CATEGORII DOCUMENTE |
Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
Despre meridiane. Clasificarea punctelor
Atunci cand a fost descrisa in Nei Jing (cca 400 i. Hr.) teoria meridianelor avea deja o vechime mult mai mare si are la baza principiul daoist conform caruia Qi-ul guverneaza intregul univers cunoscut sau necunoscut noua.
Meridianele
Circuitele energetice ale corpului in care parcursul Qi-ului a fost deseori asemuit cu curgerea apei se pot imparti in doua grupe:
12 la numar ele alcatuiesc anatomia energetica de baza a organismului uman. Sunt dispuse simetric si bilateral in raport cu axa sagitala, strabatand intregul corp uman, formand o adevarata retea energetica. Pe aceste traiecte Qi-ul circula dupa un orar bine stabilit, parcurgand intregul circuit de cate 50 de ori pe zi, avand un maxim energetic de doua ore pe fiecare meridian. In acest interval de timp apar cel mai adesea simptomele diverselor boli (semn indiscutabil ca meridianul respectiv a fost afectat) si tot in aceasta perioada se poate aplica cu succes tratamentul specific.
Matricea energetica a organismului apare inca din timpul vietii embrionare contribuind la dezvoltarea organelor si mecanismelor corpului uman totul pornind de la energia ancestrala, ereditara (de natura inn). Energia devine autonoma pornind din meridianul plamanului, odata cu prima respiratie a noului nascut. Mai trebuie mentionat ca energia ereditara parcurge meridianul rinichiului, incepand cu R1 situat in talpa, care primeste energia de tip inn a pamantului. Transferul energiei are loc dupa urmatorul tipar: P-IG-S-SP-C-IS-VU-R-VS-TF-VB-F, din care se poate deduce foarte usor regula mama-fiu.
Fiecare meridian are un traiect si un orar propriu. Unele corespund unui organ plin, parenchimatos (plaman, splina-pancreas, inima, rinichi,ficat) si sunt de natura inn, altele unui viscer gol (intestin gros, stomac, intestin subtire, vezica urinara, vezicula biliara), de natura yang, in timp ce ultimele sunt asociate unor anumite functii ("stapanul inimii" cunoscut sub denumirile de pericard sau vase-sex, de natura inn si trei incalzitori, trei focare sau trei faclii de natura yang).
Meridianele inn sunt dispuse pe fata interna sau antero-interna a membrelor, sensul circulatiei energiei fiind centrifug (in cele trei meridiane ale membrelor superioare) si centripet (in cele trei meridiane ale membrelor inferioare). Cele sase meridiane yang sunt dispuse pe fata externa sau postero-externa a membrelor, sensul circulatiei energiei fiind centripet (in cele trei meridiane ale membrelor superioare) si centrifug (in cele trei meridiane ale membrelor inferioare). Meridianele situate pe fetele opuse ale fiecarui membru sunt cele inn-yang cuplate (P-IG, S-SP, C-IS, VU-R, VS-TF, VB-F).
Meridianele yang formeaza trei planuri energetice superficiale : Tae Yang (yang superficial, IS+VU), Chao Yang (yang mijlociu, TF+VB), Yang Ming (yang profund, IG+S).
Meridianele inn formeaza trei planuri energetice profunde : Tae Inn (inn superficial, SP+P), Tsiue Inn (inn mijlociu, F+VS), Chao Inn (inn profund, R+C).
A. Cheou Tae Inn (Fei-Ching): meridianul inn al plamanului
Contine 11 puncte. Traiectul intern al meridianului incepe in centrul stomacului, coboara si face o bucla prin partea superioara a intestinului subtire apoi urca, traverseaza diafragma si se ramifica prin cei doi plamani, continua pana la baza gatului, apare la nivelul toracelui in punctul P 1, situat pe linia orizontala ce uneste mamelonul cu axila, trece spre fata antero-interna a bratului si ajunge la nivelul cotului (P 5), de unde coboara pe fata anterioara a antebratului, prin santul radial (aici, pe punctele P 6, P 7, P 8, se palpeaza pulsul, conform procedurilor medicinii traditionale chineze) si se termina in unghiul unghial intern al policelui dinspre index (P 11). Fluxul energetic al ficatului prin F 14, alimenteaza meridianul in punctul P 1. Un vas secundar ce porneste din P 7 face legatura cu meridianul intestinului gros in IG 1. Indicatii terapeutice principale: afectiuni ale membrelor superioare, gat, plamani.
B. Cheou Iang Ming (Fatchrang-Ching): meridianul yang al intestinului gros
Contine 20 puncte. Traiectul superficial incepe din unghiul unghial intern al indexului dinspre police (IG 1), unde primeste energia printr-un vas secundar, din punctul P 7, urca de-a lungul degetului pana la incheietura (IG 4, IG 5), pe fata posterioara a radiusului pana la cot (IG 11), trece pe fata anterioara a umarului (IG 14, IG 15), traverseaza umarul pe marginea posterioro-superioara a articulatiei humerale (IG 16) de unde intersecteaza vasul guvernor (VG 14), ajunge pe partea anterolaterala a gatului (IG 17, IG 18) de unde o ramura externa va continua ascendent pana in punctul (IG 20) iar o ramura interna va cobori pe sub santul subclavicular catre plamani si intestinul gros. Fluxul energetic al plamanului (P 7) alimenteaza meridianul in punctul IG 1. Un vas secundar ce porneste din IG 20 face legatura cu meridianul stomacului in S 1. Indicatii terapeutice principale: afectiuni ale membrelor superioare, gatului, plamanilor, intestinului gros, mandibulei si maxilarului.
