Preparate pentru ingrijirea mainilor

Preparate pentru ingrijirea mainilor

Ingrijirea mainilor necesita o atentie deosebita, ea se face cu un dublu scop: pe de o parte este cel estetic ("mainile sunt cartea noastra de vizita"), referindu-ne la modul cum le ingrijim; pe de alta parte cel de protectie, care este cel mai important.

Pielea de pe maini vine foarte frecvent in contact cu o serie de agenti chimici (sapunuri, detergenti, solventi organici, etc.), fizici si atmosferici (caldura, ger, vant, umezeala, etc.), care vizeaza barierele naturale de protectie si echilibru hidric-evaporarea exagerata a apei.

In mod normal pielea secreta un lubrifiant natural-sebumul- care serveste si la mentinerea supletei, suprafetei moi si asigura oarecare masura protectia pielii. Pelicula de sebum este mereu indepartata sau supusa distrugerii, datorita spalarilor repetate cu detergenti. In cazul in care sebumul este inlaturat mai repede decat se produce (refacerea dureaza 2-4 ore), pielea devine uscata, aspra, solzoasa, pot sa apara fisuri pe suprafata pielii, care permit accesul bacteriilor, apare deci posibilitatea unor infectii.

Unele tipuri de piele rezista la folosirea moderata a sapunului si apei perioade indelungate de timp, dar prin folosirea foarte frecventa a sapunului si detergentilor ele nu vor rezista decat daca sunt protejate.

Un alt element esential pentru conditia pielii, este continutul in umiditate care trebuie mentinut intr-un echilibru; in acest caz un rol important il joaca tot sebumul, care efectueaza si controlul evaporarii apei.

Din aceste considerente expuse, preparatele pentru maini trebuie sa indeplineasca o seri de conditii:

- sa constituie o sursa rapida de umectare disponibila pentru piele sau sa reduca pierderea apei de la suprafata pielii prin evaporare sau prin spalarile obisnuite cu detergenti. In acest scop se recomanda utilizarea emulsiilor U/A, precum si a unor lotiuni sau creme care sa inlocuiasca sa reduca apa pierduta prin evaporare. Aceasta se poate remedia prin utilizarea unor umectanti cum este glicerina, propilenglicolul, sorbitolul diluati sau asociati in diferite preparate. Se mai actioneaza in aceasta directie prin formarea unor filme oclusive la nivelul pielii, din substante formatoare de film cu agenti macromoleculari naturali (guma tragacanta, arabica), semisintetici (derivati de celuloza) sau sintetici (alcool polivinilic) precum si o serie de substante grase;

- sa formeze o pelicula grasa cu proprietati apropiate de cele ale grasimii pielii, care sa confere pielii suplete si netezime. Se utilizeaza in aceste scopuri, alcooli superiori, acid stearic, lanolina, uleiuri minerale, ceara, miristat de izopropil etc.;

- sa constituie daca este cazul o pelicula protectoare, fapt ce se poate realiza cu substante hidrofobe de tipul silicoanelor, grasimi, ceruri sau substante hidrofile (hidrogeluri de compusi macromoleculari) la care se mai asociaza diferite substante ca oxid de zinc, talc, stearat de zinc, dioxid de titan etc.;

- sa se aplice cu usurinta, sa dea o senzatie subiectiva de moale, netezime dau nu excesiv de grasa.

Tinand cont de conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca preparatele pentru maini, ele pot fi lotiuni sau creme, care sa confere pielii cantitati de apa, emolienta, sa se absoarba usor in piele, sa fie parfumate cu cantitati minime, discret, care sa nu fie persistente. Se preconizeaza in special cremele lichide decat cele consistente ("solide").

In aceste preparate se mai pot incorpora substante antiseptice, bactericide, pentru prevenirea infectiilor si alantoina care reface granulatia pielii.

Pretentia pentru creme cu continutul mic in grasime pledeaza mult pentru utilizarea cremelor emulsii U/A. Prototipul pentru aceste preparate a fost "Glicerina si apa de roze" care s-au utilizat mult timp si care au constat din amestecuri de parti egale de glicerina si apa de roze, dar ulterior continutului in glicerina s-a redus la 20-25%. Nu se utilizeaza glicerina ca atare deoarece este foarte higroscopica si absoarbe apa din tesuturi.

