PRESOPUNCTURA - ENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

Despre meridiane. Clasificarea punctelor

Atunci cand a fost descrisa in Nei Jing (cca 400 i. Hr.) teoria meridianelor avea deja o vechime mult mai mare si are la baza principiul daoist conform caruia Qi-ul guverneaza intregul univers cunoscut sau necunoscut noua.

Meridianele

Circuitele energetice ale corpului in care parcursul Qi-ului a fost deseori asemuit cu curgerea apei se pot imparti in doua grupe:

1. meridianele principale Jing Lo (King Lo)

12 la numar ele alcatuiesc anatomia energetica de baza a organismului uman. Sunt dispuse simetric si bilateral in raport cu axa sagitala, strabatand intregul corp uman, formand o adevarata retea energetica. Pe aceste traiecte Qi-ul circula dupa un orar bine stabilit, parcurgand intregul circuit de cate 50 de ori pe zi, avand un maxim energetic de doua ore pe fiecare meridian. In acest interval de timp apar cel mai adesea simptomele diverselor boli (semn indiscutabil ca meridianul respectiv a fost afectat) si tot in aceasta perioada se poate aplica cu succes tratamentul specific.

 

Matricea energetica a organismului apare inca din timpul vietii embrionare contribuind la dezvoltarea organelor si mecanismelor corpului uman totul pornind de la energia ancestrala, ereditara (de natura inn). Energia devine autonoma pornind din meridianul plamanului, odata cu prima respiratie a noului nascut. Mai trebuie mentionat ca energia ereditara parcurge meridianul rinichiului, incepand cu R1 situat in talpa, care primeste energia de tip inn a pamantului. Transferul energiei are loc dupa urmatorul tipar: P-IG-S-SP-C-IS-VU-R-VS-TF-VB-F, din care se poate deduce foarte usor regula mama-fiu.

Fiecare meridian are un traiect si un orar propriu. Unele corespund unui organ plin, parenchimatos (plaman, splina-pancreas, inima, rinichi,ficat) si sunt de natura inn, altele unui viscer gol (intestin gros, stomac, intestin subtire, vezica urinara, vezicula biliara), de natura yang, in timp ce ultimele sunt asociate unor anumite functii ("stapanul inimii" cunoscut sub denumirile de pericard sau vase-sex, de natura inn si trei incalzitori, trei focare sau trei faclii de natura yang).

Meridianele inn sunt dispuse pe fata interna sau antero-interna a membrelor, sensul circulatiei energiei fiind centrifug (in cele trei meridiane ale membrelor superioare) si centripet (in cele trei meridiane ale membrelor inferioare). Cele sase meridiane yang sunt dispuse pe fata externa sau postero-externa a membrelor, sensul circulatiei energiei fiind centripet (in cele trei meridiane ale membrelor superioare) si centrifug (in cele trei meridiane ale membrelor inferioare). Meridianele situate pe fetele opuse ale fiecarui membru sunt cele inn-yang cuplate (P-IG, S-SP, C-IS, VU-R, VS-TF, VB-F).

Meridianele yang formeaza trei planuri energetice superficiale : Tae Yang (yang superficial, IS+VU), Chao Yang (yang mijlociu, TF+VB), Yang Ming (yang profund, IG+S).

Meridianele inn formeaza trei planuri energetice profunde : Tae Inn (inn superficial, SP+P), Tsiue Inn (inn mijlociu, F+VS), Chao Inn (inn profund, R+C).

A. Cheou Tae Inn (Fei-Ching): meridianul inn al plamanului

Contine 11 puncte. Traiectul intern al meridianului incepe in centrul stomacului, coboara si face o bucla prin partea superioara a intestinului subtire apoi urca, traverseaza diafragma si se ramifica prin cei doi plamani, continua pana la baza gatului, apare la nivelul toracelui in punctul P 1, situat pe linia orizontala ce uneste mamelonul cu axila, trece spre fata antero-interna a bratului si ajunge la nivelul cotului (P 5), de unde coboara pe fata anterioara a antebratului, prin santul radial (aici, pe punctele P 6, P 7, P 8, se palpeaza pulsul, conform procedurilor medicinii traditionale chineze) si se termina in unghiul unghial intern al policelui dinspre index (P 11). Fluxul energetic al ficatului prin F 14, alimenteaza meridianul in punctul P 1. Un vas secundar ce porneste din P 7 face legatura cu meridianul intestinului gros in IG 1. Indicatii terapeutice principale: afectiuni ale membrelor superioare, gat, plamani.

1. Tchong-Fou: La 6 cun de linia mediana anterioara a toracelui pe orizontala, in spatiul dintre coastele 1 si 2.
2. Iunn-Menn: In depresiunea de sub extremitatea laterala a claviculei.
3. Tienn-Fou: Pe partea radiala a muschiului biceps brahial, la 6 cun deasupra pliului de flexiune al cotului.
4. Sie-Po: La 1 cun sub P 3.
5. Tchre-Tsre: Pe pliul de flexiune al cotului in partea radiala a tendonului muschiului biceps brahial, cotul fiind mentinut usor flectat.
6. Krong-Tsoe: Pe partea radiala a fetei anterioare a antebratului la 6 cun deasupra pliului pumnului.
7. Lie-Tsiue: In santul radial la 1,5 cun deasupra pliului de flexiune al pumnului.
8. Tsing-Tsiu: La 1 cun deasupra pliului de flexiune al pumnului in partea mediala a apofizei stiloide radiale.
9. Trae-Iuann: Pe extremitatea radiala a pliului transvers al pumnului, in partea laterala a arterei radiale.
10. Iu-Tsi: Pe extremitatea radiala a pliului transvers al celei de-a doua articulatii a policelui.
11. Chao-Chang: La 2 mm deasupra si in afara unghiului extern al unghiei policelui.

B. Cheou Iang Ming (Fatchrang-Ching): meridianul yang al intestinului gros

Contine 20 puncte. Traiectul superficial incepe din unghiul unghial intern al indexului dinspre police (IG 1), unde primeste energia printr-un vas secundar, din punctul P 7, urca de-a lungul degetului pana la incheietura (IG 4, IG 5), pe fata posterioara a radiusului pana la cot (IG 11), trece pe fata anterioara a umarului (IG 14, IG 15), traverseaza umarul pe marginea posterioro-superioara a articulatiei humerale (IG 16) de unde intersecteaza vasul guvernor (VG 14), ajunge pe partea anterolaterala a gatului (IG 17, IG 18) de unde o ramura externa va continua ascendent pana in punctul (IG 20) iar o ramura interna va cobori pe sub santul subclavicular catre plamani si intestinul gros. Fluxul energetic al plamanului (P 7) alimenteaza meridianul in punctul IG 1. Un vas secundar ce porneste din IG 20 face legatura cu meridianul stomacului in S 1. Indicatii terapeutice principale: afectiuni ale membrelor superioare, gatului, plamanilor, intestinului gros, mandibulei si maxilarului.

1. Chang-Iang: La 2 mm deasupra si in afara unghiului extern a1 unghiei indexului.
2. El-Tsienn: Pe marginea externa a indexului in depresiunea distala a articulatiei metacarpo-falangiene.
3. Sann-Tsienn: Pe marginea externa a indexului imediat inapoia extremitatii distale a celui de al doilea metacarpian.
4. Ro-Kou: In unghiul format de jonctiunea metacarpienelor I si II.
5. Iang-Tsri: In mijlocul tabacherei anatomice la nivelul radiusului.
6. Pien-Li: La 3 cun deasupra lui IG 5.
7. Oenn-Leou: La 5 cun deasupra lui IG 5.
8. Sia-Lienn: La 4 cun sub IG 11.
9. Chan-Lienn: La 3 cun sub IG 11.
10. Sann-Li: La 2 cun sub IG 11.
11. Tsiou-Tchre: In depresiunea ce se formeaza la flectarea cotului, extremitatea laterala a pliului de flexiune al cotului.
12. Tcheo-Tsiao: Deasupra condilului lateral al humerusului.
13. Ou-Li: La 3 cun deasupra lui IG 11.
14. Pi-Nao: La extremitatea interioara V-ului deltoidian in linie cu IG 11.
15. Tienn-Iu: In depresiunea acromionului care se formeaza la ridicarea in abductie a bratului.
16. Tsiu-Kou: In depresiunea dintre extremitatea acromiala a claviculei si spina omoplatului.
17. Tienn-Ting: La cca. 1 cun sub IG 18, pe marginea posterioara a muschiului sterno-cleido-mastoidian. Pentru localizare, capul se mentine in extensie.
18. Fou-Trou: La 3 cun lateral de cartilajul tiroid, intre capatul sternal si cel clavicular al muschiului sterno-cleido-mastoidian.
19. Ro-Tsiao 0,5 cun lateral de VG 26.
20. Iang-Siang: Pe pliul nazo-genian, la nivelul marginii inferioare a aripei nasului.

C. Tsou Iang Ming (Oe-Ching): meridianul yang al stomacului

Contine 45 puncte. Opiniile privind traiectul meridianului intre S 1-S 9 reprezinta motiv de disputa intre specialisti. Traiectul extern in prima varianta, se presupune a incepe in punctul S 1 situat pe rebordul inferior al orbitei, coboara pana la 1 cun in afara comisurii bucale (S 4), continua de-a lungul mandibulei prin S 5, catre S 6 (situat la 1,5 cun de unghiul maxilar inferior), de unde urca in fata tragusului (S 7), apoi la 1 cun in spatele si la 3 cun deasupra unghiului extern al orbitei (S 8). De aici descinde pe un traiect paralel (S 8-S 5) pana la partea antero-laterala a gatului, in punctul S 9 si spre baza acestuia (S 12). Cea de-a doua varianta presupune ca punctul S 1 este situat la 1 cun in spatele si 4 cun deasupra unghiului extern al orbitei, de unde meridianul descinde in fata tragusului (S 2), contiuna coborarea spre S 3 (situat pe unghiul maxilar inferior), urca pe rebordul inferior al orbitei (S 4), coboara in S 5, situat imediat sub el, la mai putin de 1 cun, la nivelul pliului nazogenian (S 6), in S 7, alaturi de comisura buzelor si apoi in punctul S 8, aflat pe marginea mandibulei, mai jos de punctul S 3. Incepand cu punctul S 9, cele doua variante revin la acelasi numitor comun. S 12 este punctul din care meridianul incepe traversarea toracelui pe o linie ce trece deasupra mamelonului (S 13-S 19), apoi a abdomenului la 2 cun de ombilic (S 20-S 30), coboara pe coapsa si pe fata antero-laterala a genunchiului spre gamba (S 36), pe marginea externa a tibiei si a fetei dorsale a labei piciorului pana unghiul unghial intern al celui de-al doilea deget dinspre al treilea deget. Din S 3 traiectul meridianului se intersecteaza cu VG in punctul VG 27, iar din S 4, cu MC in punctul MC 24. Un traiect intern pleaca din S 3 urca pana la 1 cun lateral de coltul intern al ochiului de unde coboara in S 1; un altul coboara din S 7 catre laringe; un al treilea descinde profund din S 12 de-a lungul meridianului, prin plaman, diafragma, stomac si splina-pancreas, intestine, pentru a reveni la suprafata prin S 30. Un ultim vas secundar uneste punctul S 36 cu S 45. Fluxul energetic al intestinului gros (IG 20) alimenteaza meridianul in punctul S 1. Un vas secundar ce porneste din S 42 face legatura cu meridianul splina-pancreas in SP 1. Indicatii terapeutice principale: afectiuni ale ochilor, nasului, mandibulei si maxilarului, gatului, plamanilor, intestinului gros, intestinului subtire, ale membrelor inferioare.