C. Tsou Iang Ming (Oe-Ching): meridianul yang al stomacului
Contine 45 puncte. Opiniile privind traiectul meridianului intre S 1-S 9 reprezinta motiv de disputa intre specialisti. Traiectul extern in prima varianta, se presupune a incepe in punctul S 1 situat pe rebordul inferior al orbitei, coboara pana la 1 cun in afara comisurii bucale (S 4), continua de-a lungul mandibulei prin S 5, catre S 6 (situat la 1,5 cun de unghiul maxilar inferior), de unde urca in fata tragusului (S 7), apoi la 1 cun in spatele si la 3 cun deasupra unghiului extern al orbitei (S 8). De aici descinde pe un traiect paralel (S 8-S 5) pana la partea antero-laterala a gatului, in punctul S 9 si spre baza acestuia (S 12). Cea de-a doua varianta presupune ca punctul S 1 este situat la 1 cun in spatele si 4 cun deasupra unghiului extern al orbitei, de unde meridianul descinde in fata tragusului (S 2), contiuna coborarea spre S 3 (situat pe unghiul maxilar inferior), urca pe rebordul inferior al orbitei (S 4), coboara in S 5, situat imediat sub el, la mai putin de 1 cun, la nivelul pliului nazogenian (S 6), in S 7, alaturi de comisura buzelor si apoi in punctul S 8, aflat pe marginea mandibulei, mai jos de punctul S 3. Incepand cu punctul S 9, cele doua variante revin la acelasi numitor comun. S 12 este punctul din care meridianul incepe traversarea toracelui pe o linie ce trece deasupra mamelonului (S 13-S 19), apoi a abdomenului la 2 cun de ombilic (S 20-S 30), coboara pe coapsa si pe fata antero-laterala a genunchiului spre gamba (S 36), pe marginea externa a tibiei si a fetei dorsale a labei piciorului pana unghiul unghial intern al celui de-al doilea deget dinspre al treilea deget. Din S 3 traiectul meridianului se intersecteaza cu VG in punctul VG 27, iar din S 4, cu MC in punctul MC 24. Un traiect intern pleaca din S 3 urca pana la 1 cun lateral de coltul intern al ochiului de unde coboara in S 1; un altul coboara din S 7 catre laringe; un al treilea descinde profund din S 12 de-a lungul meridianului, prin plaman, diafragma, stomac si splina-pancreas, intestine, pentru a reveni la suprafata prin S 30. Un ultim vas secundar uneste punctul S 36 cu S 45. Fluxul energetic al intestinului gros (IG 20) alimenteaza meridianul in punctul S 1. Un vas secundar ce porneste din S 42 face legatura cu meridianul splina-pancreas in SP 1. Indicatii terapeutice principale: afectiuni ale ochilor, nasului, mandibulei si maxilarului, gatului, plamanilor, intestinului gros, intestinului subtire, ale membrelor inferioare.
D. Tsou Tae Inn (Pi-Ching): meridianul inn al splinei-pancreas
Contine 21 puncte. Incepe de la unghiul ungheal intern al haluceului dinspre exterior (SP 1), trece la articulatia metatarso-falangiana a degetului mare si in fata maleolei interne (SP 5). De aici trece pe fata interna a gambei (SP 6-SP 9), pe coapsa si ventral (SP 13) de unde intersecteaza vasul de conceptie in MC 3, pe care il paraseste in MC 4 pentru a urca pe abdomen (SP 14, SP15); de aici intersecteaza iar vasul de conceptie in punctul MC 10 dar revine pe torace (SP 16) si continua un traiect ascendent pana in spatiul III intercostal, la 6 cun de linia antero-mediana a corpului (SP 20) de unde coboara pana in spatiul VII intercostal pe linia medio-axilara (la 3 cun sub VB 22). O ramura se desprinde din SP 16 pentru a urma un traiect intern: ramura de pe partea stanga a meridianului principal SP patrunde in stomac si splina iar ramura de pe partea dreapta a meridianului principal SP patrunde in pancreas si stomac, dupa care se unesc si traverseaza diafragma, pentru a intra in torace; o alta ramura se desprinde din punctul S 20 si urmeaza de asemenea un traiect intern ascendent pana la baza limbii. Fluxul energetic al stomacului (S 42) alimenteaza meridianul in punctul SP 1. Un vas secundar ce porneste din SP 21 face legatura cu meridianul inimii in C 1. Indicatii terapeutice principale: afectiuni ale splinei, pancreasului, stomacului, limbii, organelor genitale , ale membrelor inferioare.
E. Cheou Chao Inn (Sienn-Ching): meridianul inn al inimii
Contine 9 puncte. Traiectul intern incepe in centrul inimii in dreptul punctului MC 17, de unde un ram urca la gat si spre ochi, un altul traverseaza diafragma si patrunde in intestinul subtire iar ultimul traverseaza plamanul si apare la suprafata in punctul C 1, centrul axilei, inauntrul arterei axilare. De aici coboara de-a lungul fetei interne a bratului, a plicii cotului (C 3), a antebratului pana la incheietura mainii (C 7), iar prin palma, ajunge la extremitatea auricularului, langa unghiul unghial intern dinspre inelar (C 9). Fluxul energetic al splinei-pancreasului (SP 21) alimenteaza meridianul in punctul C 1. Un vas secundar ce porneste din C 9 face legatura cu meridianul intestinului subtire IS 1. Indicatii terapeutice principale: afectiuni ale inimii, psihice, ale limbii, gatului, ochilor, plamanului, membrelor superioare.
F. Cheou Tae Iang (Siao-Tchrang-Ching): meridianul yang al intestinului subtire
Contine 19 puncte. Traiectul superficial incepe in unghiul unghial intern al auricularului dinspre exterior (IS 1), urmeaza fata externa a mainii pana la incheietura (IS 5), ajunge la cot in gutiera cubitala (IS 8), urmeaza fata postero-exterioara a bratului, apoi urca pe articulatia umarului (IS 11-IS 15), traverseaza umarul in punctul E 12, de unde se desprinde un ram superficial catre E 13, punctul din care traiectul devine profund si descinde catre foseta supraclaviculara, esofag, inima si intestinul subtire, iesind la suprafata de trei ori de-a lungul MC (MC 16, MC 12, MC 11). Traiectul extern continua din E 12 ascendent, pe fata antero-laterala a gatului, catre punctul IS 16, unghiul mandibulei (IS 17), pe obraz, la nivelul arcadei zigomatice (IS 18) si se termina inaintea urechii (IS 19). Din punctul IS 19 un vas secundar duce catre VB 1. Fluxul energetic al inimii (C 9) alimenteaza meridianul in punctul IS 1. Un vas secundar ce porneste din IS 18 face legatura cu meridianul vezicii urinare in VU 1. Indicatii terapeutice principale: afectiuni metabolice, ale inimii, stomacului, intestinului subtire si membrelor superioare.
