Avantajele practicarii sistematice a sportului aerobic

Avantajele practicarii sistematice a sportului aerobic

Avantajele oferite de practicarea sistematica a sportului aerobic sunt multiple. Dintre acestea in sinteza, mentionam:

Avantajele oferite de sportul aerobic:

atractivitate;

accesibilitate;

adaptabilitate;

bagaj mare de mijloace;

aplicabilitate multipla;

mobilitate de combinare;

acces facil spre performante individuale si de grup;

mecanisme eficiente de control si gradare a solicitarilor;

posibilitatea de a beneficia de efectele benefice ale activitatii de tip aerob;

Efectele activitatii de tip aerob

Exercitiile de tip aerob:

cresc cantitatea de oxigen transmisa spre tesuturi;

contribuie la folosirea mai eficienta a oxigenului;

ajuta la eliminarea tesutului adipos;

cresc rezistenta la oboseala si cantitatea de energie;

tonifica musculatura si cresc masa activa;

descresc tensiunea arteriala si ajuta somnul;

aduc multe beneficii in profil psihologic;

reduc depresia si anxietatea.

integrare sociala;

libertatea de lucru in spatiul individual;

influentarea complex-pozitiva in profil psihologic:atitudini,aptitudini, mportament, afectivitate, incredere; combaterea starilor negative: stress, anxietate, antrenarea  memoriei motrice etc.

solutii de prelucrare simultana, pe fondul rezistentei, a unor combinatii interesante de calitati motrice, simultan cu formarea unor deprinderi specifice;

pot fi construite si corelate rapid bazele generale ale miscarii: directie precisa, grad de incordare, ritm, tempo, structura coordinativa, amplitudine, tinuta, comunicare.

apropiere de spectacol dar si de performante;

aspectele educationale pot fi abordate eficient;

prin obisnuintele create poate modifica stilul de viata pentru o lunga perioada de timp;

mijloc de manifestare si valorificare a capacitatilor launtrice.

Toate acestea se pot realiza pe nesimtite.

E foarte important sa-ti descoperi noi valente, noi capacitati, sa ai alte raporturi de comunicare, decat cele oficiale, de scoala sau serviciu, sa ti se imbunatateasca starea de sanatate, sa te integrezi social la alt nivel si aproape sa nu constientizezi cauza. Sportul aerobic ofera aceasta alternativa!

Solutii alternative moderne si eficiente oferite de step-ul  aerobic obiectivelor ale educatiei fizice si sportive la nivelul ciclului gimnazial.

Posibilitatiile de aplicare ale sportului aerobic in activitatea de educatie fizica scolara sunt multiple. Secvential, pe parti sau verigi, integral in lectii de clasa sau colectiv sportiv, in activitati optionale de timp liber, in serbari, intreceri sau spectacole, stepul aerobic poate indeplini eficient diverse obiective si sarcini.

Cu putina imaginatie ne-am putea da seama usor cum si unde am putea implementa mici programe de sport aerobic, pentru diferitele verigi ale activitatilor de educatie fizica: organizarea colectivului, pregatirea organismului pentru effort, influentarea selectiva a aparatului locomotor, dezvoltarea calitatilor motrice simple sau combinate, formarea unor deprinderi generale sau speciale, revenirea organismului dupa efort.

Sportul aerobic si directiile acestuia de implementare in lectia de educatie fizica scolara

Obiective generale bio-psiho-socio-motrice pe care le poate indeplini sportul aerobic in lectia de educatie fizica:

pastrarea/ameliorarea starii de sanatate;

asigurarea unei dezvoltari fizice armonioase si a unei capacitati functionale sistemice si intersistemice normale, corespunzatoare varstei (analizatori, sistem muscular, sistem respirator, circulator, sistem endocrin, metabolism);

prevenirea si corectarea deficientelor fizice, de postura si formarea unei atitudini corporale corecte;

adaptare la efortul aerob;

educarea capacitatii de relaxare si segmentara a musculaturii;

realizarea (in mod implicit) a unor efecte terapeutice, sanogenetice (terapie corectiva, recreationala, sport-terapie, programe de sanatate etc.);

dezvoltarea calitatilor motrice, in special:

imbunatatirea motricitatii generale prin formarea unui sistem de deprinderi si priceperi motrice variate;

dezvoltarea capacitatii de perceptie si redare a ritmului si tempoului prin miscare;

initiere in practicarea sportului aerobic;

dezvoltarea componentelor functiei psihomotorii (schema corporala, lateralitate, ideomotricitate, praxii, orientare spatio-temporala);

valorificarea superioara a abilitatilor individuale;

dezvoltarea capacitatii de relationare cu mediul fizic si social;

dezvoltarea unei imagini de sine pozitiva, ca factor de motivatie pentru activitatea curenta;

realizarea unei noi imagini despre grup sau propia persoana, a unei valorizari superioare a competentelor existente;

dezvoltarea spiritului de echipa a elevilor;

stimularea comunicarii, a educatiei estetice, artistice.