1. Treou-Oe: Intre punctul infraorbitar si globul ocular.
2. Sia-Koann: In depresiunea orificiului infraorbitar.
3. Tsia-Tchre: Sub punctul S 2, la nivelul marginii inferioare a aripei nasului.
4. Tchreng-Tsri: La 0,4 cun lateral de comisura bucala.
5. Se-Pae: Pe marginea anterioara a muschiului maseter, la nivelul unghiului mandibulei.
6. Tsiu-Tsiao: Pe proeminenta muschiului maseter ce se formeaza la contracture fortata a acestui muschi.
7. Ti-Tsrang: Anterior de apofiza condilului mandibulei in depresiunea de sub marginea inferioara a arcadei zigomatice.
8. Ta-Ing: La 0,5 cun posterior de unghiul supero-lateral format de linia de insertie a parului la nivelul fruntii.
9. Jenn-Ing: Latertal de cartilajul tiroid pe marginea anterioara a muschiului sterno-cleido-mastoidian, posterior de artera carotida comuna.
10. Choe-Trou: Pe marginea anterioara a muschiului sterno-cleido-mastoidian la jumatatea distantei dintre S 9 si S 11.
11. Tsri-Che: Pe marginea superioara a claviculei sub S 9.
12. Tsiu-Prenn: Pe linia mamelonara in mijlocul fosei supraclaviculare.
13. Tsri-Rou: La 4 cun lateral de MC 21, pe linia medio-claviculara.
14. Krou-Fang: La 4 cun lateral de MC 20, in primul spatiu intercostal.
15. Ou-I: La 4 cun lateral de MC 19, in spatiul al doilea intercostal.
16. Ing-Tchroang: La 4 cun lateral de MC 18, in spatiul al treilea intercostal.
17. Jou-Tchong: In al patrulea spatiu intercostal pe linia medioclaviculara. Autorii moderni chinezi il situeaza in centrul mamelonului si il recomanda doar ca punct de reper, fiind contraindicata inteparea sau moxa la nivelul sau.
18. Jou-Kenn: Sub mamelon, in al cincilea spatiu intercostal.
19. Pou-Jong: La 2 cun lateral de MC 14 si 6 cun deasupra ombilicului.
20. Tchrang-Mann: La 2 cun lateral de MC 13 si 5 cun deasupra ombilicului.
21. Leang-Menn: La 2 cun lateral de MC 12 si 4 cun deasupra ombilicului.
22. Koann-Menn: La 2 cun lateral de MC 11 si 3 cun deasupra ombilicului.
23. Trae-I: La 2 cun lateral de MC 10 si 2 cun deasupra ombilicului.
24. Roa-Jeou: La 2 cun lateral de MC 9 si 1 cun deasupra ombilicului.
25. Tien-Tchrou: La 2 cun lateral de ombilic.
26. Oae-Ling: La 2 cun lateral de MC 7 si 1 cun sub ombilic.
27. Ta-Tsiu: La 2 cun lateral de MC 5 si 2 cun sub ombilic.
28. Choe-Tao: La 2 cun lateral de MC 4 si 3 cun sub ombilic.
29. Koe-Lae: La 2 cun lateral de MC 3 si 4 cun sub S 25.
30. Tsri-Tchrong: La 2 cun lateral de MC 2 si 5 cun sub S 25.
31. Pi-Koann: Sub spina iliaca anterosuperioara la nivelul marginii superioare a simfizei pubiene.
32. Fou-Trou: La 6 cun deasupa marginii superioare a rotulei.
33. Inn-Che: La 3 cun deasupra marginii superioare laterale a rotulei, intr-o depresiune.
34. Leang-Tsiou: La 2 cun deasupra marginii supero-laterale a rotulei, intr-o depresiune.
35. Tou-Pi: La marginea externa a rotulei la nivelul interliniului articular al genunchiului.
36. Sann-Li: Pe orizontala ce trece prin colul peroneului la 0,5 cun, inafara crestei tibiale anterioare.
37. Chang-Lienn: La 3 cun sub S 36 pe aceeasi linie.
38. Tsiao-Kreou: La 2 cun sub S 37.
39. Sia-Lenn: La 3 cun sub S 37.
40. Fong-Long: Inaintea marginii anterioare a peroneului, sub capul peroneului, la distanta unei latimi de mana.
41. Tsie-Tsri: In mijlocul pliului de flexiune al piciorului.
42. Tchrong-Iang: La 1,5 cun distal de S 41.
43. Sienn-Kou: In depresiunea distala a jonctiunii dintre metatarsienele II si III.
44. Nei-Ting: Pe fata dorsala a piciorului langa marginea externa a extremitatii proximale a primei falange a degetului a1 doilea al piciorului.
45. Li-Toe: La 2 mm deasupra unghiului ungheal extern a1 celui de al doilea deget a1 piciorului, pe latura sa externa.

D. Tsou Tae Inn (Pi-Ching): meridianul inn al splinei-pancreas

Contine 21 puncte. Incepe de la unghiul ungheal intern al haluceului dinspre exterior (SP 1), trece la articulatia metatarso-falangiana a degetului mare si in fata maleolei interne (SP 5). De aici trece pe fata interna a gambei (SP 6-SP 9), pe coapsa si ventral (SP 13) de unde intersecteaza vasul de conceptie in MC 3, pe care il paraseste in MC 4 pentru a urca pe abdomen (SP 14, SP15); de aici intersecteaza iar vasul de conceptie in punctul MC 10 dar revine pe torace (SP 16) si continua un traiect ascendent pana in spatiul III intercostal, la 6 cun de linia antero-mediana a corpului (SP 20) de unde coboara pana in spatiul VII intercostal pe linia medio-axilara (la 3 cun sub VB 22). O ramura se desprinde din SP 16 pentru a urma un traiect intern: ramura de pe partea stanga a meridianului principal SP patrunde in stomac si splina iar ramura de pe partea dreapta a meridianului principal SP patrunde in pancreas si stomac, dupa care se unesc si traverseaza diafragma, pentru a intra in torace; o alta ramura se desprinde din punctul S 20 si urmeaza de asemenea un traiect intern ascendent pana la baza limbii. Fluxul energetic al stomacului (S 42) alimenteaza meridianul in punctul SP 1. Un vas secundar ce porneste din SP 21 face legatura cu meridianul inimii in C 1. Indicatii terapeutice principale: afectiuni ale splinei, pancreasului, stomacului, limbii, organelor genitale , ale membrelor inferioare.

1. Inn-Po: La 2 mm inapoia unghiului ungheal intern al halucelului.
2. Ta-Tou: In partea mediala a halucelului putin anterior si inferior de articulatia metatarso-falangiana.
3. Trae-Ro: Pe aceeasi parte a haluceului dar posterior de articulatia metatarso-falangiana.
4. Kong-Soun: Sub si pe interliniul articulatiei metatarsianului cu cuneiformul I.
5. Chang-Tsiou: La 1,5 cun anterior si putin sub proeminenta anterioara a maleolei interne, la marginea mediala a tendonului extensorului halucelului.
6. Sann-In-Tsiao: Pe marginea postero-interna a tibiei, 4 cun deasupra varfului maleolei interne.
7. Leou-Kou: Pe aceeasi linie, la 4 cun deasupra punctului SP 6.
8. Ti-Tsi: Pe marginea postero-interna a tibiei, la 4 cun sub baza epifizei tibiale proximale.
9. Inn-Ling-Tsiuann: In unghiul format de tuberozitatea interna a tibiei si marginea sa posterioara.
10. Siue-Rae: La 2 cun deasupra marginii superioare a rotulei, in mijlocul muschiului vest medial.
11. Tsi-Menn: La 6 cun deasupra punctului SP 10, medial de muschiul croitor.
12. Tchrong-Menn: Pe pliul inghinal, la jumatatea distantei dintre spina iliaca antero-superioara si simfiza pubiana.
13. Fou-Che: La 4 cun lateral de linia mediana anterioara si 0,7 cun deasupra lui SP 12.
14. Fou-Tsie: La aceeasi distanta fata de linia mediana ca cel precedent si la 1,3 cun sub SP 15.
15. Ta-Rong: La 4 cun lateral de ombilic - marginea laterala a muschiului drept abdominal.
16. Fou-Ngae: La 3 cun deasupra lui SP 15 pe aceeasi linie.
17. Che-Tseou: In spatiul al cincilea intercostal, la 6 cun lateral de linia mediana anterioara.
18. Tienn-Tsri: In spatiul al patrulea intercostal, la 6 cun lateral de linia mediana anterioara.
19. Siong-Siang: In spatiul al treilea intercostal, la 6 cun lateral de linia mediana anterioara.
20. Tcheou-Iong: In al doilea spatiu intercostal, la 6 cun lateral de linia mediana anterioara.
21. Ta-Pao: In spatiul al saselea intercostal, pe linia axilara anterioara.