G. Tsou Tae Iang (Prang-Koang-Rhing): meridianul yang al vezicii urinare
Contine 67 puncte. Traiectul extern incepe in unghiul intern al ochiului (VU 1), urca pe frunte (VU 3, unde intersecteaza vasul guvernor in VG 24) si apoi pe craniu (VU 7, de unde o ramura superficiala atinge meridianul veziculei biliare in VB 12 iar o ramura interna intersecteaza iar vasul guvernor in VG 20), pe o linie paramediana, de unde incepe sa coboare spre ceafa, dar nu inainte de a intersecta meridianul VG in punctul VG 17 (VU 9). Din punctul VU 10, meridianul se divide: o ramura intersecteaza VG 15, coboara in VG 14, dupa care descinde pe o linie paralela, la 1,5 cun in afara apofizelor spinoase ale coloanei vertebrale, pana in punctul VU 30, in exteriorul orificiului IV sacral, pentru a urca in punctul VU 31 (la 1 cun de linia mediana, deasupra orificiului sacral I) si a cobori iar pe o linie paralela (VU 35); aceasta ramura ajunge pe fata posterioara a coapsei si atinge plica subfesiera in punctul VU 36 si isi continua traseul descendent pana in spatele genunchiului (VU 39). Trebuie mentionat ca intre VU 11 si VU 30 sunt situate punctele shu, de asentiment (drenaj), ce corespund tuturor functiilor vegetative. O a doua ramura a meridianului coboara pe un traiect paralel cu prima, dar la 3 cun in afara apofizelor spinoase (VU 41-VU 54), inainte de reunificarea din punctul VU 40. Inainte de a descinde pe fata posterioara a coapsei, intersecteaza meridianul VB in punctul VB 30 (VU 54). Cele doua ramuri ale meridianului se vor intalni in mijlocul fosei poplitee (VU 40). Nu se stie cu siguranta daca energia meridianului de la nivelul punctului VU 10 se imparte intre cele doua ramuri cu traiect paralel sau daca nu cumva, exista un alt traiect intern plecat de la nivelul unui punct intermediar, probabil VU 39 si care traverseaza coapsa si spatele pentru a iesi la suprafata in punctul VU 41. Traiectul meridianului continua pe fata posterioara a gambei (VU 58), ajunge in spatele maleolei externe (VU 60), trece pe marginea externa a piciorului (VU 62-VU 65) si se termina in unghiul unghial intern al degetului mic de la picior dinspre exterior (VU 67). Un vas secundar intern coboara catre creier iar un altul atinge intai rinichiul si apoi vezica. Fluxul energetic al intestinului subtire (IS 18) alimenteaza meridianul in punctul VU 1. Un vas secundar ce porneste din VU 67 face legatura cu meridianul rinichiului in R 1. Indicatii terapeutice principale: afectiuni ale rinichilor, vezicii urinare, membrelor inferioare, capului, coloanei vertebrale, sistemului nervos, enurezis, retentie de urina.
H. Tsou Chao Inn (Chenn-Ching): meridianul inn al rinichilor
Contine 27 puncte. Traiectul extern incepe in mijlocul talpii (punctul R 1, situat in fosa formata prin flectarea degetelor), urca pe marginea interna a labei piciorului, prin fata maleolei interne, pentru a face o bucla in jurul acesteia (R 3-R 6), isi reia traiectul ascendent pe marginea interna a tibiei, la extremitatea interna a plicii genunchiului (R 10), pe partea lateral-posterioara a coapsei, pana intersecteaza meridianul VG in punctul VG 1 de unde se detaseaza o ramura interna ce urca de-a lungul sacrului pana in dreptul rinichilor. De aici se ramifica: o bransa coboara prin vezica urinara si iese la suprafata in punctul R 11, situat la marginea superioara a pubisului si la 0,5 cun de linia antero-mediana a corpului langa punctul MC 2, iar cealalta traverseaza inima, ficatul (splina-pancreasul), diafragma, plamanul si iese la suprafata in punctul R 27. Incepand cu punctul R 11, traiectul extern urmeaza o linie paralela la 0,5 cun de linia antero-mediana a corpului, traversand abdomenul (R 11-R 21) si inca una la 2 cun, traversand toracele (R 22-R 27) luand sfarsit in fosa subclaviculara. Din punctul R 27 un vas secundar intersecteaza meridianul MC in punctul MC 23, dupa care urca la baza limbii. Fluxul energetic al vezicii urinare (VU 67) alimenteaza meridianul in punctul R 1. Un vas secundar ce porneste din R 27 face legatura cu meridianul vase-sex in VS 1. Indicatii terapeutice principale: afectiuni ale rinichilor, vezicii urinare, ficatului, inimii, membrelor inferioare, gatului, coloanei vertebrale sacrale, nervului sciatic.
I. Cheou Tsiue Inn (Sin-Pao-Ching): meridianul inn vase-sex
Contine 9 puncte. Traiectul intern incepe in mijlocul toracelui, la nivelul inimii, se uneste cu pericardul, traverseaza diafragma si se ramifica, o ramura coborand catre partea inferioara a abdomenului iar cealalta urmeaza spatiul IV intercostal si apare superficial la marginea superioara a coastei a V a, la 1 cun in afara mamelonului (VS 1). De aici ajunge la axila si urmeaza fata interna a bratului pana la cot (VS 3), apoi pe cea a antebratului pana la incheietura mainii (VS 7) si in mijlocul palmei (VS 8), pentru a se termina la extremitatea mediusului in unghiul unghial intern dinspre index (VS 9). Fluxul energetic al rinichiului (R 27) alimenteaza meridianul in punctul VS 1. Un vas secundar ce porneste din VS 8 face legatura cu meridianul trei focare in TF 1. Indicatii terapeutice principale: afectiuni neuropsihice, sexuale, cardiace, vasculare, ale membrelor superioare.
J. Cheou Chao Iang (San-Tsiao-Ching): meridianul iang trei focare
Contine 23 puncte. Traiectul extern incepe in unghiul unghial intern al inelarului dinspre auricular (TF 1), trece pe dosul palmei si al incheieturii mainii urmand un traiect ascendent pe fata posterioara a antebratului (TF 10) si bratului pana la umar (TF 15) de unde un ram intern descinde in foseta supraclaviculara, intra in legatura cu pericardul si sfarseste printr-o linie descendenta in cele trei focare. Traiectul extern urca din punctul TF 15 pe partea laterala a gatului spre cap, pana in spatele unghiului mandibular (TF 16), de unde ocoleste pavilionul urechii, pe linia de insertie a parului si sfarseste la extremitatea externa a sprancenei (TF 23). Un vas secundar profund pleaca din TF 17, traverseaza urechea, se insereaza in punctul IS 19, de unde trece in TF 21. Un alt vas secundar pleaca din TF 20, intersecteaza meridianul VB in punctul VB 4, isi continua periplul inserandu-se in punctul S 8, de unde coboara pe un traiect profund prin fata tamplei, pana in partea de jos a obrazului pentru a urca in punctul IS 18. Un alt ram intern porneste din fosa supraclaviculara, probabil prin E 12-E 13 (dinspre TF 15), patrunde in torace, coboara catre inima si apoi catre triplul incalzitor pe care il guverneza. Fluxul energetic al pericardului (VS 9) alimenteaza meridianul in punctul TF 1. Un vas secundar ce porneste din TF 23 face legatura cu meridianul veziculei biliare in VB 1. Indicatii terapeutice principale: afectiuni ale organelor abdominale si toracice, capului si membrelor superioare.