Solutii metodice ale predarii sportului aerobic in scoala.

Predarea sportului aerobic presupune cunoasterea unor tehnici speciale.

Cerinte metodice privind predarea sportului aerobic la nivel scolar

stabilirea obiectivelor invatarii in concordanta cu motivatiile si interesele elevilor;

gradarea lina a parametrilor efortului;

selectionarea tempourilor si ritmurilor adecvate;

folosirea unor metode si mijloace atractive;

formarea bazelor generale ale miscarii;

evitarea eforturilor prelungite;

- asigurarea unei finalitati actionale puternic motivanta cum ar fi participarea la serbari sau spectacole.

Modele de actionare

Model pentru organizarea colectivului

Fiecare executant trebuie sa aiba un spatiu de lucru optim.

In secventa organizarii colectivului de elevi pot fi introduse jocuri de atentie,orientare in spatiu sau exercitii pentru dezvoltarea capacitatii de perceptie si redarea a ritmului si tempoului.

Model pentru pregatirea organismului pentru efort

Pregatirea organismului pentru efort dureaza 5-7 minute.

In lectia de sport aerobic ea cuprinde in general combinatii de pasi de low impact aerobic (variante de mers, step touch, grapvne,) executate in loc sau cu deplasare, cu miscari adaptate de brate si cap executate in ritmuri sa tempouri ce cresc gradat. Ea este finalizata obligatoriu de exercitii de intindere in special pentru trenul inferior.

In lectia de educatie fizica apar trei alternative:

Realizarea unei incalziri clasice cu variante mers, alergare, jocuri;

Realizarea unei incalziri specifice sportului aerobic;

Realizarea unei incalziri ce combina mijloacele clasice cu cele specifice sportului aerobic.

Secventa 1. (32 de timpi)

Fr1,2. Semindoiri ale genunchilor (8x)

Fr3,4. Joc de glezna la 2 timpi.

Secventa 2. (32 timpi)

Fr1. Mers pe loc;

Fr2. Mers departat pe loc;

Fr3. 4 pasi pe loc apropiat, 4 pasi pe loc departat;

Fr4. 2 pasi pe loc apropiat, 2 pasi pe loc departat;

2 pasi pe loc apropiat, 2 pasi pe loc departat;

Secventa 3. (32 de timpi)

Stand departat

Fr1,2. Atingeri usoare laterale alternative (8x);

Fr3,4. Calcai la spate (8x).

Secventa 4.

Stand departat

Fr1,2. Ridicarea genunchilor lateral, alternativ (8x);

Fr3,4. Calcai la spate (8x).

Secventa 5.

Fr1. 3 pasi de mers pe loc, 1 pas in fata alternativ cu piciorul stag si drept;

Fr2. 3 pasi inapoi, 1 pas in fata, 3 pasi inainte, 1 pas in spate;

Fr3. 3 pasi de mers pe loc, 1 pas in fata alternativ cu piciorul drept si stang;

Fr4. 3 pasi inapoi , 1 pas in fata alternativ cu piciorul stang si drept.

Secventa 6 (32 timpi)

Fr1. Step touch dr-stg;

Fr2. Step touch stg-dr;

Fr3. Grepvine stg-dr;

Fr4. Grepvine dr-stg.

Secventa 7.(32 timpi)

Fr1.Grepvine stanga; demi-plie;

Fr2.Grepvine dreapta;demiplie;

Fr3. Step touch dublu spre stanga, lunge cu piciorul stang, revenire;

Fr4. Step touch dublu spre dreapta, lunge cu piciorul drept, revenire;

Secventa 8. (32 timpi);

Fr1. Grepvine dreapta; demiplie;

Fr2. Grepvine stanga; demiplie;

Fr3. Step touch dublu spre dreapta, lunge cu piciorul stang, revenire;

Fr4. Step touch dublu spre stanga, lunge cu piciorul drept, revenire.