1. Lotiuni

Glicerina 30,0 g

Suc de lamaie 20,0 g

T-ra benzoe XX gtae

Parfum q.s.

Preparatele pot fi ameliorate sub aspectul vascozitatii si emolientei prin reducerea glicerinei si variatia vascozitatii prin asocierea unor dispersii coloidale, imprimate de substante macromoleculare cum sunt: guma tragacanta, derivati de celuloza, gelatina, alginat de sodiu, amidon, etc.

Acid salicilic 1,0 g

Gelatina 5,0 g

Glicerina 8,0 g

Miere de albine 20,0 g

Apa la 100,0 g

Preparare: se adauga peste gelatina apa calduta, se lasa in repaus sa se imbibe 30 minute, apoi se incalzeste pe baia de apa pana la completa dizolvare. Se adauga apoi glicerina si mierea de albine, se suspenda acidul salicilic.

Propilenglicol 2,5 g

Etanol 4-10g

Solutie de colagen 1-3 g

Acid citric 0,10-0,20 g

Apa la 100,0 g

Preparare: se dizolva acidul citric in apa, se amesteca apoi cu restul compo-nentelor.

2. Emulsii

Sunt preparate care contin ca emulgatori cel mai frecvent stearatul de trietanolamina, iar cu umecatnti glicerina si apa. Sunt mai frecvent intalnite emulsiile U/A decat cele A/U:

Stearina 5,0 g

Trietanolamina 2,0 g

Ceara de albine 5,0 g

Lanolina 5,0 g

Ulei de parafina 40,0 g

Glicerina 5,0 g

Apa 50,0 g

Parfum q.s.

Preparare: se topesc pe baia de apa ceara, lanolina, uleiul de parafina. Separat se incalzeste apa, glicerina, stearina si trietanolamina, se amesteca pana la formarea emulsiei. Stearatul de trietanolamina se adauga peste componentele grase. Este o emulsie U/A.

In alte emulsii se asociaza ca agent emolient si de vascozitate alginatul de sodiu:

Alginat de sodiu 1,0 g

Trietanolamina 0,30 g

Monostearat de gliceril 3,0 g

Acid stearic 1,0 g

Apa, parfum, conservant la 100,0 g

Preparare: se introduc componentele intr-o patantula emailata, se incalzesc pe baia de apa pana la formarea stearatului de trietanolamina.

In alte formule se asociaza emulgatori neionici:

Acid stearic 7,0 g

Lanolina 0,50 g

Span 80 0,50 g

Tween 2,50 g

Sorbitol 70% 10,0 g

Apa, parfum, conservant la 100,0 g

3. Unguente

Majoritatea unguentelor si cremelor sunt pe baza de stearati (evanescenti). Cele mai simple creme de maini se pot prepara din acid stearic, alcali si apa, alaturi de care se mai asociaza umectanti ca glicerina, sorbitol si esteri grasi (palmitat, miristat de izopropil); lanolina, ulei de parafina, unt de cacao, etc.:

Stearina 13,0 g

Hidroxid de potasiu 1,0 g

Glicerina 12,0 g

Ulei de parafina 4,0 g

Lanolina 3,0 g

Apa la 100,0 g

Preparare: se topesc pe baia de apa substantele grase, se dizolva hidroxidul de potasiu in apa si glicerina si se adauga peste amestecul gras. Dupa terminarea reactiei si racirea preparatului, se parfumeaza.

Cu bune rezultate se utilizeaza glicerolatul de amidon, care poate constitui baza pentru incorporarea unor substante cum este oxidul de zinc, preparat pentru maini cu piele crapata:

Oxid de zinc 2,0 g

Cetaceu 4,0 g

Lanolina 1,0 g

Apa 18,0 g

Glicerolat de amidon 50,0 g

Preparare: se tritureaza oxidul de zinc (VII) cu amestecul topit de cetaceu, lanolina, apoi cu glicerolatul de amidon, se adauga apa.

Ingrijirea mainilor crapate. In cazul in care pielea de pe maini este crapata se vor folosi creme grase cu efecte astringente, cicatrizante sau alte creme emoliente.