E. Cheou Chao Inn (Sienn-Ching): meridianul inn al inimii

Contine 9 puncte. Traiectul intern incepe in centrul inimii in dreptul punctului MC 17, de unde un ram urca la gat si spre ochi, un altul traverseaza diafragma si patrunde in intestinul subtire iar ultimul traverseaza plamanul si apare la suprafata in punctul C 1, centrul axilei, inauntrul arterei axilare. De aici coboara de-a lungul fetei interne a bratului, a plicii cotului (C 3), a antebratului pana la incheietura mainii (C 7), iar prin palma, ajunge la extremitatea auricularului, langa unghiul unghial intern dinspre inelar (C 9). Fluxul energetic al splinei-pancreasului (SP 21) alimenteaza meridianul in punctul C 1. Un vas secundar ce porneste din C 9 face legatura cu meridianul intestinului subtire IS 1. Indicatii terapeutice principale: afectiuni ale inimii, psihice, ale limbii, gatului, ochilor, plamanului, membrelor superioare.

1. Tsi-Tsiuann: In centrul axilei, medial de artera axilara.
2. Tsring-Ling: La 3 cun deasupra pliului de flexiune a1 cotului, pe marginea interna a bicepsului.
3. Chao-Rae: La extremitatea interna a pliului de flexiune al cotului.
4. Ling-Tao: La 2,5 cun deasupra pliului de flexiune al cotului pe artera cubitala.
5. Trong-Li: La 1,5 cun deasupra pliului de flexiune a1 cotului pe artera cubitala.
6. Inn-Tsri: Pe artera cubitala, imediat deasupra pliului de flexiune al pumnului.
7. Chenn-Menn: Pe pliul de flexiune al pumnului, la marginea radiala a pisiformului.
8. Chao-Fou: La jonctiunea dintre metacarpianele IV si V, langa capul metacarpianului V.
9. Chao-Tchrong: La 2 mm deasupra si in afara unghiului extern al unghiei auricularului.

F. Cheou Tae Iang (Siao-Tchrang-Ching): meridianul yang al intestinului subtire

Contine 19 puncte. Traiectul superficial incepe in unghiul unghial intern al auricularului dinspre exterior (IS 1), urmeaza fata externa a mainii pana la incheietura (IS 5), ajunge la cot in gutiera cubitala (IS 8), urmeaza fata postero-exterioara a bratului, apoi urca pe articulatia umarului (IS 11-IS 15), traverseaza umarul in punctul E 12, de unde se desprinde un ram superficial catre E 13, punctul din care traiectul devine profund si descinde catre foseta supraclaviculara, esofag, inima si intestinul subtire, iesind la suprafata de trei ori de-a lungul MC (MC 16, MC 12, MC 11). Traiectul extern continua din E 12 ascendent, pe fata antero-laterala a gatului, catre punctul IS 16, unghiul mandibulei (IS 17), pe obraz, la nivelul arcadei zigomatice (IS 18) si se termina inaintea urechii (IS 19). Din punctul IS 19 un vas secundar duce catre VB 1. Fluxul energetic al inimii (C 9) alimenteaza meridianul in punctul IS 1. Un vas secundar ce porneste din IS 18 face legatura cu meridianul vezicii urinare in VU 1. Indicatii terapeutice principale: afectiuni metabolice, ale inimii, stomacului, intestinului subtire si membrelor superioare.

1. Chao-Tsre: Este dispus simetric fata de C 9 in partea cubitala a auricularului pe marginea interna a mainii.
2. Tsien-Kou: Sub articulatia metacarpo-falangiana a auricularului.
3. Reou-Tsri: La sfarsitul pliului ce proiemina la nivelul articulatiei metacarpofalangiana a auricularului cand se strange pumnul.
4. Oan-Kou: In depresiunea dintre osul cu carlig si al V-lea metacarpian.
5. Iang-Kou: In depresiunea dintre extremitatea distala a cubitusului si osul pisiform.
6. Iang-Lao: La 1,5 cun deasupra pliului de flexiune al pumnului.
7. Tche-Tcheng: Pe fata postero-interna a antebratului, la marginea osului cubital, aproximativ la jumatatea lungimii antebratului.
8. Siao-Rae: La nivelul varfului olecranului, in incizura nervului cubital.
9. Tsienn-Tchenn: La 1 cun deasupra pliului axilar posterior, pe marginea inferioara a muschiului deltoid.
10. Nao-Krong: La 1 cun sub spina omoplatului, pe verticala acromionului.
11. Tien-Tsong: In centrul fosei subspinoase.
12. Tchreng-Fong: In centrul fosei suprascapulare.
13. Tsiou-Iuann: In partea mediana a fosei suprascapulare, la jumatatea distantei dintre IS 10 si apofiza spinoasa a vertebrei D 2.
14. Tsienn-Oae-Iu: La 3 cun lateral de spatiul dintre apofizele spinoase D 1-D 2.
15. Tsienn-Tchong-Iu: La 2 cun lateral de spatiul interspinos C 7-D 1.
16. Tienn-Tchrong: Pe marginea posterioara a muschiului sterno-cleido-mastoidian, la 3 cun sub mastoida.
17. Tienn-Jong: Pe marginea interioara a muschiului sterno-cleido-mastoidian, la nivelul unghiului mandibular.
18. Fou-Trou: Pe marginea inferioara a osului malar, la nivelul marginii anterioare a ramurii ascendente a mandibulei.
19. Ting-Kong: Imediat inaintea tragusului.

G. Tsou Tae Iang (Prang-Koang-Rhing): meridianul yang al vezicii urinare

Contine 67 puncte. Traiectul extern incepe in unghiul intern al ochiului (VU 1), urca pe frunte (VU 3, unde intersecteaza vasul guvernor in VG 24) si apoi pe craniu (VU 7, de unde o ramura superficiala atinge meridianul veziculei biliare in VB 12 iar o ramura interna intersecteaza iar vasul guvernor in VG 20), pe o linie paramediana, de unde incepe sa coboare spre ceafa, dar nu inainte de a intersecta meridianul VG in punctul VG 17 (VU 9). Din punctul VU 10, meridianul se divide: o ramura intersecteaza VG 15, coboara in VG 14, dupa care descinde pe o linie paralela, la 1,5 cun in afara apofizelor spinoase ale coloanei vertebrale, pana in punctul VU 30, in exteriorul orificiului IV sacral, pentru a urca in punctul VU 31 (la 1 cun de linia mediana, deasupra orificiului sacral I) si a cobori iar pe o linie paralela (VU 35); aceasta ramura ajunge pe fata posterioara a coapsei si atinge plica subfesiera in punctul VU 36 si isi continua traseul descendent pana in spatele genunchiului (VU 39). Trebuie mentionat ca intre VU 11 si VU 30 sunt situate punctele shu, de asentiment (drenaj), ce corespund tuturor functiilor vegetative. O a doua ramura a meridianului coboara pe un traiect paralel cu prima, dar la 3 cun in afara apofizelor spinoase (VU 41-VU 54), inainte de reunificarea din punctul VU 40. Inainte de a descinde pe fata posterioara a coapsei, intersecteaza meridianul VB in punctul VB 30 (VU 54). Cele doua ramuri ale meridianului se vor intalni in mijlocul fosei poplitee (VU 40). Nu se stie cu siguranta daca energia meridianului de la nivelul punctului VU 10 se imparte intre cele doua ramuri cu traiect paralel sau daca nu cumva, exista un alt traiect intern plecat de la nivelul unui punct intermediar, probabil VU 39 si care traverseaza coapsa si spatele pentru a iesi la suprafata in punctul VU 41. Traiectul meridianului continua pe fata posterioara a gambei (VU 58), ajunge in spatele maleolei externe (VU 60), trece pe marginea externa a piciorului (VU 62-VU 65) si se termina in unghiul unghial intern al degetului mic de la picior dinspre exterior (VU 67). Un vas secundar intern coboara catre creier iar un altul atinge intai rinichiul si apoi vezica. Fluxul energetic al intestinului subtire (IS 18) alimenteaza meridianul in punctul VU 1. Un vas secundar ce porneste din VU 67 face legatura cu meridianul rinichiului in R 1. Indicatii terapeutice principale: afectiuni ale rinichilor, vezicii urinare, membrelor inferioare, capului, coloanei vertebrale, sistemului nervos, enurezis, retentie de urina.