Secventa 9. (32 timpi)

Fr1. Pas mambo dreapta-stanga;

Fr2. Kny up piciorul dr-stg, v-ul;

Fr3. Mers pe loc, alergare;

Fr4. Calcai, lunge;

Secventa 10. (32 timpi)

Fr1.Step touch dublu spre dreapta, lunge cu piciorul stg, revenire;

Fr2. Step touch dublu spre stanga, lunge cu piciorul drept, revenire;

Fr3. Demiplie spre dreapta cu intoarcere 180 grade, kny up stg-dr;

Fr4. Demiplie spre stanga cu intoarcere 180 grade, kny up stg-dr;

Secventa 11. (32 timpi)

Fr1. Grepvine spre stanga, lunge, demiplie;

Fr2. Grepvine dreapta, lunge, demiplie;

Fr3. Calcai (hill up), step touch;

Fr4. Step touch, calcai;

Secventa 12. (32 timpi)

Stand departat;

Fr1-2. Kny up lateral alternativ(4x), calcai (4x);

Fr3-4. Kny up lateral alternativ(2x), calcai (2x);

Secventa 13. (32 timpi)

Fr1-2. V-ul, cu ambele picioare,

Fr3-4. V-ul cu dubla saritura,  cu ambele picioare;

Secventa 14.

Fr1. Step touch inainte-inapoi, cu dreptul

Fr2. Step touch inainte-inapoi cu stangul

Fr3-4. Step touch alternativ;

Secventa 15. (32 timpi)

Fr1. Lunge lateral alternativ(2x);

Fr2. Kick inainte alternativ (4x);

Fr3-4. Lunge inapoi alternativ (2x); kick inainte alternativ (2x);

Secventa 16. (32 timpi)

Fr1-2. Mers pe loc (2x);

Fr3-4. Jumping Jack

Urmeaza exercitii de intindere- 3 minute: trunchi, membre inferioare.

Stand departat sprijinit cu mainile pe genunchii semiindoiti;

rotunjirea spatelui cu barbia in piept;

extensia spatelui cu barbia sus;

O miscare la 8,4 timpi.

Extensii din pozitii statice a musculaturii membrelor inferioare

Stand cu mainile pe sold; pas inapoi in semifandare cu varfurile inainte. Presarea calcaiului piciorului din inapoi spre si pe sol; din aceasta pozitie se deplaseaza greutatea corpului pe piciorul din inapoi ce se indoaie usor. Piciorul din inainte intins pe toata talpa. Se executa aplecare cu arcuiri usoare inainte amplificand extensia genunchiului. Se repeta acelasi exercitiu cu celalalt picior.

Fandare mare inainte pe piciorul drept, brate sus, trunchi in usoara extensie, cu schimbarea piciorului.

Stand departat, indoirea trunchiului spre piciorul drept si stang cu mentinere.

Stand pe piciorul drept, semiflexat, cel stang sprijinit inainte pe calcai, maini pe solduri.

aplecarea trunchiului inainte cu spatele drept, intinderea musculatirii posterioare a bazinului si a coapsei pe partea stanga-5 secunde. Revenire in stand, ridicarea piciorului stang inapoi intins si mentinerea contractiei- 5-10 secunde.

Model pentru veriga " dezvoltare fizica generala"

Exercitiile pentru veriga "dezvoltare fizica generala " pot fi executate conform cerintelor clasice sau pot promova stilul specific sportului aerobic: dinamic, precis, interpretat, energic, comunicativ.

Exercitiul 1. (64 timpi)

T.1,2. Pas in V cu piciorul drept in stand departat , ridicarea si rasucirea bratului stang lateral, palma in sus cu degetele deschise si rasucite, privirea spre stanga;

T.3,4. Pas in V cu piciorul stang, ridicarea si rasucirea bratului drept lateral, palma in sus cu degetele deschise si rasucite, privirea spre dreapta;

T.5,6. Semi demiplie cu ridicarea si incrucisarea energica a bratelor sus cu palmele inafara simultan cu extensia capului pe spate;

T.7,8. Intinderea genunchilor si coborarea bratelor prin lateral, lateral cu palmele in extensie maxima; barbia in piept;

T.9,10. Semi demiplie cu ridicarea si incrucisarea energica a bratelor sus cu palmele inafara simultan cu extensia capului pe spate;

T.11,12. Intinderea genunchilor si coborarea bratelor prin lateral, lateral jos cu palmele in extensie maxima; barbia in pipt;

T.13,14. Pas pe sol cu piciorul stang; ridicarea bratelor lateral, ducerea lor inainte si indoirea acestora, incrucisate, inainte, in supinatie;

T.15,16. Revenire in stand cu intinderea bratelor lateral jos.