K. Tsou Chao Iang (Tann-Ching): meridianul yang al veziculei biliare
Contine 44 puncte. Traiectul superficial al meridianului incepe in unghiul extern al ochiului (VB1), ajunge in fata tragusului, urmeaza un parcurs ascendent catre regiunea temporala, descriind mai multe curbe in fata urechii (VB 2-VB 4, VB 4-VB 8) si apoi in spatele sau (VB 8-VB 12, VB 12-VB 14, VB 14-VB 20) catre regiunea frontala a craniului, trece pe partea laterala a craniului, in afara meridianului vezicii urinare, de unde ajunge pe partea laterala a gatului (VB 21), se insereaza in meridianul VG in punctul VG 14 si descinde in meridianul IG (IG 12). De aici traverseaza umarul catre punctul 12 E, situat in foseta supraclaviculara, de unde un ram intern coboara, traversand toracele si abdomenul, pana in punctul E 30, pe care il paraseste pentru a se insera in VB 30, in timp ce un alt ram, extern, continua (prin punctul 13 E) catre VB 22, situat pe linia medioaxilara, in spatiul V intercostal, la 3 cun sub varful axilei. Apoi, traiectul continua sinuos pe partea laterala a toracelui si abdomenului pana la sold (VB 29), de unde traverseaza muschiul fesier pentru a descinde in meridianul vezicii urinare (VU 31), al carui traseu il urmeza pana la VU 35. De aici traverseaza iar muschiul fesier si revenine in meridianul veziculei biliare (VB 30), pentru a-si continua traiectul pe partea externa a coapsei (VB 32), genunchiului (VB 33), gambei (VB 36), gleznei (VB 40), terminandu-se in punctul VB 44, pe degetul patru de la picior. Fluxul energetic venit dinspre TF 23 alimenteaza meridianul prin VB 1. Un vas secundar pleaca din VB 41 si stabileste legatura cu meridianul ficatului prin F2. Indicatii terapeutice principale: afectiuni ale veziculei biliare si ale zonelor asupra carora meridianul este proiectat.
L. Tsou Tsien Inn (Kann-Ching): meridianul inn al ficatului
Contine 14 puncte. Traiectul superficial al meridianului incepe in unghiul unghial extern al haluceului (F 1), urca pe fata dorsala a labei piciorului pana la glezna (F 4, aflat la mijlocul articulatiei dintre scafoid si astragal), trece pe fata interna a gambei, intersecteaza meridianul rinichiului in punctul R 8, isi continua traiectul ascendent pe fata interna a gambei (F 5-F 7), atinge extremitatea interna a plicii de flexiune a genunchiului in punctul F 8, ajunge la extremitatea inferioara a triunghiului lui Scarpa (F 12), intersecteaza meridianul veziculei biliare in VB 28, pe care il paraseste prin VB 27, coboara catre simfiza pubiana, (la barbati isi continua traseul, patrunzand in scrot) si intersecteaza vasul de conceptie in punctul MC 2; urmeza traiectul ascendent al acestuia si il paraseste prin MC 4, pentru a urca pe abdomenului pana la extremitatea libera a coastei a unsprezecea (F 13); din acest punct, un ram intern va patrunde in torace pentru a face o bucla care va traversa ficatul si vezicula biliara (ramura dreapta a meridianului), stomacul si pancreasul (ramura stanga a meridianului) si a intersecta la suprafata, vasul de conceptie (MC 10); in continuare, acest ram se va desparti, prima parte urcand catre plamani iar cea de-a doua se va insera in traiectul principal al meridianului prin punctul F 14, de unde isi va continua traiectul intern, ocolind plamanii, catre zona laterala a gatului, urca spre mijlocul obrazului si in punctul de intersectie dintre linia mediana a globului ocular si cea orizontala trasata de la nivelul marginii inferioare a osului nazal, se desparte, un ram coborand pentru a inconjura musculatura gurii, trecand mai intai pe sub marginea inferioara, in timp ce al doilea, va urca prin mijlocul globului ocular si a sprancenei, traversand cutia craniana pentru a intersecta vasul guvernor in zona vertexului (VG 20). Fluxul energetic venit dinspre VB 41 alimenteaza meridianul prin F 2. Un vas secundar pleaca din F 14 si stabileste legatura cu meridianul plamanului prin P 1. Indicatii terapeutice principale: tulburari cu caracter spastic, tulburari in sfera sexuala, tulburari oculare.
Fac legatura intre meridianele principale, diferitele organe si lacurile de energie Wei si Iong. Se impart in mai multe categorii:
vasele Lo (Lo Bie)
Sunt bilaterale si simetrice, 12 vase lo
longitudinale si 12 vase lo transversale, cu punctele de origine
situate pe fiecare dintre meridianele principale, aceleasi pentru ambele tipuri. Vasele lo longitudinale dubleaza
meridianele principale pe o mare portiune a traiectului lor. Pornind de la
punctul lo
directia lor este ascendenta, cu exceptia celor care pleaca de la meridianele
plamanului si veziculei biliare; acestea merg in directia organelor
corespunzatoare si deseori a celor cuplate oprindu-se ori inainte ori dupa ce
au ajuns la ele. Vasele lo transversale sunt scurte si leaga doua
meridiane principale. Ele pornesc din punctul lo al unui meridian principal si
se termina in punctul yunn al meridianului cuplat. Cele 12 traiecte
sunt urmatoarele: P 7-IG 4, SP 4-S 42, VU 58-R 3, TF 5-VS 7, IG 6-P
Acestora li se mai adauga inca trei vase lo dintre care doua apartin unor meridiane secundare, extraordinare, curioase (este vorba de meridianul guvernor Tuo Mo (Du Mai) si cel de conceptie Jenn Mo (Ren Mai)) iar al treilea apartine meridianului splina-pancreas avand un traiect aparte: pleaca din SP 21 si se imparte in mai multe ramuri punandu-se in legatura cu toate celelalte lo-uri (marele lo al meridianului SP).
meridianele distincte
Formeaza o retea cu meridianele principale: traiecte lungi asemanatoare vaselor lo dar care se despart la nivelul articulatiilor mari (centura scapulara, sold, genunchi) pentru a se indrepta catre viscerele corespunzatoare meridianelor de origine pe care le ating superficial. Urca apoi spre gat, fata, ceafa, craniu, unde vasele yang se unesc pentru a se uni cu meridianele principale yang. Sunt purtatoare ale energiei Oe (Wei); prin intermediul lor se poate explica actiunea la distanta a anumitor puncte ale vaselor principale si ale caror traiecte nu intersecteaza regiunile interesate.
meridianele tendino-musculare
In numar de 12 la fel de lungi ca si precedentele au acelasi nume ca si meridianele principale. Au o zona de impact mai mare si mai intinsa decat cea a meridianelor distincte, dreneaza si ele energia Wei superficiala a corpului si se repartizeaza apoi la piele, tendoane si muschi. Sunt mai late decat meridianele principale, pornesc de la extremitatile celor patru membre, din punctele su (antice) cele mai indepartate ale meridianelor principale, punctele jing (ting) distale. Aceste vase acopera traiectele meridianelor principale ca o plasa pentru a culege energia superficiala din regiunile pe care le strabat si se intalnesc la extremitatile lor proximale astfel: pentru cele trei meridiane yang ale mainii in zona punctului VB 13; pentru cele trei meridiane yang ale piciorului in zona punctului IS 18; pentru cele trei meridiane inn ale mainii in zona punctului VB 22; pentru cele trei meridiane inn ale piciorului in zona punctului MC 3. Datorita pozitiei superficiale meridianele tendino-musculare reprezinta insa si zone privilegiate de patrundere a energiei perverse in organism, dar si zone defensive de baraj pentru acestea, fiind primele care transmit mesaje de alarma.
meridianele curioase, extraordinare, minunate
Au o asezare asimetrica in organism (anterioara, posterioara, transversala, simetric-bilaterala) pot avea un traiect propriu sau pot folosi punctele altor meridiane pentru a-si crea propriul traiect. Sunt comparate cu lacurile sau marile care primesc energia celor 12 meridiane principale care curg, dar si aici exista o permanenta circulatie dar nu unidirectionala ci in functie de fiziologia si fiziopatologia energetica. Prin aceste canale circula energiile Ying, Wei si Zong.