1. Tsing-Ming: Medial de comisura interna a pleoapelor.
2. Tsroann-Tchou: La extremitatea mediala a arcadei sprancenoase.
3. Mei-Tchrong: Deasupra punctului precedent, la nivelul liniei de insertie a parului.
4. Tsiou-Tchrae: La 1,5 cun lateral de linia mediana anterioara, la nivelul liniei de insertie a parului.
5. Ou-Tchrou: La 0,5 cun deasupra lui VU 4.
6. Tchreng-Konng: Pe aceeasi linie cu VU 5, la 1,5 cun de acesta.
7. Trong-Tienn: Pe aceeasi linie cu VU 6, la 1,5 cun de acesta.
8. Lao-Tsri: Pe aceeasi linie cu VU 7, la 1,5 cun de acesta.
9. Iu-Tchenn: La 1,3 cun lateral de linia mediana posterioara a craniului la nivelul marginii superioare a protuberantei occipitale externe.
10. Tienn-Tchou: La 1,3 cun lateral de linia mediana posterioara a craniului, langa baza occipitalului.
11. Ta-Tchrou: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasa a vertebrei D 1.
12. Fong-Menn: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasa a vertebrei D 2.
13. Fei-Iu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasa a vertebrei D 3.
14. Tsiue-In-Iu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasa a vertebrei D 4.
15. Sinn-Iu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasa a vertebrei D 5.
16. Tou-Iu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasa a vertebrei D 6.
17. Ko-Iu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasa a vertebrei D 7.
18. Kan-Iu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasa a vertebrei D 9.
19. Tann-Iu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasa a vertebrei D 10.
20. Pi-Iu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasa a vertebrei D 11.
21. Oe-Iu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasa a vertebrei D 12.
22. Sann-Tsiao-Lu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasa a vertebrei L 1.
23. Chenn-Iu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasa a vertebrei L 2.
24. Ta-Chrang-Iu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasa a vertebrei L 3.
25. Tsri-Rae-Iu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasa a vertebrei L 4.
26. Koann-Iuann-Iu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasa a vertebrei L 5.
27. Siao-Tchrang-Iu: La nivelul primei gauri sacrate.
28. Prang-Koann-Iu: La nivelul celei de a doua gauri sacrate.
29. Tchong-Liu-Iu: La nivelul celei de a treia gauri sacrate.
30. Pae-Roann-Iu: La nivelul celei de a patra gauri sacrate.
31. Chang-Tsiao: La 1 cun lateral de linia mediana posterioara, deasupra primei gauri sacrate.
32. Tsre-Tsiao: La 1 cun lateral de linia mediana posterioara, deasupra celei de a doua gauri sacrate.
33. Tchong-Tsiao: La 1 cun lateral de linia mediana posterioara, deasupra celei dc a treia gauri sacrate.
34. Siao-Tsiao: La 1 cun lateral de linia mediana posterioara, deasupra celei de a patra gauri sacrate.
35. Roe-Iang: La 0,5 cun lateral de linia mediana posterioara, la nivelul extremitatii inferioare a coccisului.
36. Fou-Fenn: La jumatatea pliului fesier.
37. Pao-Rou: La jumatatea liniei dintre pliul fesier si pliul spatiului popliteu.
38. Kao-Roang: La 1 cun deasupra lui VU 39.
39. Chenn-Trang: La nivelul extremitatii laterale a pliului spatiului popliteu.
40. I-Si: La jumatatea pliului spatiului popliteu.
41. Ko-Koann: La 3 cun lateral de linia mediana posterioara, la nivelul apofizei spinoase a vertebrei D 2.
42. Rou-Nienn: La 3 cun lateral de linia mediana posterioara, la nivelul apofizei spinoase a vertebrei D 3.
43. Iang-Kang: La 3 cun lateral de linia mediana posterioara, la nivelul apofizei spinoase a vertebrei D 4.
44. I-Che: La 3 cun lateral de linia mediana posterioara, la nivelul apofizei spinoase a vertebrei D 5.
45. Oe-Tsrang: La 3 cun lateral de linia mediana posterioara, la nivelul apofizei spinoase a vertebrei D 6.
46. Roang-Menn: La 3 cun lateral de linia mediana posterioara, la nivelul apofizei spinoase a vertebrei D 7.
47. Tche-Che: La 3 cun lateral de linia mediana posterioara, la nivelul apofizei spinoase a vertebrei D 9.
48. Pao-Roang: La 3 cun lateral de linia mediana posterioara, la nivelul apofizei spinoase a vertebrei D 10.
49. Tche-Pienn: La 3 cun lateral de linia mediana posterioara, la nivelul apofizei spinoase a vertebrei D 11.
50. Tchen-Fou: La 3 cun lateral de linia mediana posterioara, la nivelul apofizei spinoase a vertebrei D 12.
51. In-Menn: La 3 cun lateral de linia mediana posterioara, la nivelul apofizei spinoase a vertebrei L 1.
52. Feou-Tsri: La 3 cun lateral de linia mediana posterioara, la nivelul apofizei spinoase a vertebrei L 2.
53. Oe-Iang: La 3 cun lateral de linia mediana posterioara, la nivelul celei de a doua gauri sacrate.
54. Oe-Tchong: La 3 cun lateral de linia mediana posterioara, la nivelul celei de a patra gauri sacrate.
55. Ro-Iang: La 2 cun sub punctul VU 40.
56. Tchreng-Tun: Pe mijlocul moletului intre cei doi muschi gemeni.
57. Tcreng-Cuan: La baza muschilor gemeni.
58. Fei-Iang: Pe linia punctului VU 60, la 7 cun deasupra acestuia.
59. Fou-Iang: La 3 cun deasupra punctului VU 60.
60. Kroun-Loun: Intre maleola externa si tendonul lui Achile, la acelasi nivel cu varful maleolei.
61. Prou-Chenn: La 1,5 cun sub punctul VU 60.
62. Chenn-Mo: La 0,5 cun sub si putin inaintea varfului maleolei externe.
63. Tsinn-Menn: Pe fata externa a piciorului in punctul de unire al calcaneului, astragalului si cuboidului.
64. Tsing-Kou: Sub tuberozitatea celui de al cincilea metatarsian.
65. Chou-Kou: Posterior si sub articulatia metatarso-falangiana a degetului cinci al piciorului.
66. Trong-Kou: Pe latura externa a degetului cinci, la nivelul primei falange aproape de articulatia a doua.
67. Tche-Inn: La 1 mm inapoia si putin in afara unghiului extern al unghiei degetului cinci.

H. Tsou Chao Inn (Chenn-Ching): meridianul inn al rinichilor

Contine 27 puncte. Traiectul extern incepe in mijlocul talpii (punctul R 1, situat in fosa formata prin flectarea degetelor), urca pe marginea interna a labei piciorului, prin fata maleolei interne, pentru a face o bucla in jurul acesteia (R 3-R 6), isi reia traiectul ascendent pe marginea interna a tibiei, la extremitatea interna a plicii genunchiului (R 10), pe partea lateral-posterioara a coapsei, pana intersecteaza meridianul VG in punctul VG 1 de unde se detaseaza o ramura interna ce urca de-a lungul sacrului pana in dreptul rinichilor. De aici se ramifica: o bransa coboara prin vezica urinara si iese la suprafata in punctul R 11, situat la marginea superioara a pubisului si la 0,5 cun de linia antero-mediana a corpului langa punctul MC 2, iar cealalta traverseaza inima, ficatul (splina-pancreasul), diafragma, plamanul si iese la suprafata in punctul R 27. Incepand cu punctul R 11, traiectul extern urmeaza o linie paralela la 0,5 cun de linia antero-mediana a corpului, traversand abdomenul (R 11-R 21) si inca una la 2 cun, traversand toracele (R 22-R 27) luand sfarsit in fosa subclaviculara. Din punctul R 27 un vas secundar intersecteaza meridianul MC in punctul MC 23, dupa care urca la baza limbii. Fluxul energetic al vezicii urinare (VU 67) alimenteaza meridianul in punctul R 1. Un vas secundar ce porneste din R 27 face legatura cu meridianul vase-sex in VS 1. Indicatii terapeutice principale: afectiuni ale rinichilor, vezicii urinare, ficatului, inimii, membrelor inferioare, gatului, coloanei vertebrale sacrale, nervului sciatic.

1. Iang-Tsiuann: In mijlocul fosei plantare ce se formeaza la flexia plantara a degetelor.
2. Jenn-Kou: Pe fata interioara a piciorului, sub proieminenta scafoidului.
3. Tsrae-Tsri: La jumatatea distantei dintre tendonul lui Achile si maleola interna.
4. Ta-Tchong: In depresiunea mediana supracalcaneana.
5. Choe-TsLuann: Pe linia lui R 3, la 1 cun sub el.
6. Tchao-Rae: La 1 cun sub proieminenta maleolei interne.
7. Fou-Leou: La 3 cun proximal de proieminenta maleolei interne si 0,5 cun posterior de marginea posterioara a tibiei.
8. Tsiao-Sinn: Pe aceasi linie orizontala cu punctul precedent, imediat la marginea posterioara a tibiei.
9. Tso-Pinn: La 5 cun deasupra punctului R 3 si 1 cun inapoia marginii posterioare a tibiei.
10. Inn-Kou: Pe extremitatea interna a pliului transvers popliteu intre tendoanele muschilor semitendinos si semimembranos.
11. Rong-Kou: Pe marginea superioara a simfizei pubiene, la 0,5 cun lateral de linia mediana a corpului.
12. Ta-Ro: La 0,5 cun lateral de linia mediana anterioara si la 1 cun deasupra punctului R 11.
13. Tsri-Tsiue: La 0,5 cun lateral de linia mediana anterioara si la 1 cun deasupra punctului R 12.
14. Se-Mann: La 0,5 cun lateral de linia mediana anterioara si la 1 cun deasupra punctului R 13.
15. Tchong-Tchou: La 0,5 cun lateral de linia mediana anterioara si la 1 cun deasupra punctului R 14.
16. Roang-Iu: La 0,5 cun lateral de linia mediana anterioara si la 1 cun deasupra punctului R 15.
17. Chang-Tsiou: La 0,5 cun lateral de linia mediana si la 2 cun deasupra punctului R 16.
18. Chenn-Koan: La 0,5 cun lateral de linia mediana anterioara si la 1 cun deasupra punctului R 17.
19. In-Tou: La 0,5 cun lateral de linia mediana anterioara si la 1 cun deasupra punctului R 18.
20. Trong-Kou: La 0,5 cun lateral de linia mediana anterioara si la 1 cun deasupra punctului R 19.
21. Iou-Menn: La 0,5 cun lateral de linia mediana anterioara si la 1 cun deasupra punctului R 20.
22. Pou-Lang: La 2 cun lateral de linia mediana anterioara si la 1 cun deasupra punctului R 21, in spatiul al cincilea intercostal.
23. Chenn-Fong: La 2 cun lateral de linia mediana anterioara si la 1 cun deasupra punctului R 22, in spatiul al patrulea intercostal.
24. Ling-Siu: La 2 cun lateral de linia mediana anterioara si la 1 cun deasupra punctului R 23, in spatiul al treilea intercostal.
25. Chenn-Tsrang: La 2 cun lateral de linia mediana anterioara si la 1 cun deasupra punctului R 24, in spatiul al doilea intercostal.
26. Rou-Chong: La 2 cun lateral de linia mediana anterioara si la 1 cun deasupra punctului R 25, in primul spatiu intercostal.
27. Iou-Fou: La 2 cun lateral de linia mediana anterioara si la 1 cun deasupra punctului R 26, intre prima coasta si clavicula.

I. Cheou Tsiue Inn (Sin-Pao-Ching): meridianul inn vase-sex

Contine 9 puncte. Traiectul intern incepe in mijlocul toracelui, la nivelul inimii, se uneste cu pericardul, traverseaza diafragma si se ramifica, o ramura coborand catre partea inferioara a abdomenului iar cealalta urmeaza spatiul IV intercostal si apare superficial la marginea superioara a coastei a V a, la 1 cun in afara mamelonului (VS 1). De aici ajunge la axila si urmeaza fata interna a bratului pana la cot (VS 3), apoi pe cea a antebratului pana la incheietura mainii (VS 7) si in mijlocul palmei (VS 8), pentru a se termina la extremitatea mediusului in unghiul unghial intern dinspre index (VS 9). Fluxul energetic al rinichiului (R 27) alimenteaza meridianul in punctul VS 1. Un vas secundar ce porneste din VS 8 face legatura cu meridianul trei focare in TF 1. Indicatii terapeutice principale: afectiuni neuropsihice, sexuale, cardiace, vasculare, ale membrelor superioare.