Se repeta exercitiul pornind cu piciorul drept.(16 timpi)

Exercitiul 2. (64 timpi)

T.1. Pas cu piciorul stang pe sol, bratul drept indoit cu palma tinuta vertical in dreptul pieptului;

T.2. Apropierea piciorului cu bratele indoite palma la palma in dreptul pieptului;

T.3. Pas lateral pe sol cu piciorul stang cu intoarcere 90 spre stanga;

T.4. Pas lateral pe sol cu piciorul drept; rasucirea palmelor spre interior, intinderea bratelor, sus, incrucisate, palma la palma;

T.5. Rasucirea trunchiului spre stanga simultan cu coborarea bratelor prin lateral,jos;

T.6. Revenire cu bratele sus, incrucisate, palma la palma;

T.7. Rasucirea trunchiului spre dreapta simultan cu coborarea bratelor prin lateral, jos;

T.8. Revenire cu bratele sus, incrucisate, palma la palma si coborarea lor inainte;

T.9. Rasucirea trunchiului spre stanga cu ducerea bratului stang lateral, in extensie;

T.10. Revenire;

T.11. Rasucirea trunchiului spre dreapta cu ducerea bratului drept lateral, in extensie;

T.12. Revenire;

T.13. Pas cu piciorul drept pe sol, simultan cu coborarea bratului drept lateral, indoit la 90 de grade, in sus, cu palma spre cap;

T.15. Pas inapoi cu piciorul drept pe sol, inceperea coborarii bratelor lateral jos;

T.16. Apropierea piciorului stang pe sol in stand cu bratele lateral-jos.

Acelasi exercitiu incepand cu piciorul drept in partea opusa.(16 timpi).

Exercitiul 3. (32 timpi)

T.1,2. Indoirea laterala a trunchiului spre dreapta, simultan cu indoirea genunchilor;

T.3,4. Revenire in pozitia initiala;

T.5,8. Indoirea laterala a trunchiului spre stanga, simulta cu indoirea genunchilor;

Exercitiul 4. (32 timpi) 

T1. Pas inainte cu piciorul drept, mainile pe sold;

T.2. Ducerea piciorului stang lateral intins, sprijinit pe sol;

T.3. Pas inainte cu piciorul stang, mainile pe sold;

T.4. Ducerea piciorului drept lateral intins, sprijinit pe sol;

Exercitiul 5. (32 timpi)

T1.2. Fandare laterala pe diagonala cu piciorul stang, cu bratul drept coroana sus, sa bratul stang coroana jos;

T.3,4. Revenire;

T.5,6. Fandare laterala pe diagonala cu piciorul drept, cu bratul stang coroana sus si cu dreptul coroana jos;

T.7,8. Revenire;

Exercitiul 6. (32 timpi)

T1,4. Pasi adaugati cu deplasare spre dreapta, incepand cu piciorul drept, bratele indoite alternativ, pe T4 greutatea corpului trece pe piciorul stang;

T.5,8. 4 pasi mers pe loc incepand cu piciorul drept, simultan cu ridicarea bratelor lateral sus.

Exercitiul 7. (32 timpi)

T.1,4. Idem exercitiul 6 dar cu deplasare spre stanga.

Exercitiul 8. (32 timpi)

Sprijin culcat facial:

T.1,2. Indoirea bratelor;

T. 3,4. Intinderea bratelor;

Exercitiul 9. (32 timpi)

T.1. Pas pe diagonala cu piciorul stang , bratele indoite si incrucusate inainte;

T.2. Kick inapoi cu piciorul drept, trunchiul inclinat inainte in extensie cu bratele lateral;

T.3. Revenire cu piciorul drept pe sol;

T.4. Revenire la pozitia initiala.

T.5.8. Acelasi exercitiu spre dreapta.

Exercitiul 10. (32 timpi)

T.1. Fandare spre stanga, cu bratul stang inainte sus si dreptul lateral;

T.2. Revenire;

T.3. Fandare spre dreapta, cu bratul drept inainte sus si bratul stang lateral;

T.4. Revenire;

T.5,8. 2x Jumping Jack cu bratele lateral-sus-lateral-jos;

Modele pentru dezvoltarea unor calitati motrice

Pe fondul dezvoltarii rezistentei pot fi ameliorate si alte calitati motrice cum ar fi: forta, coordonarea, mobilitatea articulara si elasticitatea musculara.