A. Tou Mo (Du Mai): meridianul guvernor (a conduce, a comanda)
Are 28 de puncte proprii, guverneaza circulatia energetica si procesele psihice. Porneste din profunzimea rinichiului yang (suprarenala si rinichiul stang), coboara spre organele genitale, continua spre perineu, iese la suprafata inaintea coccisului (VG 1) si urmeaza un traiect ascendent, pe linia mediana dorsala pana la ceafa (VG 16), de unde o ramura patrunde in creier si apoi iese la suprafata unde se uneste cu meridianul principal, care isi continuase parcursul de suprafata, in zona punctului vertex (VG 20); de aici coboara pe linia mediana a fetei pana la gingia superioara (VG 27) pentru a se termina la baza incisivilor mediani unde se uneste cu Jenn Mo. De la ceafa, un vas secundar ce tine de traiectul intern coboara spre umar si omoplat, ajunge la fesa si se termina in regiunea genito-urinara. Acesta da la nivelul organelor genitale un ram care iese la suprafata in mijlocul pilozitatii pubiene si se divide in doua: o bransa ascendenta (abdominala) ce urmeaza meridianul tendino-muscular SP si ajunge la ombilic, apoi urca pe peretele intern al abdomenului, traverseaza inima, ajunge in torace, faringe si la fata pentru a se opri in punctul V 1; a doua bransa, descendenta, dorsala, urmeaza organele genito-urinare, trece spre rect, inconjoara fesa si urca spre cap cu meridianul vezica urinara pana in punctul V 1 de unde coboara din nou in regiunea lombara (V 23) si patrunde in rinichi. Poseda un vas lo bilateral, ce pleaca din VG 1, dar care nu are functia de reglaj intermeridian ca celelalte vase lo; VG 1 este un punct din care mai pleaca ramificatii spre ceafa, cap si creier, meridianele secundare SP si S, spre zonele energetice genito-urinare. Are de asemenea puncte de legatura cu rol de drenaj al energiei de nutritie Iong si de aparare Wei a celor trei meridiane yang (este supranumit "marea tuturor yang-urilor") in timp ce punctul VG 1 este cunoscut sub denumirea de "lo general al yang-ului" iar VG 13 si VG 19 drept "centre de reuniune a yang-ului". Punctul cheie al acestui meridian este IS 3.
B. Jenn Mo (Ren Mai): meridianul conceptiei
Are 24 de puncte proprii, guverneaza functiile genito-urinare. Porneste din profunzimea rinichiului yang (suprarenala si rinichiul stang), iese la suprafata pe linia mediana a perineului in punctul MC 1 (scrotul la barbati sau comisura vulvara posterioara la femei), continua ascendent pe linia mediana anterioara din punctul MC 2, situat la 1,5 cun deasupra marginii pubiene superioare, pana in MC 24, situat pe partea superioara a fosetei mentoniere de unde o bransa inconjoara buzele pentru a se uni cu Du Mai in punctul VG 28. O ramura interna a meridianului (vasul rahidian) porneste din MC 1 si merge ascendent prin interiorul coloanei vertebrale, pana in regiunea dorsal-superioara. Poseda doua vase secundare bilaterale: primul, ce descinde din MC 15 si se ramifica in regiunea abdominala; al doilea pleaca din punctul sau terminal (MC 24) spre regiunea oculo-orbitara, punctul S 4, de unde patrunde in globul ocular. Are de asemenea puncte de legatura cu rol de drenaj al energiei celor trei meridiane inn (este supranumit "marea tuturor inn-urilor"), in timp ce punctul MC 1, este cunoscut sub numele de "lo general al inn-lui". Are vase de conexiune cu Du Mai, ce permit o mai buna echilibrare inn-yang antero-posterioara. Punctul cheie al meridianului este P 7.
C. Tchong Mo (Chong Mai): meridianul strategic, vasul central
Nu
are puncte proprii. Porneste din profunzimea rinichiului yang (suprarenala si
rinichiul stang), coboara spre organele genitale si ajunge in punctul MC 1 de
unde se imparte in trei: o ramura iese prin punctul S 30 si incorporeaza pe parcurs
meridianul R de
D. Tae Mo (Dai Mai): vasul centurii
Nu
are puncte proprii. Inconjoara talia ca un brau si contine portiuni din mai
multe meridiane, dezechilibrelel sale fiind nefaste pentru meridianele pe care
le comanda. Depinde de meridianul principal al veziculei biliare pe care il
atinge in VB 26, de unde si debuteaza. Mai contine punctele VB 27-28 iar din
punctul VB 26 untraiect intern duce
E. Inn Oe (Yin Wei Mai): vasul inn de legatura
Nu are puncte proprii. Traiectul sau reuneste inn-ul: incepe deasupra maleolei interne (la incrucisarea tuturor inn-urilor - este un meridian secundar al rinichiului), cu punct de plecare R 9, de unde urca ascendent pe fata interna a gambei si coapsei apoi a abdomenului, cuprinde o parte din meridianul SP (SP 12-SP 16), o alta din meridianul F (F 14) si alta din meridianul R (R 22-R 23) terminandu-se in MC 22-23. Cand "durerea la inima" lipseste meridianul sigur nu este afectat. Punctul cheie al meridianului este VS 6.
F. Iang Oe (Yang Wei Mai): vasul yang de legatura
Nu are puncte proprii. Traiectul sau reuneste yang-ul: este un vas secundar al vezicii urinare deci incepe in VU 64 de unde merge ascendent pe fata externa a gambei (VB 35), genunchiului, coapsei (VB29), trecand apoi oblic posterior catre IS 10, patrunde in umar din spate catre in fata (TF 15), trece in VB 21, apoi, prin spatele pavilionului urechii, ajunge in VB 13 si VB 14 de unde, urmand traiectul descendent al meridianului VB ajunge in VB 20 pentru a se termina in VG 16 prin VG 15. Punctul cheie al meridianului este TF 5.
G. Iang Keo (Yang Qiao Mai): vasul yang al miscarii si fortei
Nu are puncte proprii. Este un vas secundar al meridianului VU: traiectul sau incepe in VU 62, trece prin VU 61, ocoleste maleola externa si urca ascendent unind punctele VU 59, VB 29, IS 10, IG 15, IG 16, S 3, S 2, S 1 si VU 1 pentru a trece prin creier si a ajunge in VB 20 de unde reintra in creier prin VG 16. Punctul cheie al meridianului este VU 62.
