :

1. organ limfopoietic ce formeaza limfocite pentru organism

2. intervine in apararea organismului in procesul umoral si celular prin limfocitele B si T

3. este locul principal de distrugere a hematiilor imbatranite . Hematiile sunt retinute aici si fagocitate de macrofage. Prin aceasta degradare se elibereaza fier din hematii. Fierul trece in sange si la nivelul maduvei hematogene este reutilizat pentru fabricarea unor noi hematii.

Timusul

- are o capsula conjunctiva cu fibre de colagen, bogata in vase si nervi

- din capsula pleaca septuri vasculo-nervoase ce impart organul in lobi si lobuli

- lobulul este unitatea morfo-functionala

- timusul nu are foliculi limfatici

Lobulul timic

- are forma cu margini neregulate

- are 2 zone: corticala si medulara

Lobulul are retea de sustinere cu dubla origine:

- epiteliala pentru ca organul se dezvolta din pungile 3 si 4 branhiale (din endoderm)

- conjunctiva - ce deriva din mezoderm

Reteaua de sustinere

a) celulele epiteliale isi modifica forma, au prelungiri ce se ramifica si vin in contact unele cu altele T citoreticul(celulele au forma asemanatoare cu celulele reticulare conjunctive) , dar citoplasma celulelor epiteliale contine tonofilamente si tonofibrile.

b) exista si citoreticul format de celule reticulare

c) reteaua reticulara este alcatuita din fibre de reticulina

(citoreticulul este o pseudoretea celulara)

1. Corticala - la periferie, inconjoara medulara, apare intunecata

- contine multe limfocite mature in special T(sosesc din maduva pe cale sanguina)

- poate fi socotita centrul germinativ deoarece aici se nasc multe limfocite T si multe limfocite T mor pe loc(foarte putine limfocite T trec in medulara si pe cale sanguina ajung sa populeze zonele timo-dependente din organele limfoide periferice)

- prezinta foarte multe capilare sanguine: intre sange si limfaticele din jur se formeaza bariera sange-timus cu urmatoarele straturi(dispre lumen spre populatia de celule limfocitare): 1. Endoteliul vascular continuu

2. membrana bazala conjunctiva a vasului sanguin

3. lama subtire de tesut conjunctiv in care se afla o placa deasa de fibre de reticulina

4. membrana bazala a celulelor epiteliale din afara

5. 1-2 randuri de celule epiteliale situate pe aceasta membrana bazala

Astfel se formeaza o bariera de nepatruns intre sange si celulele limfatice T pentru ca limfocitele T sa fie ferite de agresivitatea antigenului ce le poate distruge.

2. Medulara - pe reteaua de sustinere dubla sunt mai putine celule : macrofage, limfoblasti si limfocite mature in numar mai mare (ce trec din corticala).

- corpusculii Hassall : in numar variabil in fiecare lobul (cresc cu varsta) , au forma rotunjita, ovalara, celule epiteliale ce si-au incheiat activitatea(nu mai au nucleu, sunt inerte) celulele se aseaza unele peste altele ca foile intr-o ceapa.

Unii corpusculi Hassall pot contine in mijlocul lor o substanta hialina sau lichid sau depuneri de calciu.

Rolul lor este : - forme reziduale de celule epiteliale fara activitate

- prezenta lor pune diagnosticul de organ

Functii :

1. organ limfopoietic - formeaza limfocitele T pentru organism

2. intervine in procesul imun al organismului, in special in imunitatea celulara

3. functia endocrina : secreta timina, timozina cu rol de hormoni

Involutia timica : se dezvolta cel mai mult la pubertate apoi involueaza. Tesutul timic e inlocuit cu tesut adipos. La batrani exista insule timice inconjurate de adipocite.

Amigdalele

Sunt urmatoarele : palatine, faringiana, linguala T inel limfatic Waldeyer.

Amigdala palatina

- este acoperita de epiteliu bucal(pluristratificat pavimentos moale)

- epiteliul se invagineaza li rezulta cripta amigdaliana(in fundul lor raman resturi alimentare sau microbi)

- epiteliul e strabatut de limfocite si alte celule sanguine

- in jurul criptei se gasesc foliculi limfatici secundari cu limfocite B(organ timo-independent), rare limfocite T la periferia foliculului.

Rol: limfopoietic si intervin in procesele locale de aparare

Amigdala faringiana

- e acoperita de epiteliu pavimentos stratificat cilindric ciliat(!) de tip respirator

- sub epiteliu se afla foliculi limfatici secundari cu limfocite B

Amigdala linguala

- este acoperita de epiteliu de tip masticator(pavimentos pluristratificat cu zone de cheratina si parakeratoza cu scopul de a o proteja)

Tesut limfatic difuz

- in corionul tuturor mucoaselor organelor cavitare: digestive, caile respiratorii, urinare, de excretie

- limfocite raspandite la intamplare in sesutul conjunctiv al mucoaselor

Placile Peyer - se gasesc in intestinul subtire(in special ileon)

- nu au capsula

- sunt alcatuite din foliculi limfatici solitari sau grupati. Foliculii nu au 2 zone diferite, au aspect uniform(primar si secundar)

- au mai multe limfocite, B dar destul de numeroase limfocite T

- limfocitele B din placile Peyer secreta in principal imuoglobuline A

- pentru a fi stimulate au si ele celule prezentatoare de antigen(sunt in epiteliul intestinal si se numesc celule M)