Secvente coregrafice pentru dezvoltarea fortei

Secventele coregrafice pentru dezvoltarea fortei au ca obiectiv:

Flexorii bratelor;

Extensorii bratelor (E);

Musculatura abdominala (A);

Musculatura spatelui (S);

Musculatura picioarelor (P);

In cadrul dezvoltarii calitatiilor motrice mai ales la nivelul "trenului" superior se poate apela la mijloace asociate cum ar fi: exercitii cu benzi elastice sau cu greutati de mana, fiind posibil doar daca unitatea scolara dispune de astfel de material.

Secvente coregrafice pentru dezvoltarea fortei extensorilor bratelor si a musculaturii superioare a trunchiului;

Secventa E 1.

Sprijin culcat facial cu mainile pe sol;

T.1,2. Indoirea bratelor;

T.3,4. Intinderea bratelor;

T.5,6. Departarea picioarelor prin saritura;

T.7,8. Saritura cu apropierea picioarelor.

Secventa E 2.

Sprijin culcat facial cu mainile pe sol;

T.1,2. Indoirea bratelor simultan cu indoirea piciorului stang cu calcaiul la spate;

T.3,4. Revenire;

T.5,6. Saritura in sprijin ghemuit;

T.7,8. Saritra in sprijin culcat facial.

T.9,10. Indoirea bratelor simultan cu indoirea piciorului drept cu calcaiul la spate;

T.11,12. Revenire

T.13,14. Saritura in sprijin ghemuit;

T.15,16. Saritura in sprijin culcat facial.

Secventa E 3.

Sprijin culcat facial;

T1,2. Indoirea bratelor simultan cu indoirea piciorului stang in passe lateral;

T3,4. Revenire;

T.5,6. Indoirea bratelor simultan cu indoirea piciorului drept in passe lateral;

T7,8. Revenire.

Secventa E 4.

Sprijin culcat facial;

T1,2. Intoarcere 90 grade spre dreapta in sprijin culcat lateral pe un brat;

T3,4. Revenire;

T5,6. Intoarcere 90 grade spre dreapta in sprijin culcat lateral pe un brat;

T.7,8. Revenire.

Secventa E 5.

Sprijin culcat dorsal cu mainile pe sol;

T.1,2. Indoirea bratelor si coborare in asezat pe sol;

T.3,4. Revenire;

T5,6. Intoarcere 90 grade spre dreapta in sprijin culcat lateral pe un brat;

T.7,8. Revenire.

Secvente coregrafice pentru dezvoltarea prioritara a fortei musculaturii abdominale

Secventa A 1.

Culcat dorsal, genunchii indoiti, talpile sprijinite pe sol, mainile la ceafa;

T.1,2. Ridicarea trunchiului la 45 grade;

T.3,4. Revenire;

T.5,8. Idem T1-4;

Secventa A 2.

Idem pozitia A 1

T.1. Ridicarea trunchiului la 45 grade;

T.2. Mentinerea acestei pozitii;

T.3. idem T2;

T.4. Revenire;

T.5,8. Idem T1-4;

Se repeta structura de 4x.

Secventa A 3.

T1,2. Ridicarea trunchiului rasucit spre dreapta la verticala;

T. 3,4. Revenire ;

T5,8. Idem T1,4, dar cu rasucirea trunchiului spre stanga;

Se repeta structura de 4x.

Secventa A 4.

Culcat dorsal cu sprijin pe coate

T.1. indoirea genunchilor la 90 grade fata de trunchi;

T.2, Revenire;

T.3. Idem T1;

T.4. Idem T2.

Se repeta de 4x.

Secventa A 5.

T1,2.indoirea picioarelor, rasucirea bazinului spre stanga pana ce genunchii ating solul;

T.3,4.Revenire;

T.5,6. Indoirea picioarelor, rasucirea bazinului spre dreapta pana ce genunchii ating solul;

T.7,8. Revenire .

Secvente coregrafice pentru dezvoltarea prioritara a fortei musculaturii spatelui;

Secventa S 1.

Culcat facial, mainile inainte sus;

T.1. Ridicarea piciorului drept, simultan cu bratul stang;

T.2. Revenire;

T.3,4. Idem T1,2.

T.5. Ridicarea piciorului stang, simultan cu ridicarea bratului drept;

T.6. Revenire;

T.7,8. Idem T5,6.

Secventa S 2.