H. Inn Keo (Yin Qiao Mai): vasul inn al fortei si miscarii
Nu are puncte proprii. Este un vas secundar al meridianului R: incepe in R 2, urca ascendent prin R 6 (sub maleola interna) si R 8 (pe fata interna a gambei), prin organele genitale, torace (S 19) apoi in regiunea subclaviculara (S 12), S 9 si se termina in VU 1 unde se uneste cu Yang Qiao Mai cu care urca impreuna in creier. Punctul cheie al meridianului este R 6.
Punctele
In acupunctura chineza moderna sunt descrise 361 de puncte distribuite pe cele 12 meridiane principale si inca 2 meridiane extraordinare alaturi de 36 puncte extrameridian (in afara meridianelor) dar care, in realitate, creste de la o zi la alta cu fiecare descoperire. Punctele de acupunctura sunt considerate in mod traditional puturi sau orificii la nivelul carora energia care circula in meridian poate fi contactata. Ele sunt, de fapt, condensari de energie pe traiectul meridianelor (sau "noduri energetice") si au proprietatea ca in cazul imbolnavirii unui organ, sa devina zone dureroase sau puncte sensibile la palpare, in acest caz remarcandu-se cea de-a doua lor proprietate si anume de a fi cele mai indicate pentru tratament (aceasta regula se aplica chiar si in cazul punctelor sau zonelor nementionate ca avand legatura cu acupunctura). Meridianele se afla, in medie, la o adancime de 2-5 mm, dar cel mai important factor, care influenteaza adancimea punctelor de acupunctura, o reprezinta locul de amplasare: pe trunchi si in partea superioara a membrelor (articulatiile soldurilor si a umerilor), ele sunt mai profunde, in timp ce sub cot si genunchi, ele devin mai superficiale, ceea ce explica utilitatea punctelor shu antice. Anotimpurile influenteaza si ele acest parametru (iarna, cand organismul este expus energiilor perverse, energia circula mai profund iar vara, cand este in siguranta, energia circula mai superficial).
Stimularea punctului unui meridian are proprietatea de a modifica fluxul energetic al acestuia printr-o actiune de deschidere (deblocare, largire) a punctului, cunoscuta ca efect de tonifiere, sau o actiune de inchidere (blocare partiala) a punctului, cunoscuta ca efect de dispersie sau sedare, in functie de tehnica de lucru folosita, dar intotdeauna manevra va avea un efect dispersant in cazul unui exces energetic al meridianului si un efect tonifiant in cazul unui deficit energetic al meridianului.
O prima clasificare imparte punctele de tratament in doua mari categorii:
a. puncte cu actiune locala si de vecinatate, situate la nivelul extremitatii cefalice si a trunchiului;
b. puncte cu actiune locala si la distanta, situate la nivelul membrelor, mai ales sub coate si genunchi; pot fi utilizate intr-o serie de afectiuni care apartin unor zone strabatute de meridianele pe care sunt situate.
O a doua clasificare a punctelor le imparte in:
ά. puncte de comanda directa a energiei, prin intermediul carora se obtin rezultate terapeutice; ele pot fi comune tuturor meridianelor, avand asupra acestora o actiune identica si sunt situate atat pe meridiane cat si in afara acestora;
β. puncte energetice, apartinand anumitor meridiane, care poseda o actiune specifica.
O alta clasificare imparte punctele in functie de efectul lor terapeutic:
Meridian |
Puncte cu efect tonifiant |
Puncte cu efect dispersant |
Puncte cu efect obtinut prin tehnica de stimulare |
||||||||
de tonifiere |
de alarma |
de sedare (dispersie) |
de legatura (trecere) Lo |
de asentiment Shu (Iu) |
Lo de grupa |
de origine (sursa) Yuan |
cheie Xi |
orare |
pt. boli acute |
reuniune |
|
Plamani (Pulmon) |
P 9 |
P 1 |
P 5 |
P 7 |
VU 13 |
|
P 9 (t) |
P 7 (dt) |
P 8 H (3-5) |
P 6 |
F 13 |
Intestin gros |
IG 11 |
S 25 |
IG 2 |
IG 6 |
VU 25 |
|
IG 4 |
|
IG 1 H (5-7) |
IG 8 |
MC 12 |
Stomac |
S 41 |
MC 12 |
S 45 |
S 40 |
VU 21 |
|
S 42 |
|
S 36 H (7-9) |
S 34 |
F 13 |
Splina- Pancreas |
SP 2 |
F 13 |
SP 5 |
SP 4 |
VU 20 |
SP 6*6 SP 21*5 |
SP 3 |
SP 4 (dt) |
SP 3 H (9-11) |
SP 8 |
F 13 |
Inima (Cord) |
C 9 |
MC 14 |
C 7 |
C 5 |
VU 15 |
|
C 7 |
|
C 8 H (11-13) |
C 6 |
F 13 |
Intestin Subtire |
IS 3 |
MC 4 |
IS 8 |
IS 7 |
VU 27 |
|
IS 4 |
IS 3 (t) |
IS 5 H (13-15) |
IS 6 |
MC 12 |
Vezica Urinara |
VU 67 |
MC 3 |
VU 65 |
VU 58 |
VU 28 |
|
VU 64 |
VU 62 |
VU 66 H (15-17) |
VU 63 |
MC 12 |
Rinichi |
R 7 |
VB 25 |
R 2 |
R 4 |
VU 23 |
|
R 3 |
R 6 (dt) |
R 10 H (17-19) |
R 5 |
F 13 |
Pericard (Vase-sex) |
VS 9 |
R 17 |
VS 7 |
VS 6 |
VU 14 |
VS 6*9 |
VS 7 (d) |
VS 6 (dt) |
VS 8 H (19-21) |
VS 4 |
|
Trei focare (Trei faclii) |
TF 3 |
MC 5 |
TF 10 |
TF 5 |
VU 22 |
TF 8*7 |
TF 4 |
TF 5 (dt) |
TF 6 H (21-23) |
TF 7 |
|
Vezicula biliara |
VB 43 |
VB 24 |
VB 38 |
VB 37 |
VU 19 |
VB 39*8 |
VB 40 |
VB 41 |
VB 41 H (23-1) |
VB 36 |
MC 12 |
Ficat |
F 8 |
F 14 |
F 2 |
F 5 |
VU 18 |
|
F 3 |
|
F 1 H (1-3) |
F 6 |
F 13 |
Vasul guvernor |
|
|
|
|
|
VG 1*1 |
|
IS 3 |
|
|
VG 13*2 VG 19*3 |
Vasul conceptiei |
|
|
|
|
|
MC 1*4 |
|
P 7 |
|
|
|
Vasul central |
|
|
|
|
|
|
|
SP 4 |
|
|
|
Vasul centurii |
|
|
|
|
|
|
|
VB 41 |
|
|
|
*1 : lo general al yang-ului (nu este un punct lo adevarat)
*2 + *3 : centre de reuniune a yangului
*4 : lo general al inn-ului (nu este un punct lo adevarat)
*5 : marele lo al splinei
*6 : lo de grupa pentru SP, F si R
*7 : lo de grupa pentru TF, IG si IS
*8 : lo de grupa pentru VB, S si V
*9 : lo de grupa pentru VS, P si C
Punctele shu (su) antice sau puncte de comanda
Punctele shu (su) antice sunt in numar de 66, apartin unei categorii speciale de puncte, fiind situate pe meridianele principale, pe un sector cuprins intre extremitatile degetelor si coate sau genunchi, in segmentul cel mai yang al meridianului si sunt corelate cu miscarile elementare (elemente fundamentale). Pot fi in acelasi timp puncte de tonifiere, dispersie ori sursa a canalelor respective; reprezinta punctele ambasador (pen), se coreleaza cu organele energetice, cu vasele, cu tesuturile, cu anotimpurile si realizeaza astfel integrarea structurii energetice de baza a organismului. Meridianele yang poseda 6 categorii de puncte antice: Jing (Ting), Ying (Iong), Shu (Iu), Yuan (Iunn), Jing (King), He (Ho) in timp ce cele inn, numai 5: Jing (Ting), Ying (Iong), Shu (Yuan), Jing (King), He (Ho).