1. Tienn-Tchre: La 1 cun lateral de mamelon, in spatiul al patrulea intercostal.
2. Tienn-Tsiuann: Sub orizontala ce trece prin mamelon, pe marginea interioara a bicepsului.
3. Tsiou-Tsre: Pe pliul cotului, marginea interioara a muschiului biceps.
4. Tsri-Menn: La 5 cun deasupra pliului de flexiune al pumnului intre cubitus si radius.
5. Tsienn-Tche: La 3 cun deasupra pliului de flexiune al pumnului.
6. Nei-Koann: La 2 cun deasupra pliului de flexiune al pumnului.
7. Ta-Ling: Pe mijlocul pliului de flexiune al pumnului.
8. Lao- Kong: In mijlocul palmei intre medius si inelar pe marginea externa a celui de al treilea metacarpian.
9. Tchong-Tchrong: La 2 mm deasupra si in afara unghiului unghial dinspre index.

J. Cheou Chao Iang (San-Tsiao-Ching): meridianul iang trei focare

Contine 23 puncte. Traiectul extern incepe in unghiul unghial intern al inelarului dinspre auricular (TF 1), trece pe dosul palmei si al incheieturii mainii urmand un traiect ascendent pe fata posterioara a antebratului (TF 10) si bratului pana la umar (TF 15) de unde un ram intern descinde in foseta supraclaviculara, intra in legatura cu pericardul si sfarseste printr-o linie descendenta in cele trei focare. Traiectul extern urca din punctul TF 15 pe partea laterala a gatului spre cap, pana in spatele unghiului mandibular (TF 16), de unde ocoleste pavilionul urechii, pe linia de insertie a parului si sfarseste la extremitatea externa a sprancenei (TF 23). Un vas secundar profund pleaca din TF 17, traverseaza urechea, se insereaza in punctul IS 19, de unde trece in TF 21. Un alt vas secundar pleaca din TF 20, intersecteaza meridianul VB in punctul VB 4, isi continua periplul inserandu-se in punctul S 8, de unde coboara pe un traiect profund prin fata tamplei, pana in partea de jos a obrazului pentru a urca in punctul IS 18. Un alt ram intern porneste din fosa supraclaviculara, probabil prin E 12-E 13 (dinspre TF 15), patrunde in torace, coboara catre inima si apoi catre triplul incalzitor pe care il guverneza. Fluxul energetic al pericardului (VS 9) alimenteaza meridianul in punctul TF 1. Un vas secundar ce porneste din TF 23 face legatura cu meridianul veziculei biliare in VB 1. Indicatii terapeutice principale: afectiuni ale organelor abdominale si toracice, capului si membrelor superioare.

1. Koang-Tchrong: La 2 mm proximal de unghiul ungheal intern al inelarului.
2. Ie-Menn: Intre metacarpienele IV si V, langa articulatiile lor cu falangele, fata dorsala a mainii.
3. Tchong-Tchou: Intre metacarpienele IV si V, intr-o depresiune posterioara articulatiei metacarpofalangiene.
4. Iang-Tchre: Pe pliul posterior al pumnului, intr-o depresiune situata deasupra capului celui de al patrulea metacarpian.
5. Oae-Koann: La 2 cun deasupra pliului posterior al pumnului, intre cubitus si radius.
6. Tche-Keou. Pe aceeasi linie, la 1 cun deasupra punctului precedent.
7. Roe-Tsong: La acelasi nivel cu TF 6 dar pe marginea radiala a cubitusului.
8. Sann-Iang-Lo: La 1 cun deasupra precedentului.
9. Se-Tou: La 5 cun sub olecran, intre cubitus si radius.
10. Tienn-Tsing: La 1 cun posterior si superior de olecran in depresiunea creata prin flectarea cotului.
11. Tsring-Leng-Iuann: La 1 cun deasupra precedentului, cotul fiind flectat.
12. Siao-Lo: La jumatatea distantei intre punctele TF 11 si TF 13.
13. Nao-Roe: La marginea posterioara a muschiului deltoid, la 3 cun sub TF 14.
14. Tsienn-Tsiao: In depresiunea ce se formeaza posterior dupa ce ridicam bratul.
15. Tien-Tsiao: La jumatatea distantei dintre varful acromionului si punctul VG 14.
16. Tienn-Iou: La marginea posterioara a muschiului sterno-cleido-mastoidian, la nivelul unghiului mandibulei.
17. I-Fong: Posterior la lobul urechii, in depresiunea situata intre mandibula si apofiza mastoida.
18. Tchre-Mo: In santul retroauricular, la mijlocul tragusului.
19. Lou-Si: La 1 cun deasupra lui TF 18.
20. Tsio-Suan: La nivelul punctului superior al urechii, pe linia de insertie a parului.
21. Se-Tchou: Anterior intre helix si tragus, putin sub limita superioara a tragusului.
22. Ro-Tsiao: Pe linia de insertie a parului, la marginea superioara a arcadei zigomatice.
23. El-Menn: In depresiunea situata imediat proximal si posterior de extremitatea laterala a sprancenelor.

K. Tsou Chao Iang (Tann-Ching): meridianul yang al veziculei biliare

Contine 44 puncte. Traiectul superficial al meridianului incepe in unghiul extern al ochiului (VB1), ajunge in fata tragusului, urmeaza un parcurs ascendent catre regiunea temporala, descriind mai multe curbe in fata urechii (VB 2-VB 4, VB 4-VB 8) si apoi in spatele sau (VB 8-VB 12, VB 12-VB 14, VB 14-VB 20) catre regiunea frontala a craniului, trece pe partea laterala a craniului, in afara meridianului vezicii urinare, de unde ajunge pe partea laterala a gatului (VB 21), se insereaza in meridianul VG in punctul VG 14 si descinde in meridianul IG (IG 12). De aici traverseaza umarul catre punctul 12 E, situat in foseta supraclaviculara, de unde un ram intern coboara, traversand toracele si abdomenul, pana in punctul E 30, pe care il paraseste pentru a se insera in VB 30, in timp ce un alt ram, extern, continua (prin punctul 13 E) catre VB 22, situat pe linia medioaxilara, in spatiul V intercostal, la 3 cun sub varful axilei. Apoi, traiectul continua sinuos pe partea laterala a toracelui si abdomenului pana la sold (VB 29), de unde traverseaza muschiul fesier pentru a descinde in meridianul vezicii urinare (VU 31), al carui traseu il urmeza pana la VU 35. De aici traverseaza iar muschiul fesier si revenine in meridianul veziculei biliare (VB 30), pentru a-si continua traiectul pe partea externa a coapsei (VB 32), genunchiului (VB 33), gambei (VB 36), gleznei (VB 40), terminandu-se in punctul VB 44, pe degetul patru de la picior. Fluxul energetic venit dinspre TF 23 alimenteaza meridianul prin VB 1. Un vas secundar pleaca din VB 41 si stabileste legatura cu meridianul ficatului prin F2. Indicatii terapeutice principale: afectiuni ale veziculei biliare si ale zonelor asupra carora meridianul este proiectat.

1. Trong-Tse-Tsiao: La 0,5 cun lateral de marginea externa a orbitei.
2. Ting-Roe: Anterior de incizura tragusului.
3. Kro-Tchou-Jenn: Anterior de ureche, marginea superioara a arcadei zigomatice, pe linia punctului S 7.
4. Rann-Ia: La partea superioara a osului temporal, pe sutura parieto-temporala.
5. Siuann-Lou: La 1 cun posterior si distal de punctul precedent.
6. Siuann-Li: La 1 cun posterior si distal de punctul precedent (ambele puncte sunt situate pe o linie oblica).
7. Tsiou-Ping: In punctul de incrucisare al orizontalei, trasata prin extremitatea superioara a urechi, cu verticala trasata anterior de ureche.
8. Choae-Kou: Pe verticala punctului superior al urechi, la 1,5 cun proximal fata de aceasta, pe scalp.
9. Pen-Chenn: La 0,5 cun proximal si 0,5 cun posterior de punctul precedent.
10. Iang-Pae: La 1 cun distal de punctul precedent si 1 cun posterior de pavilionul urechii.
11. Ling-Tsri: La cun distal de punctul precedent si 1 cun posterior de pavilionul urechii.
12. Nou-Tchroang: In depresiunea de sub varful mastoidei.
13. Penn-Chenn: Deasupra mijlocului extern a1 orbitei, la 0,5 cun cranial de linia de insertie a parului.
14. Iang-Pae: La 1 cun proximal, la linia arcadei sprancenoase, pe verticala pupilei.
15. Ling-Tsri: La 0,5 cun proximal de linia de insertie a parului, pe verticala pupilei.
16. Feou-Pae: La 1 cun deasupra punctului precedent.
17. Oan-Kou: La 1 cun posterior de punctul precedent.
18. Tchreng-Ling: La 1,5 cun posterior de punctul precedent.
19. Nao-Krong: La 1,5 cun proximal de VB 20.
20. Fong-Tchre: In depresiunea dintre protuberatia occipitala externa si mastoida, pe orizontala varfului mastoidei.
21. Tsienn-Tsing: La mijlocul distantei dintre acromion si VG 14, in punctul cel mai ridicat al umarului.
22. Iuann-Ie: La 3 cun sub pliul axilar anterior, pe linia axilara, in spatiul IV intercostal.
23. Tchre-Tsin: La 1 cun anterior punctului precedent, in acelasi spatiu intercostal.
24. Je-Lue: Sub F 14, in spatiul VII intercostal.
25. Tsing-Menn: Pe fata laterala a toracelui, la nivelul extremitatii libere a coastei a douasprezecea.
26. Oae-Tsiou: Pe orizontala proiectata prin ombilic, la jumatatea distantei dintre extremitatile libere ale coastelor a unsprezecea si a douasprezecea.
27. Ou-Tchrou: La 3 cun anterior si sub precedentul, pe orizontala punctului MC .
28. Oe-Tao: La 0,5 cun anterior si sub punctul precedent.
29. Tsiau-Tsiao: La jumatatea distantei dintre spina iliaca antero-superioara si punctul de maxima proeminenta a marelui trohanter.
30. Roann-Tiao: La 3 cun posterior si 1,5 cun dedesubt de punctul VB 29, intr-o depresiune a muschiului fesier.
31. Fong-Che: Pe fata laterala a coapsei, la varful degetului mijlociu intins pe coapsa in pozitie ortostatica.
32. Sia-Tou: La 2 cun sub punctul precedent.
33. Iang-Koann: La 3 cun deasupra punctului VB .
34. Iang-Ling-Ts'Iuann: In depresiunea situata anterior de colul peroneului.
35. Iang-Tsiao: Pe marginea anterioara a peroneului, la 7 cun deasupra varfului maleolei externe.
36. Oae-Tsiou: La acelasi nivel cu punctul precedent, dar 1 cun posterior.
37. Koang-Ming: Pe marginea anterioara a peroneului, la 5 cun deasupra varfului maleolei externe.
38. Iang-Fou: Pe marginea anterioara a peroneului, la 4 cun deasupra varfului maleolei externe.
39. Siuan-Tchong: La 3 cun deasupra varfului maleolei externe, intre marginea posterioara a peroneului si tendoanele muschilor lung si scurt peronier.
40. Tsiou-Siu: Anterior si distal de maleola externa, in depresiunea suprapusa articulatiei calcaneo-cuboidiene.
41. Ling-Tsri: In depresiunea anterioara jonctiunii metatarsienelor IV si V.
42. Ti-Ou-Roe: La 0,5 cun anterior de metatarsienele IV si V, in spatiul dintre ele.
43. Sie-Tsri: In spatiul dintre metatarsienele IV si V, la 0,5 cun proximal de limita membranei interdigitale.
44. Tsiao-Inn: La 2 mm lateral si posterior de unghiul extern a1 unghiei degetului patru al piciorului.