Din stand, cu picioarele apropiate;

T.1. Kick inapoi cu piciorul drept, trunchiul inclinat in extensie cu bratele lateral;

T.2.Revenire;

T.3. Kick inapoi cu piciorul stang, trunchiul inclinat inainte in extensie cu bratele lateral;

T.4. Revenire:;

T. 5,8. Idem T1-4.

Secvente coregrafice pentru dezvoltarea prioritara a fortei musculaturii picioarelor;

Secventa P 1.

T.1,2. Pas lateral pe sol cu piciorul stang, genunchii semiindoiti, mainile pe genunchi;

T.3,4. Revenire prin impulsie energica; (8x-32 timpi);

Acelasi exercitiu realizat cu piciorul drept.

Secventa P 2.

T.1. Semifandare inapoi cu piciorul stang;

T.2. Revenire; 

T.3. Semifandare inapoi cu piciorul drept;

T.4. Revenire;

T.5. Semifandare inapoi cu piciorul stang;

T.6. Ridicarea genunchiului stang;

T.7. Semifandare inapoi cu piciorul stang;

T.8. Revenire;

T.9. Semifandare inapoi cu piciorul drept;

T.10. Revenire;

T.11. Semifandare inapoi cu piciorul stang;

T.12. Revenire;

T.13. Semifandare inapoi cu piciorul drept;

T.14. Ridicarea genunchiului drept;

T.15. Semifandare inapoi cu piciorul drept;

T.16. Revenire.

Secvente coregrafice de stretching

Stretching

Umeri deltoizi

Culcat dorsal, spatele drept, mainile pe langa corp:

- ridicarea umerilor la urechi, coborarea umerilor la maxim.

Partea superioara a spatelui

Culcat dorsal:

ridicarea capului de pe sol si indoirea ambilor genunchi pe piept in pozitia bucla;mentinere 20 sec. Dozare 2 repetari.

Membre inferioare si coloana vertebrala

Culcat facial:

ridicare usoara, in extensie trunchiul; bratele ajuta prin impingere lejera dar fara sa se forteze extensia coloanei; mentinere 10 sec. Dozare 2 repetari.

Asezat talpa la talpa

presarea cu coatele pe genunchii departati; mentinere 10 sec.

Culcat facial:

indoirea pe rand a cate unei gambe inapoi pe coapsa cu intinderea musculaturii anterioare a coapsei; mentinere 20 sec. Dozare 2 repetari.

Blocuri structurale metodice

Blocurile structural metodice folosite in lectiile complet de sport aerobic in cadrul acestui experiment sunt urmatoarele:

Bloc structural 1

Step touch, hill up(calcai),genunchi, step side;

Bloc structural 2

4 pasi in fata cu finalizare in genunchi, 4 pasi inapoi cu finalizare in genunchi; double step touch; grep vine; pas in V;

Bloc structural 3

Grep vine cu finalizare in genunchi; pas in V cu intoarcere si finalizare in genunchi; skip; jumping jack;

Organizarea si derularea experimentului

Locul si durata experimentului

Experimentul s-a desfasurat in cadrul Liceeului Teoretic Benjamin Franklin, sector 3, Bucuresti, in perioada 15 septembrie 2003-1 iunie 2004.

Grupa de experiment

Grupa de experiment va cuprinde 20 de elevi din ciclul gimnazial, dintre care 15 fete si 5 baieti, clasa a VI-a.

Sistemul de referinte va fi adaptat pentru fiecare obiectiv de cercetare propus. El se va modifica pentru a facilita obiectivarea nivelului cantitativ si calitativ al indepliniri obiectivelor precum si progresul realizat stadial de componentele grupei de experiment la toti parametrii propusi.

Etapele si sarcinile experimentului

In raport cu activitatea scolara experimentul a fost organizat in 5 etape cu 3 perioade scolare si 2 de vacanta.

Sinteza sarcinilor fiecarei etape si planificarea acestora

Etapa 1

SE1.1. Acomadarea cu sport aerobic (muzica, formatiile de lucru etc.)

SE1.2. Insusirea pozitiilor specifice;

SE1.3. Invatarea pasilor de baza;

SE1.4. Verificarea corectitudinii modelelor organizatorice;

SE1.5. Reglarea si validarea continutului si efectelor modelului pregatirii organismului pentru efort;

SE1.6. Verificarea structurilor programelor model de dezvoltare fizica armonioasa;

SE1.7. Dezvoltarea calitatiilor motrice;

Etapa 2

SE2.1. Insusirea secventelor model propuse;

SE2.2. Dezvoltarea calitatilor motrice.

Etapa 3

SE3.1. Insusirea secventelor model propuse

SE3.2. Consolidarea secventelor model cunoscute

SE3.3. Dezvoltarea calitptilor motrice

SE3.4. Insusirea celor 3 blocuri structurale

SE3.5. Invatarea combinatilor din programul artistic.

PLANIFICAREA OBIECTIVELOR IN ETAPELE 1-3

Metode de cercetare

Metodele de cercetare pe care le-am folosit in cadrul acestei lucrari privesc:

A.   Documentarea

a.      studiul literaturii de specialitate;

b.     studiul materialelor cu caracter specific;

c.     studierea inregistrarilor video.

B.   Metode de investigatie

Observatia pedagogica;

Experimentul prin care am verificat valabilitatea ipotezelor propuse;

C. Metode de prelucrare a datelor

Metoda reprezentarii grafice.

Metoda statistica.

Indicatori, probe si norme de control

In vederea confirmarii ipotezelor si in corelatie cu obiectivele au fost stabilite urmatoarele probe de control:

Date antropometrice si de armonie corporala

a. Inaltime (Talie-T)

b. Masa (Greutate-G)

c. Indicele de armonie corporala Quetelet

Indicele "Q"= G/T

d. Indicele de armonie corporala Lorentz

Mo = T-100- (T-130)/4

Unde:

M = masa in kg.

T = talia in cm.

Greutatea optima (masa optima) =Mo

Probe morfo-functionale

1. Proba Astrand- Ryhming- evaluarea capacitatii de efort aerob

Estimarea capacitatii de efort aerob se obtine prin evaluarea consumului maxim de oxigen (VO max.).

Principiul probei este bazat pe relatia liniara dintre frecventa cardiaca inregistrata in timpul unui efort submaximal si VO max.

Se efectueaza un efort submaximal prin urcarea scaritei cu h=40 timp de 6 sec. Se masoara frecventa cardiaca in primele 10 secunde de activitate.

Valoarea respectiva se inmulteste cu 6 obtinand astfel FC pe minut. Pe nomograma Astrand Ryhming se citeste direct cifra consumului maxim de oxigen exprimata in ml/O /min si apoi se imparte la greutatea corporala.

Formulaaaaaaaaa

Valoarea unitara a consumului de oxigen, o comparam cu valoarea ideala, calculata in functie de cerintele sportului practicat, sex, varsta.

Daca aceasta reprezinta peste 75% din valoarea ideala, sportivul are o buna capacitate de efort aerob, corespunzatoare etapei de pregatire.

Tabelullllllllll

2.Sistolic Tension Tonic (Timpul tensiunii sistolice)

Adaptarea cardiovasculara dupa efortul submaximal se apreciaza in functie de valoarea STT/Watt/kg (sistolic tension time) calculat prin formula:

SST / W/ kgmcorp =

Imediat dupa efectuarea probei Astrand se reia pozitia ortostatica si se masoara tensiunea arteriala (TA).

3. Evaluarea capacitatii de efort anaerobe- Testul Sargent

Masurand forta exploziva manifestata prin detenta pe verticala, se poate calcula indirect, puterea maxima anaeroba.

Pentru determinarea detentei se executa trei sarituri maxime pe verticala. Se retine pentru calcul cea mai inalta performanta si se aplica formula:

P=

Unde,

P= puterea anaeroba exprimata in kg/sec

G= greutatea corporala

D= detenta in centimetri

Interpretarea rezultatelor se face dupa scala de aprecieri Dal Monte, 1988.

Tabelulllllllllll

O varianta a probei este masurarea detentei orizontale cu executarea sariturilor din pozitia ghemuit, cu sau fara balansul bratelor.

Indicele de rezistenta cardiaca Ruffier

Reprezinta un test de reactivitate, efortul fiind minor. Se urmareste revenirea alurii ventriculare dupa un efort ce consta in 30 de genoflexiuni in 45 secunde, metronomul fiind la 90.

Aparatura necesara: cronometru si metronom.

Tehnica: subiectul sta in asezat, se masoara AV in repaus timp de 15 secunde apoi executa 30 de genoflexiuni in 45 secunde, se asaeza, se masoara AV imediat dupa efort de la 0 la 15 secunde si in ultima parte a minutului post efort, adica intre 45-60. Valorile obtinute se inmultesc cu 4, obtinandu-se in acest fel 3 pulsuri pe minut: P1 =pulsul in repaus, P2 =primul puls post efort si P3 =al doilea puls post efort.

Indicele Ruffier= (P1+P2+P3-200)/10

Interpretare:

IR<0 foarte bine;

IR= 0-5 bine;

IR= 5-10 mediu;

IR= 10-15 slab;

Probe pentru evaluarea progresului constatat la nivelul calitatilor motrice

Forta

F.1. Flotari in sprijin culcat facial (E)

F.2. Atarnat la scara fixa; ridicari de picioare+ 90grade (A)

F.3. Saritura pe verticala (D)

F.4. Saritura in lungime de pe loc (W)

Rezistenta

R.1. Alergare de rezistenta 800 m. (R)

Coordonare

C.1. Executia programului artistic

Apreciere:

0 greseli- FB

1-greseli-B

2-3-greseli- FS

Elasticitate musculara si mobilitate articulara

M.1. Indoire inainte apropiat

M.3. Indoire inainte departat

M.3. Sfoara inainte pe piciorul drept

M.4.Sfoara inainte pe piciorul stang

M.5. Sfoara laterala

Progresul se va aprecia in procente.

Probe pentru evaluarea progresului constatat la nivelul formarii deprinderilor motrice

D.1. Flotare in Wenson

D.2. Echer departat mentinut 2"

D.3. Dublu Wenson

"D"1,2 si 3 vor fi apreciate prin calificative in functie de calitatea executiei.

0 penalizari- FB

0,2 penalizari- B

0,4 penalizari- S

< 0,4 penalizari- FS- nerecunostere,

D.4. Secventa la alegere (32 timpi)

D.5. Programul artistic

D.4. D.5. vor fi apreciate prin note de la 1 la 10: calitatea executiei, impresia artistica.

Proba tehnica va fi considerata si Test de memorie motrica.

Apreciere:

0 greseli- FB

1 greseala- B

2-3 greseli -S

< 3 greseli- FS

Capitolul V

Prelucrarea si interpretarea datelor

Rezultatele obtinute la probele de control, confirma in sinteza efectele benefice multidirectionale ce le poate aduce simultan implementarea sportului aerobic in activitatea de educatie fizica.

Mijloacele specifice acestuia si-au dovedit eficacitatea pentru fiecare veriga a lectiei.

Organizarea colectivului

Modalitatea de dispunere a colectivului de elevi in anumite formatii de lucru si nu in ultimul rand impunerea unui anumit ritm si tempou asigura originalitatea organizarii colectivului. Ea este hranita de inepuizabila imaginatie a profesorilor si chiar a elevilor. Conform obiectivelor, sportul aerobic asigura in secventa de debut a lectiilor, o gama variata si originala de structuri pentru dezvoltarea capacitatii de perceptie si redare a ritmului si tempoului, dezvoltarea spiritului de disciplina, a atentiei, a orientarii in spatiu.

Pregatirea organismului pentru efort

Repetand cu responsabilitate procesul de verificare al indeplinirii obiectivelor acestei verigi, putem remarca anumite avntaje aduse de sportul aerobic fata de procedeele clasice. Dintre acestea am putea sublinia:

Evolutia corecta, lina, a FC spre plafonul optim;

Durata minima (4 minute);

Efecte superioare, din anumite puncte de vedere, fata de obiective;

Micsorarea deplasarii; compensare energetica prin surplus de solicitare /actiune;

Promovarea unor tehnici speciale si obigatorii pentru mobilitate si elasticitate musculara;

Folosirea unor mijloace simple dar foarte atractive;

Folosirea unui spatiu general si individual mult mai redus;

Prezenta spatiului individual;

Originalitatea oferita de deplasari in colaborare cu miscarile celorlalte segmente: brate trunchi cap;

Posibilitati concrete de control precis ale intensitatii parametrilor efortului;

Asigurarea unui nivel maxim de atractivitate si entuziasm;

Stimularea sistemului atitudinal si motivational;

Posibilitatea repetabilitatii structurilor;

Determinarea tuturor semnelor subiective ale efectelor produse de o "incalzire"eficienta.

Prezenta primelor broboane de transpiratie,zambetul general, dorinta de invatare, stradania de a nu gresi, sunt tot atatia parametrii subiectivi care pot demonstra ca, o pregatire a organismului pentru efort folosind sportul aerobic, poate sa constituie o alternativa de mare randament in lectia de educatie fizica.

S-a constatat prin aplicarea puls testerului electronic o evolutie corecta a FC in timpul actiunilor derulate si un prag optim instalat de 115-120 batai pe minut inaintea partii fundamentale.