Dintre substantele cicatrizante care favorizeaza granulatia tesuturilor se mentioneaza ureea si alantoina care produce o curatire a tesuturilor necrotice si regenereaza noi tesuturi. Alantoina se poate utiliza in solutii diluate, emulsii sau unguente, singura sau asociata cu alte substante in concentratie de 0,001-0,10%.

Ureea se utilizeaza in special in afectiuni cu eruptii exematoase in concentratie de 3-5% in creme evanescente cu care nu prezinta incompatibilitati.

Tanin 2,0 g

Balsam de Peru 4,0 g

Lanolina 20,0 g

Vaselina 40,0 g

Apa 25,0 g

Preparare: taninul se dizolva in apa, solutia apoasa se emulsioneaza in baza topita.La sfarsit se adauga balsamul de Peru.

Pentru mainile aspre, crapate se recomanda saptamanal o baie cu ulei de masline caldut sau aplicatii de parafina calda constituita din: 50 g parafina, 25 g ulei parafina, 5 g lanolina. Amestecul se incalzeste pe baia de apa si se aplica pe piele cu ajutorul unei pensule. In scopul regenerarii epidermei se pot face bai caldute sarate timp de 5-10 minute (solutie 10%).

4. Preparate pentru albirea mainilor

Datorita unor acumulari de pigmenti in tesuturile profunde ale epidermei, dupa varsta de 50 ani se produc patarea dosului mainilor. Pentru decolorare se utilizeaza apa oxigenata, oxid de zinc, precipitat alb de mercur, incorporate in diferite preparate:

Glicerina 40,0 g

Apa oxigenata 17,0 g

Amoniac dil.

sau

Oxid de zinc 5,0 g

Tictura benzoe 3,0 g

Glicerolat de amidon la 50,0 g

5. Preparate contra transpiratiei mainilor

Transpiratia mainilor poate fi cauzata de dezechilibre: neurovegetative, la care se mai pot asocia stari emotive sau se pot declansa datorita unor boli profesionale. Aceste fenomene se mai pot intalni la persoane care lucreaza in incaperi excesiv incalzite si cu aerisiri insuficiente. Pentru remedierea acestor stari se face apel la o serie de preparate folosite sub forma de masaje usoare ca spirt camforat, preparate cu substante astringente (lotiuni, pudre etc.):

Acid salicilic 1,0 g

Spirt camforat la 100,0 g

Alte preparate se pot obtine pe baza de formol sau alaun:

Perhidrol 3,0 g

Formol 25,0 g

Apa 225,0 g

sau     

Alaun 1,0 g

Acid salicilic 2,0 g

Acid acetic dil. 5,0 g

Alcool dil. la 100,0 g

Preparare: se amesteca solutia de formaldehida cu apa, se adauga perhidrolul, se ambaleaza in flacon de culoare inchisa; se dizolva acidul salicilic in alcool, alaunul in apa, se amesteca solutiile, la sfarsit se adauga acidul acetic. Se mai utilizeaza contra transpiratiei mainilor, pudre cu substante astringente, antiseptice:

Acid tartric 1,0 g

Acid salicilic 1,0 g

Acid boric 20,0 g

Oxid de zinc 20,0 g

Talc 60,0 g

sau

Acid salicilc 1,0 g

Caolin 20,0 g

Oxid de zinc 10,0 g

Carbonat de magneziu 5,0 g

Acid boric 20,0 g

Talc la 100,0 g

Preparare: acidul salicilic si acidul boric se pulverizeaza fin in prezenta alcoolului, apoi se adauga celelalte componente in ordinea crescanda a greutatilor. Dupa preparare, pulberile se aduc la finetea sitei VII. Aceste pudrari se fac dupa ce in prealabil se spala mainile cu sapun dezodorizant, se frictioneaza cu spirt camforat si se obduce pielea cu o pelicula de crema astringenta.

In unele cazuri bratele in zona articulatiei cotului prezinta un strat cornos abundent si dur (keratoza foliculara); in aceste cazuri se inmoaie stratul cornos, apoi se aplica o vaselina salicilata. Se mai recomanda pentru pielea foarte uscata din aceasta zona, bai cu ulei vegetal (floarea soarelui, maslin, ricin) cu vitamina A si F timp de 10 minute.