Punctul jing (ting) distal este primul punct antic si cel mai departat fiind situat la extremitatea degetelor, avand rolul unui punct de intrare sau de iesire din meridian; reprezinta originea meridianelui tendino-muscular, originea reala a meridianului distinct si se poate asemui cu o fantana sau un put prin care se ajunge la apa care circula sub pamant, apa reprezentand energia. Deoarece sensul de curgere al energiei este centrifug sau centripet aici se schimba polaritatea energiei. Stimularea acestui punct aduce energia din tesuturi in meridian declansand reactii de redresare si corectare. Tonifierea acestui punct atunci cand este in vid energetic, faciliteaza mobilizarea din tesuturi si intrarea energiei in meridian. Este indicat in bolile psihice si in senzatia de sufocare.
Punctul ying (iong) este al doilea punct distal, fiind situat la nivelul spatiilor interdigitale; are semnificatia de izvor. Din el, apa (energia), apare la suprafata (in meridian), devenind vizibila, miscarea apei (energiei) fiind influentata de caldura: cu cat aceasta este mai mare cu atat miscarea este mai intensa si cu cat miscarea este mai intensa caldura este mai mare. Tonifierea acestui punct (cand este in vid) incalzeste meridianul si astfel se mareste viteza de circulatie a energiei, actionand ca un accelerator. Are indicatii in bolile febrile.
Punctul shu iu este al treilea punct distal, fiind situat in spatiul intermetacarpian si intermetatarsian. Are semnificatia de rau si pentru ca pe un rau se poate naviga, el mai este denumit punct de imbarcare (a energiei din afara meridianelor, din tesuturi) pentru a fi transportata acolo unde este necesar. Astfel punctul shu hraneste meridianul cu energie si de aceea este corelat cu umiditatea, cu nutritia. Este considerat un punct ce dirijeaza si regleaza energia deoarece la nivelul sau energia inn (mai profunda) intalneste energia yang (mai superficiala). Sunt indicate in bolile articulare.
In cazul instalarii energiei perverse (energie corecta perturbata) aceasta va intra in organism pe calea pe care intra in mod normal energia (energia perversa urmeaza drumul energiei de aparare Wei Qi). Atunci cand o energie externa provoaca o perturbare, prima reactie implica participarea energiei Wei; daca fenomenul persista, va participa si energia Ying, care alimenteaza generarea energiei Wei; daca se epuizeaza rezervele Ying, intra in actiune Tsou Yang Ming (stomacul), care va utiliza si structuri functionale care, insa, trebuie refacute si astfel va participa si Zhong Qi. Concomitent va participa si energia Shen.
Punctul shu yuan (iunn) este al patrulea punct distal, fiind situat numai pe meridianele yang; pentru meridianele inn aceste puncte formeaza o categorie unica cu punctele shu (iu-iunn). Actioneaza direct asupra organului sau functiei cu care este legat meridianul si intaresc actiunea punctelor ce le preced. Stimularea prin tonifiere atrage energia in meridian.
Punctul jing (king) proximal este al cincilea punct distal, fiind situat la nivelul gleznei sau al incheieturii pumnului; se poate asemui cu un fluviu navigabil, pe care se pot aduce diverse marfuri si se poate acosta, de aceea el mai este numit si punct de debarcare (a energiei Wei spre tesuturi); este un punct de trecere, atrage energia defensiva Wei. Recomandat in tratarea afectiunilor reumatismale, a bolilor respiratorii influentate de umiditate si frig.
Punctul he (ho) este ultimul punct distal, fiind situat imediat sub genunchi sau cot; are semnificatia gurii de varsare a fluviului in mare (marele organ energetic corelat cu meridianul, transfera energia meridianului catre organul energetic). La nivelul lor energia devine din superficiala, profunda. Sunt puncte de pornire a meridianelor distincte (Tching Pie) care merg catre meridianele profunde. Tonifierea punctului he atunci cand acesta este in vid energetic, goleste meridianul de energie, racindu-l, motiv pentru care punctul este corelat cu frigul. Sunt recomandate in afectiunile gastrice, intestinale si ale altor organe cavitare.
Observatii
Legatura dintre punctul luo (meridianul luo transversal) si punctul shu: primul guverneaza pasajul energiei spre tesuturi, al doilea guverneaza intrarea energiei in meridian. Meridianul luo transversal este un flux continuu si nu o simpla linie ce uneste punctul luo cu punctul shu. Deci, in regularizarea meridianelor cuplate este necesara tonifierea punctelor luo al unui meridian al punctului shu al meridianului cuplat (ambele in vid energetic).
Punctele ying si shu guverneaza intrarea energiei in meridian; punctele jing proximal si luo guverneaza iesirea energiei din meridian spre tesuturi; punctele he si xi guverneaza iesirea energiei din meridian spre organul energetic. Toate acestea demonstreaza existenta a doua circuite: meridian-tesut-meridian, meridian-organ-meridian, dar cum organele energetice exista in tesuturi, ambele circuite au puncte comune de intrare in meridian. Fiecare circuit implica doua cai: una guvernata de punctele ying, jing, he, corelata cu aspectul qi si responsabila cu sindromul frig-caldura, cealalta guvernata de punctele shu, luo, xi, corelata cu aspectul xue, responsabila de sindromul vid-plenitudine. Pentru tonifiere se utilizeaza punctele ying, jing, he, iar pentru "nutrire", "sustinere" punctele shu, luo, xi. Vidul punctelor he, xi, jing, luo guverneaza starea de insuficienta qi sau xue la nivelul organnelor si tesuturilor, iar vidul punctelor ying, shu, starea de stagnare qi sau xue.