L. Tsou Tsien Inn (Kann-Ching): meridianul inn al ficatului

Contine 14 puncte. Traiectul superficial al meridianului incepe in unghiul unghial extern al haluceului (F 1), urca pe fata dorsala a labei piciorului pana la glezna (F 4, aflat la mijlocul articulatiei dintre scafoid si astragal), trece pe fata interna a gambei, intersecteaza meridianul rinichiului in punctul R 8, isi continua traiectul ascendent pe fata interna a gambei (F 5-F 7), atinge extremitatea interna a plicii de flexiune a genunchiului in punctul F 8, ajunge la extremitatea inferioara a triunghiului lui Scarpa (F 12), intersecteaza meridianul veziculei biliare in VB 28, pe care il paraseste prin VB 27, coboara catre simfiza pubiana, (la barbati isi continua traseul, patrunzand in scrot) si intersecteaza vasul de conceptie in punctul MC 2; urmeza traiectul ascendent al acestuia si il paraseste prin MC 4, pentru a urca pe abdomenului pana la extremitatea libera a coastei a unsprezecea (F 13); din acest punct, un ram intern va patrunde in torace pentru a face o bucla care va traversa ficatul si vezicula biliara (ramura dreapta a meridianului), stomacul si pancreasul (ramura stanga a meridianului) si a intersecta la suprafata, vasul de conceptie (MC 10); in continuare, acest ram se va desparti, prima parte urcand catre plamani iar cea de-a doua se va insera in traiectul principal al meridianului prin punctul F 14, de unde isi va continua traiectul intern, ocolind plamanii, catre zona laterala a gatului, urca spre mijlocul obrazului si in punctul de intersectie dintre linia mediana a globului ocular si cea orizontala trasata de la nivelul marginii inferioare a osului nazal, se desparte, un ram coborand pentru a inconjura musculatura gurii, trecand mai intai pe sub marginea inferioara, in timp ce al doilea, va urca prin mijlocul globului ocular si a sprancenei, traversand cutia craniana pentru a intersecta vasul guvernor in zona vertexului (VG 20). Fluxul energetic venit dinspre VB 41 alimenteaza meridianul prin F 2. Un vas secundar pleaca din F 14 si stabileste legatura cu meridianul plamanului prin P 1. Indicatii terapeutice principale: tulburari cu caracter spastic, tulburari in sfera sexuala, tulburari oculare.

1. La 2 mm lateral si posterior de unghiul unghial extern al halucelui.
2. La 0,5 cun proximal de marginea membranei interdigitale.
3. La 1,5 cun proximal de punctul precedent.
4. Pe fata dorsala a piciorului, la nivelul articulatiei astragalo-scafoidiene, intre tendoanele muschilor tibial anterior si extensorul propriu al haluceului.
5. La 5 cun proximal de maleola interna, pe marginea posterioara a tibiei.
6. La 7 cun proximal de punctul precedent.
7. Posterior si distal de tuberozitatea interna a tibiei.
8. La extremitatea interna a pliului de flexiune al genunchiului, pe tuberozitatea tibiei.
9. La 4 cun proximal de epicondilul medial femural, intre muschii vast medial si croitor.
10. La 1 cun distal de F 11.
11. La 1 cun distal si putin lateral de nivelul arterei femurale in canalul inghinal.
12. Pe pliul inghinal, la nivelul arterei femurale.
13. La extremitatea libera a coastei a unsprezecea.
14. Pe linia mamelonara, in spatiul dintre coastele sase si sapte.

2. meridianele secundare

Fac legatura intre meridianele principale, diferitele organe si lacurile de energie Wei si Iong. Se impart in mai multe categorii:

vasele Lo (Lo Bie)

Sunt bilaterale si simetrice, 12 vase lo longitudinale si 12 vase lo transversale, cu punctele de origine situate pe fiecare dintre meridianele principale, aceleasi pentru ambele tipuri. Vasele lo longitudinale dubleaza meridianele principale pe o mare portiune a traiectului lor. Pornind de la punctul lo directia lor este ascendenta, cu exceptia celor care pleaca de la meridianele plamanului si veziculei biliare; acestea merg in directia organelor corespunzatoare si deseori a celor cuplate oprindu-se ori inainte ori dupa ce au ajuns la ele. Vasele lo transversale sunt scurte si leaga doua meridiane principale. Ele pornesc din punctul lo al unui meridian principal si se termina in punctul yunn al meridianului cuplat. Cele 12 traiecte sunt urmatoarele: P 7-IG 4, SP 4-S 42, VU 58-R 3, TF 5-VS 7, IG 6-P 9, C 5-IS 4, R 4-VU 64, VB 37-F 3, S 40-SP 3, IS 7-C 7, VS 6-TF 4, F 5-VB 40.

Acestora li se mai adauga inca trei vase lo dintre care doua apartin unor meridiane secundare, extraordinare, curioase (este vorba de meridianul guvernor Tuo Mo (Du Mai) si cel de conceptie Jenn Mo (Ren Mai)) iar al treilea apartine meridianului splina-pancreas avand un traiect aparte: pleaca din SP 21 si se imparte in mai multe ramuri punandu-se in legatura cu toate celelalte lo-uri (marele lo al meridianului SP).

meridianele distincte

Formeaza o retea cu meridianele principale: traiecte lungi asemanatoare vaselor lo dar care se despart la nivelul articulatiilor mari (centura scapulara, sold, genunchi) pentru a se indrepta catre viscerele corespunzatoare meridianelor de origine pe care le ating superficial. Urca apoi spre gat, fata, ceafa, craniu, unde vasele yang se unesc pentru a se uni cu meridianele principale yang. Sunt purtatoare ale energiei Oe (Wei); prin intermediul lor se poate explica actiunea la distanta a anumitor puncte ale vaselor principale si ale caror traiecte nu intersecteaza regiunile interesate.

meridianele tendino-musculare

In numar de 12 la fel de lungi ca si precedentele au acelasi nume ca si meridianele principale. Au o zona de impact mai mare si mai intinsa decat cea a meridianelor distincte, dreneaza si ele energia Wei superficiala a corpului si se repartizeaza apoi la piele, tendoane si muschi. Sunt mai late decat meridianele principale, pornesc de la extremitatile celor patru membre, din punctele su (antice) cele mai indepartate ale meridianelor principale, punctele jing (ting) distale. Aceste vase acopera traiectele meridianelor principale ca o plasa pentru a culege energia superficiala din regiunile pe care le strabat si se intalnesc la extremitatile lor proximale astfel: pentru cele trei meridiane yang ale mainii in zona punctului VB 13; pentru cele trei meridiane yang ale piciorului in zona punctului IS 18; pentru cele trei meridiane inn ale mainii in zona punctului VB 22; pentru cele trei meridiane inn ale piciorului in zona punctului MC 3. Datorita pozitiei superficiale meridianele tendino-musculare reprezinta insa si zone privilegiate de patrundere a energiei perverse in organism, dar si zone defensive de baraj pentru acestea, fiind primele care transmit mesaje de alarma.

meridianele curioase, extraordinare, minunate

Au o asezare asimetrica in organism (anterioara, posterioara, transversala, simetric-bilaterala) pot avea un traiect propriu sau pot folosi punctele altor meridiane pentru a-si crea propriul traiect. Sunt comparate cu lacurile sau marile care primesc energia celor 12 meridiane principale care curg, dar si aici exista o permanenta circulatie dar nu unidirectionala ci in functie de fiziologia si fiziopatologia energetica. Prin aceste canale circula energiile Ying, Wei si Zong.

A.     Tou Mo (Du Mai): meridianul guvernor (a conduce, a comanda)

Are 28 de puncte proprii, guverneaza circulatia energetica si procesele psihice. Porneste din profunzimea rinichiului yang (suprarenala si rinichiul stang), coboara spre organele genitale, continua spre perineu, iese la suprafata inaintea coccisului (VG 1) si urmeaza un traiect ascendent, pe linia mediana dorsala pana la ceafa (VG 16), de unde o ramura patrunde in creier si apoi iese la suprafata unde se uneste cu meridianul principal, care isi continuase parcursul de suprafata, in zona punctului vertex (VG 20); de aici coboara pe linia mediana a fetei pana la gingia superioara (VG 27) pentru a se termina la baza incisivilor mediani unde se uneste cu Jenn Mo. De la ceafa, un vas secundar ce tine de traiectul intern coboara spre umar si omoplat, ajunge la fesa si se termina in regiunea genito-urinara. Acesta da la nivelul organelor genitale un ram care iese la suprafata in mijlocul pilozitatii pubiene si se divide in doua: o bransa ascendenta (abdominala) ce urmeaza meridianul tendino-muscular SP si ajunge la ombilic, apoi urca pe peretele intern al abdomenului, traverseaza inima, ajunge in torace, faringe si la fata pentru a se opri in punctul V 1; a doua bransa, descendenta, dorsala, urmeaza organele genito-urinare, trece spre rect, inconjoara fesa si urca spre cap cu meridianul vezica urinara pana in punctul V 1 de unde coboara din nou in regiunea lombara (V 23) si patrunde in rinichi. Poseda un vas lo bilateral, ce pleaca din VG 1, dar care nu are functia de reglaj intermeridian ca celelalte vase lo; VG 1 este un punct din care mai pleaca ramificatii spre ceafa, cap si creier, meridianele secundare SP si S, spre zonele energetice genito-urinare. Are de asemenea puncte de legatura cu rol de drenaj al energiei de nutritie Iong si de aparare Wei a celor trei meridiane yang (este supranumit "marea tuturor yang-urilor") in timp ce punctul VG 1 este cunoscut sub denumirea de "lo general al yang-ului" iar VG 13 si VG 19 drept "centre de reuniune a yang-ului". Punctul cheie al acestui meridian este IS 3.

B.     Jenn Mo (Ren Mai): meridianul conceptiei

Are 24 de puncte proprii, guverneaza functiile genito-urinare. Porneste din profunzimea rinichiului yang (suprarenala si rinichiul stang), iese la suprafata pe linia mediana a perineului in punctul MC 1 (scrotul la barbati sau comisura vulvara posterioara la femei), continua ascendent pe linia mediana anterioara din punctul MC 2, situat la 1,5 cun deasupra marginii pubiene superioare, pana in MC 24, situat pe partea superioara a fosetei mentoniere de unde o bransa inconjoara buzele pentru a se uni cu Du Mai in punctul VG 28. O ramura interna a meridianului (vasul rahidian) porneste din MC 1 si merge ascendent prin interiorul coloanei vertebrale, pana in regiunea dorsal-superioara. Poseda doua vase secundare bilaterale: primul, ce descinde din MC 15 si se ramifica in regiunea abdominala; al doilea pleaca din punctul sau terminal (MC 24) spre regiunea oculo-orbitara, punctul S 4, de unde patrunde in globul ocular. Are de asemenea puncte de legatura cu rol de drenaj al energiei celor trei meridiane inn (este supranumit "marea tuturor inn-urilor"), in timp ce punctul MC 1, este cunoscut sub numele de "lo general al inn-lui". Are vase de conexiune cu Du Mai, ce permit o mai buna echilibrare inn-yang antero-posterioara. Punctul cheie al meridianului este P 7.

C.     Tchong Mo (Chong Mai): meridianul strategic, vasul central

Nu are puncte proprii. Porneste din profunzimea rinichiului yang (suprarenala si rinichiul stang), coboara spre organele genitale si ajunge in punctul MC 1 de unde se imparte in trei: o ramura iese prin punctul S 30 si incorporeaza pe parcurs meridianul R de la R 11 la R 27, cu o exceptie (cele doua ramuri bilaterale se unesc dupa punctul R 15 in punctul MC 7, ca din punctul R 16 sa revina pe traiecte diferite), ajunge in regiunea gurii, in cavitatea nazala si in regiunea ochiului; a doua ramura iese din regiunea perineala si coboara pe fata interna a coapsei si gambei pana in regiunea maleolara si plantara; a treia ramura porneste din regiunea abdominala inferioara si urca de-a lungul coaloanei vertebrale prin punctul VG 1. Punctul cheie al meridianului este SP 4.

D.    Tae Mo (Dai Mai): vasul centurii

Nu are puncte proprii. Inconjoara talia ca un brau si contine portiuni din mai multe meridiane, dezechilibrelel sale fiind nefaste pentru meridianele pe care le comanda. Depinde de meridianul principal al veziculei biliare pe care il atinge in VB 26, de unde si debuteaza. Mai contine punctele VB 27-28 iar din punctul VB 26 untraiect intern duce la F13. Punctul cheie al meridianului este VB 41.

E.     Inn Oe (Yin Wei Mai): vasul inn de legatura

Nu are puncte proprii. Traiectul sau reuneste inn-ul: incepe deasupra maleolei interne (la incrucisarea tuturor inn-urilor - este un meridian secundar al rinichiului), cu punct de plecare R 9, de unde urca ascendent pe fata interna a gambei si coapsei apoi a abdomenului, cuprinde o parte din meridianul SP (SP 12-SP 16), o alta din meridianul F (F 14) si alta din meridianul R (R 22-R 23) terminandu-se in MC 22-23. Cand "durerea la inima" lipseste meridianul sigur nu este afectat. Punctul cheie al meridianului este VS 6.

F.      Iang Oe (Yang Wei Mai): vasul yang de legatura

Nu are puncte proprii. Traiectul sau reuneste yang-ul: este un vas secundar al vezicii urinare deci incepe in VU 64 de unde merge ascendent pe fata externa a gambei (VB 35), genunchiului, coapsei (VB29), trecand apoi oblic posterior catre IS 10, patrunde in umar din spate catre in fata (TF 15), trece in VB 21, apoi, prin spatele pavilionului urechii, ajunge in VB 13 si VB 14 de unde, urmand traiectul descendent al meridianului VB ajunge in VB 20 pentru a se termina in VG 16 prin VG 15. Punctul cheie al meridianului este TF 5.

G.    Iang Keo (Yang Qiao Mai): vasul yang al miscarii si fortei

Nu are puncte proprii. Este un vas secundar al meridianului VU: traiectul sau incepe in VU 62, trece prin VU 61, ocoleste maleola externa si urca ascendent unind punctele VU 59, VB 29, IS 10, IG 15, IG 16, S 3, S 2, S 1 si VU 1 pentru a trece prin creier si a ajunge in VB 20 de unde reintra in creier prin VG 16. Punctul cheie al meridianului este VU 62.

H.    Inn Keo (Yin Qiao Mai): vasul inn al fortei si miscarii

Nu are puncte proprii. Este un vas secundar al meridianului R: incepe in R 2, urca ascendent prin R 6 (sub maleola interna) si R 8 (pe fata interna a gambei), prin organele genitale, torace (S 19) apoi in regiunea subclaviculara (S 12), S 9 si se termina in VU 1 unde se uneste cu Yang Qiao Mai cu care urca impreuna in creier. Punctul cheie al meridianului este R 6.

Punctele

In acupunctura chineza moderna sunt descrise 361 de puncte distribuite pe cele 12 meridiane principale si inca 2 meridiane extraordinare alaturi de 36 puncte extrameridian (in afara meridianelor) dar care, in realitate, creste de la o zi la alta cu fiecare descoperire. Punctele de acupunctura sunt considerate in mod traditional puturi sau orificii la nivelul carora energia care circula in meridian poate fi contactata. Ele sunt, de fapt, condensari de energie pe traiectul meridianelor (sau "noduri energetice") si au proprietatea ca in cazul imbolnavirii unui organ, sa devina zone dureroase sau puncte sensibile la palpare, in acest caz remarcandu-se cea de-a doua lor proprietate si anume de a fi cele mai indicate pentru tratament (aceasta regula se aplica chiar si in cazul punctelor sau zonelor nementionate ca avand legatura cu acupunctura). Meridianele se afla, in medie, la o adancime de 2-5 mm, dar cel mai important factor, care influenteaza adancimea punctelor de acupunctura, o reprezinta locul de amplasare: pe trunchi si in partea superioara a membrelor (articulatiile soldurilor si a umerilor), ele sunt mai profunde, in timp ce sub cot si genunchi, ele devin mai superficiale, ceea ce explica utilitatea punctelor shu antice. Anotimpurile influenteaza si ele acest parametru (iarna, cand organismul este expus energiilor perverse, energia circula mai profund iar vara, cand este in siguranta, energia circula mai superficial).

Stimularea punctului unui meridian are proprietatea de a modifica fluxul energetic al acestuia printr-o actiune de deschidere (deblocare, largire) a punctului, cunoscuta ca efect de tonifiere, sau o actiune de inchidere (blocare partiala) a punctului, cunoscuta ca efect de dispersie sau sedare, in functie de tehnica de lucru folosita, dar intotdeauna manevra va avea un efect dispersant in cazul unui exces energetic al meridianului si un efect tonifiant in cazul unui deficit energetic al meridianului.

O prima clasificare imparte punctele de tratament in doua mari categorii:

a. puncte cu actiune locala si de vecinatate, situate la nivelul extremitatii cefalice si a trunchiului;

b. puncte cu actiune locala si la distanta, situate la nivelul membrelor, mai ales sub coate si genunchi; pot fi utilizate intr-o serie de afectiuni care apartin unor zone strabatute de meridianele pe care sunt situate.

O a doua clasificare a punctelor le imparte in:

ά. puncte de comanda directa a energiei, prin intermediul carora se obtin rezultate terapeutice; ele pot fi comune tuturor meridianelor, avand asupra acestora o actiune identica si sunt situate atat pe meridiane cat si in afara acestora;

β. puncte energetice, apartinand anumitor meridiane, care poseda o actiune specifica.

O alta clasificare imparte punctele in functie de efectul lor terapeutic:

2. Puncte cu efect tonifiant
1. puncte de tonifiere stimularea lor creste fluxul energetic, intareste meridianele slabite (efect contrar punctelor de dispersie); aduce vaselor deficitare un aport energetic. (Un astfel de punct cedeaza energia pentru meridianul ce urmeaza, conform regulii "mama-fiu".?)
2. puncte de alarma/herald mu (mo) sunt situate pe abdomen sau piept si se gasesc, de obicei, pe alte meridiane decat cel asupra caruia actioneaza dar in apropierea organelor corespunzatoare; in cazul imbolnavirii unor organe pe care le reprezinta, devin foarte active, iritandu-se puternic, prin marirea suprafetei, micsorarea rezistentei electrice etc. La apasare produc dureri, a caror sesizare face posibila fixarea diagnosticului energetic. Stimularea lor are ca efect cresterea fluxului energetic si intarirea meridianelor slabite (efect contrar punctelor de dispersie).
3. Puncte cu efect dispersant
1. puncte de dispersie stimularea lor tempereaza functia organului aflat in exces de energie (efect contrar punctelor de tonifiere); golesc vasul de excesul energetic. (Un astfel de punct primeste energia de la meridianul ce-l precede, conform regulii "mama-fiu".?)
2. puncte de trecere/legatura (lo) faciliteaza schimburile de energie dintr-un meridian in altul, temperand functia organului aflat in exces energetic (efect contrar punctelor de tonifiere); acest transfer energetic are loc doar intre doua vase cuplate, unul yang si altul inn (de aceea se numesc puncte de trecere-ajuta la echilibrarea energiei inn-yang); exista 12 puncte de conexiune (pentru fiecare traiect principal in parte), inca doua, unul pentru vasul guvernor si altul pentru cel de conceptie si inca unul numit "marele lo al splinei" (SP 21). De asemenea guverneaza trecerea energiei de nutritie, specifica meridianului , spre tesuturi.
3. puncte de asentiment shu (iu) au o actiune de dispersie (efect contrar punctelor de tonifiere) si apartin in totalitate meridianului vezicii urinare fiind situate pe ramura dorsala interna (la 0,5 cun de linia mediana).
4. Puncte cu efect obtinut prin tehnica de stimulare
1. puncte cheie (xi) sunt in numar de 20 si reprezinta punctele unde sangele si energia se intalnesc; 12 dintre ele apartin meridianelor principale iar 8, meridianelor secundare; pentru stimularea lor actioneaza de la distanta asupra mai multor meridiane. Denumite si puncte desobstructor, deblocheaza meridianele, dar utilizeaza un aport energetic substantial, pe care o ia din organ. Energia intra in meridian prin puncul jing distal, din tesuturi si este transmisa catre organul efector; dar organul energetic se afla peste tot, deci si in tesuturile care furnizeaza energia care intra in meridian hranind astfel organul energetic. Tonifierea, atunci cand este in vid energetic, stimuleaza functia organului energetic, care astfel va de o cantitate mai mare de energie ce va fi preluata de meridian prin punctul shu ("starea energetica a organului se vede la nivelul punctului shu").. Au importanta in tratamentul bolilor acute si in durerile prezente in zonele parcurse de meridiane sau organele corespunzatoare.
2. puncte orare (penn) au efect stimulant in perioada de maxima activitate a meridianului.
3. puncte sursa/izvor/origine (yuan) permit aportul de energie in meridian, punctul in care energia Qi este retinuta; au o actiune ambivalenta intarind functia de tonifiere sau slabind-o pe cea de dispersie; sunt dispuse in jurul articulatiei pumnului si gleznei; in meridianele inn aceste puncte coincid cu punctele shu.
4. puncte pentru boli acute au o actiune rapida in bolile acute; fiecare meridian are un astfel de punct, stimularea lor putand fi utila in tulburarile acute ale meridianelor sau organelor corespunzatoare.
5. puncte de reuniune puncte de intersectie a mai multor meridiane.
5. Alte puncte
1. puncte simptomatice folosite pentru alinarea durerilor dar nu inlatura cauzele.
2. puncte cu actiune specifica au un efect deosebit asupra unor organe sau asupra unor sisteme de organe.

*1 : lo general al yang-ului (nu este un punct lo adevarat)

*2 + *3 : centre de reuniune a yangului

 

*4 : lo general al inn-ului (nu este un punct lo adevarat)

*5 : marele lo al splinei

*6 : lo de grupa pentru SP, F si R

*7 : lo de grupa pentru TF, IG si IS

*8 : lo de grupa pentru VB, S si V

*9 : lo de grupa pentru VS, P si C

Punctele shu (su) antice sau puncte de comanda

Punctele shu (su) antice sunt in numar de 66, apartin unei categorii speciale de puncte, fiind situate pe meridianele principale, pe un sector cuprins intre extremitatile degetelor si coate sau genunchi, in segmentul cel mai yang al meridianului si sunt corelate cu miscarile elementare (elemente fundamentale). Pot fi in acelasi timp puncte de tonifiere, dispersie ori sursa a canalelor respective; reprezinta punctele ambasador (pen), se coreleaza cu organele energetice, cu vasele, cu tesuturile, cu anotimpurile si realizeaza astfel integrarea structurii energetice de baza a organismului. Meridianele yang poseda 6 categorii de puncte antice: Jing (Ting), Ying (Iong), Shu (Iu), Yuan (Iunn), Jing (King), He (Ho) in timp ce cele inn, numai 5: Jing (Ting), Ying (Iong), Shu (Yuan), Jing (King), He (Ho).

Punctul jing (ting) distal este primul punct antic si cel mai departat fiind situat la extremitatea degetelor, avand rolul unui punct de intrare sau de iesire din meridian; reprezinta originea meridianelui tendino-muscular, originea reala a meridianului distinct si se poate asemui cu o fantana sau un put prin care se ajunge la apa care circula sub pamant, apa reprezentand energia. Deoarece sensul de curgere al energiei este centrifug sau centripet aici se schimba polaritatea energiei. Stimularea acestui punct aduce energia din tesuturi in meridian declansand reactii de redresare si corectare. Tonifierea acestui punct atunci cand este in vid energetic, faciliteaza mobilizarea din tesuturi si intrarea energiei in meridian. Este indicat in bolile psihice si in senzatia de sufocare.

Punctul ying (iong) este al doilea punct distal, fiind situat la nivelul spatiilor interdigitale; are semnificatia de izvor. Din el, apa (energia), apare la suprafata (in meridian), devenind vizibila, miscarea apei (energiei) fiind influentata de caldura: cu cat aceasta este mai mare cu atat miscarea este mai intensa si cu cat miscarea este mai intensa caldura este mai mare. Tonifierea acestui punct (cand este in vid) incalzeste meridianul si astfel se mareste viteza de circulatie a energiei, actionand ca un accelerator. Are indicatii in bolile febrile.

Punctul shu iu este al treilea punct distal, fiind situat in spatiul intermetacarpian si intermetatarsian. Are semnificatia de rau si pentru ca pe un rau se poate naviga, el mai este denumit punct de imbarcare (a energiei din afara meridianelor, din tesuturi) pentru a fi transportata acolo unde este necesar. Astfel punctul shu hraneste meridianul cu energie si de aceea este corelat cu umiditatea, cu nutritia. Este considerat un punct ce dirijeaza si regleaza energia deoarece la nivelul sau energia inn (mai profunda) intalneste energia yang (mai superficiala). Sunt indicate in bolile articulare.

In cazul instalarii energiei perverse (energie corecta perturbata) aceasta va intra in organism pe calea pe care intra in mod normal energia (energia perversa urmeaza drumul energiei de aparare Wei Qi). Atunci cand o energie externa provoaca o perturbare, prima reactie implica participarea energiei Wei; daca fenomenul persista, va participa si energia Ying, care alimenteaza generarea energiei Wei; daca se epuizeaza rezervele Ying, intra in actiune Tsou Yang Ming (stomacul), care va utiliza si structuri functionale care, insa, trebuie refacute si astfel va participa si Zhong Qi. Concomitent va participa si energia Shen.

Punctul shu yuan (iunn) este al patrulea punct distal, fiind situat numai pe meridianele yang; pentru meridianele inn aceste puncte formeaza o categorie unica cu punctele shu (iu-iunn). Actioneaza direct asupra organului sau functiei cu care este legat meridianul si intaresc actiunea punctelor ce le preced. Stimularea prin tonifiere atrage energia in meridian.

Punctul jing (king) proximal este al cincilea punct distal, fiind situat la nivelul gleznei sau al incheieturii pumnului; se poate asemui cu un fluviu navigabil, pe care se pot aduce diverse marfuri si se poate acosta, de aceea el mai este numit si punct de debarcare (a energiei Wei spre tesuturi); este un punct de trecere, atrage energia defensiva Wei. Recomandat in tratarea afectiunilor reumatismale, a bolilor respiratorii influentate de umiditate si frig.

Punctul he (ho) este ultimul punct distal, fiind situat imediat sub genunchi sau cot; are semnificatia gurii de varsare a fluviului in mare (marele organ energetic corelat cu meridianul, transfera energia meridianului catre organul energetic). La nivelul lor energia devine din superficiala, profunda. Sunt puncte de pornire a meridianelor distincte (Tching Pie) care merg catre meridianele profunde. Tonifierea punctului he atunci cand acesta este in vid energetic, goleste meridianul de energie, racindu-l, motiv pentru care punctul este corelat cu frigul. Sunt recomandate in afectiunile gastrice, intestinale si ale altor organe cavitare.

Observatii

Legatura dintre punctul luo (meridianul luo transversal) si punctul shu: primul guverneaza pasajul energiei spre tesuturi, al doilea guverneaza intrarea energiei in meridian. Meridianul luo transversal este un flux continuu si nu o simpla linie ce uneste punctul luo cu punctul shu. Deci, in regularizarea meridianelor cuplate este necesara tonifierea punctelor luo al unui meridian al punctului shu al meridianului cuplat (ambele in vid energetic).

Punctele ying si shu guverneaza intrarea energiei in meridian; punctele jing proximal si luo guverneaza iesirea energiei din meridian spre tesuturi; punctele he si xi guverneaza iesirea energiei din meridian spre organul energetic. Toate acestea demonstreaza existenta a doua circuite: meridian-tesut-meridian, meridian-organ-meridian, dar cum organele energetice exista in tesuturi, ambele circuite au puncte comune de intrare in meridian. Fiecare circuit implica doua cai: una guvernata de punctele ying, jing, he, corelata cu aspectul qi si responsabila cu sindromul frig-caldura, cealalta guvernata de punctele shu, luo, xi, corelata cu aspectul xue, responsabila de sindromul vid-plenitudine. Pentru tonifiere se utilizeaza punctele ying, jing, he, iar pentru "nutrire", "sustinere" punctele shu, luo, xi. Vidul punctelor he, xi, jing, luo guverneaza starea de insuficienta qi sau xue la nivelul organnelor si tesuturilor, iar vidul punctelor ying, shu, starea de stagnare qi sau xue.

Reguli

Regula mama-fiu: meridianul "mama" cedeaza energie catre meridianul "fiu".

Dictionar

1. Jing Lo: meridiane principale
2. King Lo: meridiane principale
3. Nei Jing, Nei King : primul manual de medicina interna cunoscut, scris in jurul 400 i. Hr. dar care se bazeaza pe observatii si principii enuntate cu mai mult timp inainte.
4. Oe : energie defensiva (vezi Wei)
5. Qi : energie
6. Wei : energie defensiva, de aparare