Pielea

Pielea

1.1 Pielea in general

Pielea, invelisul nostru natural, este un organ elastic, complex structurat, cu functii la fel de importante ca si ale celorlalte organe ale corpului. Are o intindere de apoximativ 1.5m patrati si o grosime de 1-4 mm. Culoarea ei este determinata de conditiile de viata, elementele care o alcatuiesc, precum si de starea de sanatate a organismului.

Pielea indeplineste un rol deosebit de important in mentinerea sanptatii intregului organism. Ea constituie un invelis protector impotriva contactului cu exteriorul, fiind totodata o bariera impotriva microbilor care se gasesc pe suprafata sa. Pielea sanatoasa, intacta, curatata de toate impuritatile, impiedica dezvoltarea microbilor.

O piele normala sanatoasa, este acida avand un ph in jurul cifrei 5-6. O piele al carei ph este mai mare de 7 este o piele alcalina. Aciditatea pielii constituie un factor de aparare a organismului impotriva infectiilor, deoarece microbii se dezvolta an special intr-un mediu alcalin. Ingrijirea rationala a pielii face ca aceasta sa foe mentinuta in stare de permanenta sanatate.

Pielea este formata din trei straturi:

Epidermul

Dermul

Hipodermul

Epidermul vine in contact direct cu mediul extern. Este alcatuit din celule epiteliate dispuse in straturi. Celulele din stratul cel mai profund se inmultesc si contin o substanta melanina, care este unul dintre elementele care detaermina culoarea pielii. Pein expunere la soare melanina creste in cantitate, pielea se coloreaza, are loc bronzarea. Celulele profunde ale epidermului numite generatare, au o forma cilindrica. Pe masura ce se indeparteaza se stratul generator, celulele epiteliate, cumuleaza grasimi, iar proteinele din structura lor se altereaza. Se formeaza astfel keratina datorita careia celulele superficiale devin cornoase, cu aspect de solzisori, pierd legatura cu celulele vecine so se desprind de pe suprafata pielii. Fenomenul se numeste exfoliere sau descuamare si rezulta din incetarea metabolismului acestor celule. In epiderm exista terminatii nervoase care excitate prin lezare, produc senzatii de durere. Aceste terminatii nervoase nu ajung pana la stratul de celulele cornoase, astfel ca lazarea superficiala nu provoaca senzatie dureroasa.

In epiderm nu sunt vase de sange, deci lezarea epidermului nu este urmata de sabgerare.

Dermul este format dintr-un tesut conjunctiv complex alcatuit, care confera rezistenta pielii. In derm este prezentata o retea de fibre elastice ce dau suplete pielii.Dermul trimite in epiderm noste proeminente, care in regiunea palmara a degetelor au forma unor creste si determina pe suprafata pielii un desen caracteristic fiecarui induvid. Intiparite, reprezinta amprentele digitale.

Terminatiile nervoase din derm recepteyza excitatiile tactile si exercitiile care dau senzatia de cald si frig.

Dermul este bogat in vase de sange, deci leziunile care afecteaza si dermul sunt urmate de sangerare. Celulele cele mai profunde ale apidermului au cpacitatea de diviziune datorita oxigenului si nutrimentelor primite prin reteaua de vase de sange din derm.

Hipodermul numit si tesit subcutanat, sau adipos, sai carnos, este cel mai adanc strat al pielii. Este format din tesut conjunctiv intre ale carui fascicule de fibre se gasesc celulele ce cumuleaza grasimi. Datorita acestui strat pielea se muleaza pe formatiunile corpului pe care le acopera. De aceea se mai numeste si tesut lax. In hipoderm se gasesc termintii nrvoase care raspund la excitatii tactile, precum si vase de sange. Tot in hipoderm se gasesc bulbii firelor de par si glomerulii glandelor sudoripare.

1.2 Functiile pielii

Pielea este un mediator intre mediul extern cu care vine in contact direct si mediul nostru intern. Dupa cum s-a mai spus, pielea indelineste functii la fel de importante ca su ale celorlalte organe ale corpului.

1.2.1 Functia de protectie impotriva agentilor biologici ( microbi, virusi) a agentilor fizici (traumatisme , razele solare, frig caldura) a agentilor chimici (diverse substante chimice, lichid sau gazoase).

1.2.2 Functia de respiratie care este cea mai slaba datorita stratului cornos de la suprafata pielii, precum si datorita faptului ca epidermul nu este vascularizat. Totusi cand pielea este curata se elimina bioxidul de carbon si se permite patrunderea oxigenului.

1.2.3 Functia de excretie este indeplinita de glandele sudoripare si prin sudoarea pe care o elaboreaza si o elimina la suprafata pielii. Sudoarea are aproape aceeasi compozitie cu a urinei. Prin eliminarea sudorii organismul este curatat de anumite produse rezultate in urma metabolismului. Prin piele se elimina aproximativ 500-1000 ml de sudoarepe zi si uneori chiar mai mult.

1.2.4 Functia de termoreglare adica de pastrare constanta a temperaturii normale a corpului, prin cresterea sau scaderii cantitatii transpiratiei in raport cu temperatura externa sau interna precum si cu modificarile circulatiei sangelui prin vasele de sange aflate in piele.

1.2.5 Functia de sensibilitate, pielea fiind segmentul periferic al analizatorului cutanat perfectionat pentru sensibilitatea tactila termica si dureroasa . Receptarea exercitiilor se face de catre terminatiile nervoase care se gasesc in cele trei straturi de piele.

1.2.6 Functia de depozit prin grasimea acumulata in hipoderm, grasimea reprezentand rezerva de energie care poate fi utilizata de organism in caz de nevoie. Avand in vedere ca in derm si hipoderm se afla o retea bogata de vase de sange ce poate fi mobilizat in anumite zone ale organismuluiin functie de necesitati.