Meridian |
Puncte distale jing (shu antice) |
||||||
Jing (Ting) |
Ying (Yang) |
Shu (Iu) |
Shu (Yuan) |
Yuan (Iunn) |
Jing (King) |
He (Ho) |
|
Plamani Pulmon |
P 11 |
P 10 |
|
P 9 |
|
P 8 |
P 5 |
Intestin gros |
IG 1 |
IG 2 |
IG 3 |
|
IG 4 |
IG 5 |
IG 11 |
Stomac |
S 45 |
S 44 |
S 43 |
|
S 42 |
S 41 |
S 36 |
Splina- Pancreas |
SP 1 |
SP 2 |
|
SP 3 |
|
SP 5 |
SP 9 |
Inima Cord |
C 9 |
C 8 |
|
C 7 |
|
C 4 |
C 3 |
Intestin subtire |
IS 1 |
IS 2 |
IS 3 |
|
IS 4 |
IS 5 |
IS 8 |
Vezica urinara |
VU 67 |
VU 66 |
VU 65 |
|
VU 64 |
VU 60 |
VU 40 |
Rinichi |
R 1 E |
R 2 |
|
R 3 |
|
R 7 |
R 10 |
Pericard Vase-sex |
VS 9 |
VS 8 |
|
VS 7 |
|
VS 5 |
VS 3 |
Trei focare Trei faclii |
TF 1 |
TF 2 |
TF 3 |
|
TF 4 |
TF 6 |
TF 10 |
Vezicula biliara |
VB 44 |
VB 43 |
VB 41 |
|
|
VB 38 |
VB 34 |
Ficat |
F 1 |
F 2 |
|
F 3 |
|
F 4 |
F 8 |
Tip punct |
Punct |
|
|
|
|
|
|
|
Efecte |
Complementar de asentiment |
VG 2 |
|
|
|
|
|
|
|
asentimentul regiunii lombare |
Au o corespondenta si actiune limitata; utilizate in sedarea durerilor, spasme si contracturi (cu caracter de dispersie) si in paralizii (cu caracter de tonifiere) |
IS 10 |
|
|
|
|
|
|
|
asentimentul regiunea scapulara |
VU 16 |
|
|
|
|
|
|
|
asentimentul centrilor vitali |
|
VU 17 |
|
|
|
|
|
|
|
asentimentul diafragmei |
|
VU 26 |
|
|
|
|
|
|
|
asentimentul punctului MC 4 |
|
VU 24 |
|
|
|
|
|
|
|
asentimentul punctului MC ? |
|
VU 30 |
|
|
|
|
|
|
|
asentimentul sfincterelor |
|
IG 15 |
|
|
|
|
|
|
|
asentimentul jumatatii superioare a corpului |
|
De legatura particular |
P 9 |
|
|
|
|
|
|
|
sangele arterial |
Conecteaza intre ele meridianele si sunt in legatura cu anumite functiuni |
VB 31 |
|
|
|
|
|
|
|
muschi |
F 13 |
|
|
|
|
|
|
|
cele 5 organe inn |
|
MG 12 |
|
|
|
|
|
|
|
cele 5 organe iang |
|
MC 17 |
|
|
|
|
|
|
|
energia respiratorie |
|
VU 17 |
|
|
|
|
|
|
|
circulatia venoasa |
|
VU 11 |
|
|
|
|
|
|
|
sistemul osos |
|
VB 33 |
|
|
|
|
|
|
|
maduva osoasa |
|
S 32 |
|
|
|
|
|
|
|
circulatia arteriala si venoasa |
|
MG 14 |
|
|
|
|
|
|
|
legatura dintre cele 6 meridiane iang |
|
MG 20 |
|
|
|
|
|
|
|
legatura dintre cele 6 meridiane inn |
|
"Ferestrele cerului" |
S 9 |
IG 18 |
TF 16 |
VU 10 |
P 3 |
|
|
|
afectiuni vegetative si ale sistemului nervos central |
Puncte de schimb energetic al organismului cu energia mediului |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
Puncte de influenta |
P 9 |
VS 9 |
|
|
|
|
|
|
circulatia arteriala |
|
SP 5 |
|
|
|
|
|
|
|
articulatiile |
S 36 |
|
|
|
|
|
|
|
gura |
|
VU 17 |
VS 7 |
|
|
|
|
|
|
inima |
|
S 21 |
|
|
|
|
|
|
|
stomacul |
|
IG 11 |
|
|
|
|
|
|
|
fata |
|
VU 38 |
R 7 |
VB 37 |
VB 38 |
F 5 |
|
|
|
maduva spinarii |
|
IG 11 |
VB 34 |
|
|
|
|
|
|
muschi |
|
IG 4 |
VU 12 |
|
|
|
|
|
|
nas |
|
IG 4 |
IG 11 |
|
|
|
|
|
|
urechi |
|
IG 4 |
IG 11 |
VU 54 |
TF 5 |
TF 7 |
TF 12 |
|
|
pielea |
|
S 30 |
IG 6 |
R 6 |
F 6 |
F 14 |
|
|
|
organele genitale |
|
VU 17 |
VU 38 |
VU 54 |
SP 5 |
|
|
|
|
sangele |
|
VU 10 |
|
|
|
|
|
|
|
sistemul nervos simpatic |
|
VB 20 |
|
|
|
|
|
|
|
sistemul nervos parasimpatic |
|
SP 5 |
VU 31 |
VS 9 |
VB 38 |
VB 39 |
|
|
|
venele |
|
Puncte de confluenta |
P 7 |
SP 4 |
IS 3 |
VU 62 |
R 6 |
VS 6 |
TF 5 |
VB 41 |
confluenta celor 8 meridiane extraordinare cu cele 12 meridiane principale |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Reguli
Regula mama-fiu: meridianul "mama" cedeaza energie catre meridianul "fiu".
Element |
Meridian care cedeaza "mama" |
Meridian care Primeste "fiu" |
Element |
Metal |
Plaman |
Rinichi |
Apa |
Apa |
Rinichi |
Ficat |
Lemn |
Lemn |
Ficat |
Inima |
Foc |
Foc |
Inima |
Splina-Pancreas |
Pamant |
Pamant |
Splina-Pancreas |
Plaman |
Metal |
Element |
Meridian care cedeaza "mama" |
Meridian care Primeste "fiu" |
Element |
Metal |
Intestin gros |
Vezica urinara |
Apa |
Apa |
Vezica urinara |
Vezicula biliara |
Lemn |
Lemn |
Vezicula biliara |
Intestin subtire |
Foc |
Foc |
Intestin subtire |
Stomac |
Pamant |
Pamant |
Stomac |
Intestin gros |
Metal |
Dictionar
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 16311
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved