Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Fitness

ARBITRUL DE HANDBAL - Terenul de joc, timpul de joc, mingea

Sport



+ Font mai mare | - Font mai mic



Terenul de joc, timpul de joc, mingea



Terenul de joc - determinat de mai multe linii si impartit in mai multe spatii

 


Comentarii generale asupra liniilor si spatiilor

"Terenul de joc are este un dreptunghi cu lungimea de 40 de metri si latimea de 20 de metri, care are doua spatii de poarta si un spatiu de joc."

[Regula 1:1] Aceasta distinctie clara intre spatiile de poarta si spatiul de joc este foarte importanta:

Numai portarul are voie sa se deplaseze in spatiul de poarta. Jucatorilor care au posesia mingii nu le este permisa patrunderea in spatiul de poarta. Daca portarul are mingea sub control, sau daca mingea sta pe podea, in spatiul de poarta, se considera ca mingea nu este in joc

Este permis un numar de maxim 6 jucatori in spatiul de joc in acelasi timp. Portarului ii este permis sa intre in spatiul de joc ca al "7-lea jucator", dar va fi tratat ca si un jucator de camp.

Multe reguli se aplica jocului din si din jurul spatiilor de poarta (vezi Concluzia 1). Din vreme ce jocul este concentrat in aceasta zona - spre deosebire de fotbal, nu exista o zona de mijloc la handbal - sarcina cea mai importanta a arbitrilor este aceea de a observa spatiile de poarta si zona dintre linia de aruncare libera si linia spatiului de poarta.

"Toate liniile terenului sunt parte integranta a spatiului pe care il delimiteaza." [1:3]

Aceasta regula are consecinte majore pentru observarea si judecarea actiunilor jucatorilor, atunci cand acestia nu se afla in posesia mingii:

Daca un jucator atinge linia spatiului de poarta, se considera ca acesta a patruns in spatiul de poarta. Daca portarul atinge linia spatiului de poarta, se considera ca acesta nu a parasit spatiul de poarta.

Daca un jucator atinge linia de margine, se considera ca acesta se afla inca in interiorul spatiului de joc. El este considerat a fi in afara spatiului de joc atunci cand acesta depaseste cu un picior linia (prin "a depasi" se intelege ca jucatorul are contact cu solul in exteriorul liniei de margine.)

Mingea se considera ca a parasit spatiul de joc - iesind astfel din joc - atunci cand depaseste complet linia de margine

Liniile sunt folosite ca si puncte de orientare la executarea aruncarilor. Totusi, exista anumite reguli care se aplica la atingerea liniilor la executarea unor aruncari obisnuite:

Pentru aruncarile de incepere si aruncarile de la margine, executantul trebuie sa atinga linia respectiva cu cel putin unul din picioare

La aruncarile libere sau aruncarile de la 7m, executantul nu are voie sa atinga linia respectiva.

Reguli speciale se aplica in cazul spatiului dintre linia de aruncare libera si linia spatiului de poarta, acolo unde se desfasoara actiunea in marea majoritate a timpului (de ex. pozitia aparatorilor, atacantii care intra in acea zona, avand sau nu posesia mingii).

Spre deosebire de aruncarile libere acordate in spatiul de joc, in afara linie de aruncare libera (vedeti capitolul 1.7), aruncarile libere acordate in urma unei actiuni a echipei in aparare intre linia spatiului de poarta si linia de aruncare libera nu se executa exact din locul unde a avut loc infractiunea, ci din cel mai apropiat punct din afara liniei de aruncare libera.

Informatii detaliate asupra sensului liniilor si spatiilor sunt disponibile in cadrul Concluziei 1.

Regula oficiala

Regula 1: Terenul de joc

Terenul de joc este un dreptunghi cu lungimea de 40 de metri si latimea de 20 de metri, avand doua spatii de poarta (vezi 1:4 si 6) si un spatiu de joc. Liniile din lungul terenului se numesc linii de margine, iar cele din latul terenului se numesc linii de poarta (intre barele portii) si linii exterioare portii (in afara barelor portii).

Trebuie sa existe o zona de siguranta in jurul terenului, cu o latime de cel putin 1 metru in lungul liniilor de margine si de 2 metri in spatele liniilor de poarta.

Caracteristicile terenului nu trebuie sa fie schimbate pe parcursul unui joc in, asa fel incat una dintre echipe ar obtine un avantaj prin aceasta.

Portile sunt plasate in centrul fiecarei lini de poarta. Portile trebuie sa fie fixate de podea, sau de peretii din spatele acestora. Trebuie sa aiba o lungime interioara de 3 metri si o inaltime interioara de 2 metri.

Barele laterale ale portilor sunt unite printr-o bara transversala. Latura din spate a barelor portii trebuie aliniata la partea exterioara a liniei de poarta. Barele laterale si bara transversala au sectiunea de forma unui patrat cu latura de 8 cm. Pe cele 3 parti vizibile dinspre teren ale barelor, acestea trebuie sa fie vopsite in doua culori care contrasteaza intre ele, dar care contrasteaza si cu culoarea terenului de joc.

Portile trebuie sa fie prevazute cu plasa, care este prinsa in asa fel incat mingea care intra in poarta sa nu mai poata iesi.

Toate liniile terenului apartin spatiilor pe care le delimiteaza. Liniile de poarta au o latime de 8 cm intre barele portii, iar in afara acestora, la fel ca si toate celelalte linii, au o latime de 5 cm.

Liniile dintre doua spatii vecine pot fi inlocuite cu o diferenta evidenta intre culorile celor doua spatii.

In fata fiecarei porti exista un spatiu de poarta. Spatiul de poarta este delimitat de linia spatiului de poarta (linia de 6m), care se traseaza dupa cum urmeaza:

a)      o linie lunga de 3 metri in fata portii; aceasta linie este paralela cu linia de poarta, la o distanta de 6 metri de aceasta (masurati de la muchia posterioara a liniei de poarta pana la muchia anterioara a liniei spatiului de poarta)

b)      doua sferturi de cerc, fiecare avand raza de 6 metri (masurati de la coltul interior posterior al stalpilor portii), care fac legatura intre linia de 3 metri lungime si linia exterioara portii.

Linia de aruncare libera (linia de 9m) este o linie punctata, aflata la 3 metri in afara spatiului de poarta. Atat segmentele componente ale linie, cat si spatiile dintre segmente masoara 15 cm.

Linia de7m este o linie cu lungimea de 1 metru, paralela cu linia de poarta, la o distanta de 7 metri de aceasta (masurat de la muchia posterioara a liniei de poarta la muchia anterioara a liniei de 7m).

Linia de limitare a portarului (linia de 4m) este o linie cu lungimea de 15 cm, paralela cu linia de poarta , la o distanta de 4 metri de aceasta (masurata de la muchia posterioara a liniei de poarta pana la muchia posterioara a liniei de 4m)

Linia de centru uneste mijlocul liniilor de margine.

Linia de schimb (un segment la linia de margine) pentru fiecare echipa, se intinde de la linia de centru pana la un punct aflat la distanta de 4.5 metri de aceasta. Acest punct al liniei de schimb este marcat de o linie paralela cu linia de centru si care se intinde pe o distanta de 15 cm inauntrul liniei de margine si 15 cm in afara liniei de margine.

Dimensiunile terenului de joc

Dimensiunile liniilor

Toate liniile fac parte din spatiul pe care il delimiteaza (1:3)

Dimensiunile de baza ale spatiului de joc in figura de la pagina 12. Dimensiunile liniilor sunt detaliate in figura de mai sus.

Linia de poarta (ca si barele portii) are o latime de 8 cm (vezi figura de la pagina ~). Toate celelalte linii (linia de aruncare libera, linia de 7m, linia de delimitare a liniei de schimb, linia de limitare a portarului, linia exterioara a portii, linia de margine , linia de centru si linia spatiului de poarta) au o latime de 5 cm. Diferitele lungimi ale liniilor sunt aratate in figura de mai sus.

In principiu, arbitri pot presupune ca dimensiunile terenului de joc si a liniilor au fost aprobate oficial. De aceea, in general, nu este necesara masurarea terenului de joc inaintea inceperii jocului.

Trebuie spus ca doua spatii adiacente pot fi separate si prin folosirea a doua culori total diferite pentru vopsirea acestea (regula 1:3 paragraful 2), in locul despartirii acestora printr-o linie. Suprafete speciale de joc sunt folosite, in general, pentru jocuri internationale, iar in aceste cazuri spatiile de poarta sunt marcate printr-o culoare diferita de restul suprafetei de joc (vedeti figura de la Concluzia 3).

Concluzia 1: Sensul liniilor si spatiilor

Spatiul de joc

(fara spatiul de poarta)

Un numar de maxim 6 jucatori si, daca este cazul, portarul unei echipe pot patrunde in acelasi timp in acest spatiu

In conformitate cu regulamentul, jucatorii se pot misca liber in acest spatiu avand sau nu posesia mingii

Un jucator se considera ca a parasit acest spatiu atunci cand atinge cu un picior suprafata din afara spatiului de joc

Regula 4:1

Regula 7:1 pana la

Regula 7:9

Regula 7:10

Spatiul de poarta

Portarului ii este permis sa se miste, avand sau nu mingea in posesie, in acest spatiu

Doar portarului ii este permis sa patrunda pe aceasta suprafata

Daca un jucator a jucat mingea, portarul poate intra din nou in spatiul de poarta atata timp cat nu creeaza prin aceasta un dezavantaj adversarilor

Jucatorilor care nu au mingea in posesie le este permis sa patrunda pe aceasta suprafata, daca prin aceasta nu isi creeaza un avantaj

Daca portarul are mingea sub control, mingea se considera afara din joc

Daca mingea se rostogoleste in spatiul de poarta, aceasta ramane in joc

Daca mingea este oprita pe podea in interiorul spatiului de poarta, ea este considerata afara din joc

Mingea poate fi atinsa atunci cand aceasta este in aer deasupra spatiului de poarta

Aruncarea de la poarta este executata de catre portar din spatiul de poarta, peste linia spatiului de poarta

Regula 5:2

Regula 6:1

Regula 6:3a

Regula 6:3b

Regula 6:4

Regula 6:5

Regula 6:5

Regula 6:5

Regula 12:2

Liniile, in general

Toate liniile fac parte din spatiile pe care le delimiteaza

Linia de margine si linia exterioara portii pot fi depasite, daca prin aceasta nu se castiga un avantaj

Regula 1:3

Regula 4:4

Linia de margine

- O aruncare de la margine este acordata atunci cand mingea a depasit in totalitate linia de margine

Regula 11:1

Linia exterioara portii

Daca un jucator al echipei in aparare este ultimul care a atins mingea inainte ca aceasta sa linia exterioara portii, aruncarea de la margine va fi executata din locul unde se intersecteaza linia de margine si linia exterioara portii. Aruncarea se executa de pe partea unde mingea a trecut linia exterioara portii

Daca un atacant, sau portarul, este ultima persoana care a atins mingea inainte ca aceasta sa depaseasca linia exterioara portii, va fi acordata o aruncare de la poarta

Regula 11:1

Regula 12:1

Linia spatiului de poarta

- Un gol este considerat valabil atunci cand mingea a trecut cu toata circumferinta linia de poarta

Regula 9:1

Linia de aruncare libera

- In urma unei incalcari a regulamentului comisa de echipa in aparare intre linia de aruncare libera si linia spatiului de poarta, aruncarea libera va fi executata din cel mai apropiat punct in afara liniei de aruncare libera

Regula 13:6

Linia de 7m

In timpul executarii unei aruncari de la 7m, executantului nu-i este permis sa atinga sau sa depaseasca linia de 7m

Atunci cand se executa o aruncare de la 7m, adversarii executantului trebuie sa pastreze o distanta de minim 3m

Regula 14:5

Regula 14:8

Linia de restrangere a portarului

- Portarul nu are voie sa depaseasca aceasta linie in timpul executarii unei aruncari de la 7m pana in momentul cand mingea a parasit mana executantului

Regula 5:11

Linia de centru

- Este pozitia de unde se executa aruncarea de incepere la debutul fiecarei reprize, si in urma primirii unui gol

Regula 10:3

Linia de schimb

- Jucatorii care se afla in spatiul de schimb trebuie sa paraseasca si sa intre doar trecand peste propria linie de schimb

Regula 4:4

Spatiul dintre linia de aruncare libera si linia spatiului de poarta

Aruncarile libere nu pot fi executate zona dintre linia de aruncare libera si linia spatiului de schimb al adversarului

Coechipierii executantului nu au voie sa patrunda in aceasta zona pana la executarea aruncarii libere

Regula 13:6

Regula 13:7

Spatiul de schimb

Un numar de maxim 4 oficiali si 7 jucatori de rezerva care au drept de participare la joc, si jucatorii care au primit o eliminare de 2 min. au voie sa stea in acest spatiu

Jucatorii descalificati sau eliminati definitiv trebuie sa paraseasca aceasta zona

Regula 4:2

Regula 16:8, 16:11

Linii si spatii

Linia de schimb si spatiul de schimb

Poarta

Specificatii tehnice despre poarta

Materialul

Lemn, metal usor sau materiale sintetice echivalente.

Culoare

Doua culori contrastante care trebuie sa se deosebeasca in mod clar de culoarea podelei. Combinatiile obisnuite sunt alb si rosu, albastru si alb sau alb si negru.

Dimensiunile portii

2 metri inaltime, 3 metri latime.

Dimensiunile barelor portii si barei transversale

Au sectiunea de forma patrata, cu dimensiunea laturii patratului de 8 cm.

Dimensiunile benzilor colorate

Lungime de 20 cm, culori care se alterneaza, lungime de 28 cm la vinclu.

Plasele

Fiecare poarta trebuie sa aiba o plasa, care este fixata de poarta in asa fel incat mingea, o data intrata in poarta, sa nu mai poata iesi de acolo. Pentru aceasta, se folosesc si plase suplimentare, fixate in interiorul portii.

Nota

Inaintea inceperii jocului, arbitrii trebuie sa verifice plasele, pentru a se asigura ca acestea sunt intr-o stare buna, si, daca este cazul, sa se asigure ca plasele sunt reparate.

Pozitia portilor

Muchia din spate a barelor portilor trebuie aliniate cu muchia exterioara a liniei de poarta. Portile trebuie sa fie bine fixate de podea (pentru a preveni accidentele!)

Concluzia 2: Portile si plasele trebuie sa fie verificate inaintea inceperii jocului

Inaintea inceperii jocului, arbitrii trebuie sa verifice faptul ca portile sunt bine fixate de podea. Muchia din spate a barelor trebuie aliniata cu muchia exterioara a liniei de poarta.

Plasele trebuie sa fie examinate inaintea inceperii jocului. Nota: Plasele trebuie sa fie sa fie fixate de poarta in asa fel incat mingea, o data intrata in poarta, sa nu mai poata iesi de acolo (vedeti plasa secundara, de culoare alba, folosita pentru retinerea mingii). Folosirea unei plase secundare este recomandata, dar nu este obligatorie.

Liniile de schimb si spatiile de schimb

Spatiul de schimb al fiecarei echipe incepe din exteriorul terenului, de acolo de unde linia de centru se intersecteaza cu linia de margine, si se intinde pana la marginea bancilor de rezerve. Linia de schimb face parte din spatiul de schimb si poate fi depasita de catre jucatori in timpul unei schimbari (vedeti figura de la pagina 17).

Nota: Schimbarile se pot face doar trecand peste propria linie de schimb.

Masa cronometrorului trebuie sa fie paralela cu linia de margine, plasata echidistant fata de fiecare jumatate de teren, si trebuie sa fie plasata in asa fel incat ambele linii de schimb sa fie vizibile de la masa cronometrorului. Masa cronometrorului trebuie amplasata mai aproape de linia de margine decat bancile de rezerva, adica la aproximativ 50 cm de linia de margine.

Bancile de rezerva trebuie sa fie pozitionate la o distanta 3.5 metri de extensia imaginara a liniei de centru, si la cel putin 1 metru de linia de margine.

Spatiile de schimb sunt ilustrate in figura de la pagina 17. Daca bancile de rezerva sunt amplasate corect, in spatele acestora jucatorii se pot incalzi.

Nota: Neregularitatile legate de terenul de joc care nu pot fi remediate inaintea inceperii jocului trebuie trecute in raportul de joc.

Spatiile de schimb si bancile de rezerve, masa cronometrorului

 


 


Cine decide timpul de joc?

 


Indicatii asupra timpului de joc

Concluzia 4: Timpul de joc pe grupe de varsta

2x30 minute

Concluzia 4 puncteaza timpul de joc, in functie de grupele de varsta. In timp ce timpul normal de joc pentru jucatorii de peste 16 ani este de doua reprize a cate 30 de minute, pentru jucatorii mai tineri timpul de obicei timpul de joc este mai scurt (2:1).

Avand in vedere acest lucru, timpul de joc pentru grupele de copii poate varia in functie de tipul competitiei (un singur joc sau turneu).

Durata pauzei poate varia intre durata standard (10 minute, regula 2:1), in functie de tipul competitiei.

Pentru jocurile internationale sau pentru jocurile de top, durata pauzei poate varia pentru a permite desfasurarea anumitor activitati pentru public sau pentru a satisface cerintele televiziunilor care transmit jocul. In acest caz, pauza poate fi marita. De aceea, in regula 2:1, nu este specificata o durata clara pentru pauza.

Peste 16 ani

2x25 minute

Juniori intre 12-16 ani

2x20 minute

Copii intre 8-12 ani

Pauza are, de obicei, durata de 10 minute

In functie de competitie, federatiile nationale sau organizatorii pot sa decida durata pauzei pentru a permite desfasurarea unor activitati artistice sau pentru a satisface cerintele televiziunilor.

Regula oficiala

Regula 2: Timpul de joc, semnalul de final de joc si time-out-ul

Timpul de joc

Timpul normal de joc pentru toate echipele cu jucatori de peste 16 ani este format din doua reprize a cate 30 de minute. Pauza dintre reprize este, in mod normal, de 10 minute.

Timpul normal de joc pentru echipele de juniori este format din doua reprize a cate 25 de minute pentru grupa de varsta 12-16 ani, si din doua reprize a cate 20 de minute pentru grupa de varsta 8-12 ani. In ambele cazuri pauza are o durata, in mod normal, de 10 minute.

Daca rezultatul este egal la sfarsitul timpului regulamentar de joc si daca trebuie desemnat un castigator, echipele vor juca prelungiri, dupa o pauza de 5 minute.

Timpul prelungirilor este de 2 reprize a 5 minute, cu o pauza de 1 minut intre cele doua reprize.

Daca rezultatul este din nou egal la sfarsitul primei prelungiri, se va juca inca o prelungire, dupa o pauza de 5 minute.

Aceasta prelungire este tot de 2 reprize a cate 5 minute, cu pauza de 1 minut intre cele 2 reprize.

Daca rezultatul este in continuare indecis, castigatorul trebuie stabilit in conformitate cu regulile stipulate in regulamentul competitiei respective. In cazul in care decizia este de a folosi departajarea prin aruncari de la 7m, ca modalitate de tie-break (stabilire a invingatorului), vor fi respectate procedurile de mai jos

Comentariu:

In cazul in care aruncarea de la 7m este folosita ca modalitate de tie-break, atunci la aceste aruncari pot participa jucatorii care nu sunt eliminati, descalificati sau eliminati definitiv, la sfarsitul timpului de joc. Fiecare echipa nominalizeaza 5 jucatori. Acesti jucatori executa cate o aruncare alternativ cu jucatorii echipei adverse. Echipele nu sunt obligate sa anunte ordinea in care jucatorii desemnati executa aruncarile. Portarii pot fi nominalizati printre executanti. Jucatorii pot participa atat aruncatori, cat si ca portari.

Arbitrii decid poarta la care se vor executa aruncarile. Prin tragere la sorti se va stabili echipa care va arunca prima sau ultima. Ordinea se inverseaza la seria a doua de aruncari, daca rezultatul este tot indecis, dupa prima serie de 5 aruncari si aruncarile trebuie sa continue.

Pentru a doua serie de aruncari, fiecare echipa va nominaliza din nou 5 jucatori. Toti sau doar cativa dintre jucatorii nominalizati pot fi aceiasi cu cei din prima serie. Nominalizarea a 5 jucatori va continua atata timp cat este necesar. Castigatoare va fi declarata echipa care realizeaza o diferenta de un gol, dupa acelasi numar de aruncari cu echipa adversa.

Jucatorii pot fi descalificati, si nu mai pot executa alte aruncari de la 7m, in caz de comportare nesportiva repetata sau comportare nesportiva grosolana (16:13).

In cazul in care aceasta descalificare priveste un jucator care a fost nominalizat, dar nu a executat inca aruncarea, echipa in cauza trebuie sa nominalizeze un alt jucator pentru a executa aruncarea.

Semnalul de sfarsit de joc

Timpul de joc incepe o data cu fluierul arbitrului pentru aruncarea de incepere. Timpul de joc se sfarseste o data cu semnalul automat de final, dat de cronometrul tabelei sau de cronometror. Daca un astfel de semnal nu este dat, arbitrul fluiera pentru a arata ca timpul de joc s-a terminat (17:9)

Comentariu:

Daca nu exista tabela de marcaj cu cronometru cu semnal automat de final, cronometrorul va folosi un ceas de mana, sau un cronometru, si va semnaliza sfarsitul jocului cu un semnal de final (18:2, par. 2)

Abaterile si comportarile nesportive petrecute inainte sau simultan cu semnalul de sfarsit (al primei reprize sau al jocului, de asemenea in prelungiri) trebuiesc sanctionate chiar daca aruncarea libera rezultata (conform regulii 13:1) sau aruncarea de la 7m nu poate fi executata pana la semnalul de sfarsit de joc.

Similar, aruncarea trebuie repetata, daca semnalul de final (de repriza sau de joc, de asemenea in prelungiri) se aude exact in momentul in care aruncarea libera sau de la 7m este in curs de executare sau mingea este deja in aer.

In ambele cazuri, arbitrii vor semnaliza sfarsitul jocului, numai dupa ce aruncarea libera sau de la 7m a fost executata (sau reexecutata) si rezultatul a fost stabilit.

Pentru aruncarile libere executate (sau reexecutate) conform regulii 2:4, se vor aplica restrictii speciale, in ceea ce priveste pozitia jucatorilor si inlocuirea acestora. Ca o exceptie de la schimbarea normala de jucatori din regula 4:4, numai echipa care va executa aruncarea are dreptul sa inlocuiasca un singur jucator.

Nerespectarea acestei prevederi va fi penalizata conform regulii 4:5, paragraful 1.

In plus, toti jucatorii echipei care executa aruncarea trebuie sa fie pozitionati la cel putin 3 metri de locul de executie al aruncarii si in afara liniei de aruncare libera a adversarilor (13:7, 15:6, vezi Explicatia 1)

Pozitionarea jucatorilor din aparare este stabilita de regula 13:8

Jucatorii sau oficialii echipelor trebuie sanctionati personal pentru abaterile sau comportarile nesportive comise in timpul executarii unei aruncari libere sau de la 7m, in circumstantele descrise la regula 2:4-5. O abatere comisa in timpul unei astfel de executari nu poate determina totusi o aruncare libera in directia opusa.

Daca arbitrii constata ca, cronometrorul a semnalizat prea devreme sfarsitul jocului (al primei reprize sau al jocului, si in prelungiri), ei trebuie sa retina jucatorii pe teren pentru a se juca timpul ramas de joc.

Echipa care a fost in posesia mingii cand s-a auzit semnalul prematur de sfarsit va ramane in posesia mingii, atunci cand jocul va fi reluat. Daca mingea nu a fost in joc, jocul se va relua cu o aruncare corespunzatoare acelei situatii. Daca mingea a fost in joc, jocul se va relua cu o aruncare libera conform regulii 13:4a-b. Daca prima repriza a jocului (sau a prelungirilor) se incheie prea tarziu, a doua repriza a jocului (sau a prelungirilor) trebuie scurtata corespunzator. Daca a doua repriza a jocului (sau a prelungirilor) se termina prea tarziu, atunci arbitrii nu mai pot schimba nimic.

Time-out-ul

Se acorda obligatoriu time-out atunci cand:

a)      se dicteaza o eliminare de 2 min, o descalificare sau o eliminare definitiva

b)      se acorda un time-out de echipa

c)      se aude fluierul cronometrorului sau delegatului

d)      sunt consultari intre arbitri in conformitate cu regula 17:7

Time-out-ul se acorda in mod normal si in alte situatii, in functie de circumstante (vezi Explicatia 2).

Abaterile comise in timpul unui time-out au aceleasi consecinte ca si cele comise in timpul de joc (16:13, paragraful 1).

In principiu, arbitrii decid momentul intreruperii jocului si reluarea lui, in raport cu time-out-ul. Intreruperea timpului de joc trebuie indicata cronometrorului prin trei sunete scurte ale fluierului si prin semnalizarea nr. 16.

In cazul unei intreruperi obligatorii a jocului prin time-out dictat de catre cronometror sau delegat

(2:8b-c), cronometrorul este obligat sa opreasca imediat cronometrul, fara sa astepte confirmarea       arbitrilor.

Dupa time-out, jocul se reia intotdeauna cu fluierul arbitrului (15:5b)

Comentariu

Un semnal sonor dat de cronometror/delegat opreste efectiv jocul. Chiar daca arbitrii (sau jucatorii) nu realizeaza imediat ca jocul este intrerupt, orice actiune desfasurata dupa semnalul de intrerupere dat de masa, este anulata. La fel, daca se acorda o aruncare (7m, aruncare libera, aruncare de incepere, aruncare de la poarta sau aruncare de la margine), aceasta va fi anulata. Jocul va fi reluat din situatia in care se afla la momentul intreruperii lui de catre decizia cronometrorului/delegatului. (Trebuie sa se retina ca decizia tipica pentru o astfel de interventie este in cazul time-out-ului de echipa sau a schimbarii gresite). Totusi, orice sanctiune disciplinara data de catre arbitri, in timpul scurs intre fluierul de la masa si momentul opririi jocului de catre arbitrii, va fi valabila. Aceasta se va aplica indiferent de modul de incalcare a regulamentului si de severitatea sanctiunii.

Fiecare echipa are dreptul sa beneficieze de un time-out de echipa de 1 minut in fiecare repriza a timpului normal de joc, dar nu in prelungiri (vezi Explicatia nr. 3)

Explicatia nr. 2: Time-out-ul (2:8)

Exceptand situatiile descrise in regula 2:8, in care acordarea unui time-out este obligatorie, este de asteptat ca arbitrii sa-si foloseasca capacitatea de decizie referitoare la necesitatea dictarii time-out-ului si in alte situatii. Cateva situatii tipice la care nu este obligatorie acordarea unui time-out, dar la care, in conditii normale, se acorda, sunt:

a)      influente exterioare, de exemplu daca suprafata de joc trebuie stearsa

b)      un jucator pare a fi accidentat

c)      o echipa joaca intentionat pentru a trece timpul, de exemplu echipa intarzie executarea unor aruncari, sau un jucator indeparteaza mingea sau nu o elibereaza la timp

d)      mingea atinge tavanul salii sau o instalatie fixa de deasupra suprafetei de joc (11:1) si ricoseaza departe de locul de unde ar fi trebuit sa se execute aruncarea de la margine, ceea ce ar duce la intarzieri neobisnuite.

La stabilirea necesitatii acordarii unui time-out in aceste situatii sau in altele, arbitrii trebuie sa aiba in vedere, inainte de toate, daca o intrerupere de joc fara time-out ar crea un dezavantaj pentru una dintre echipe. Daca, de exemplu, o echipa conduce spre finalul jocului la o diferenta clara de goluri, nu este necesar sa se acorde un time-out pentru stergerea podelei. Similar, daca echipa care ar fi dezavantajata prin neacordarea unui time-out este acea echipa care, dintr-un motiv oarecare, intarzie jocul sau incearca sa traga de timp, atunci este clar ca nu este nici un motiv pentru a se acorda time-out.

Un alt factor important este durata probabila a intreruperii. Durata unei intreruperi cauzate de o accidentare este, adesea, greu de apreciat, motiv pentru care este mai sigur sa se acorde time-out. In schimb, arbitrii nu trebuie sa acorde prea repede un time-out, numai pentru faptul ca mingea a parasit suprafata de joc. In asemenea cazuri, de cele mai multe ori, mingea va fi returnata destul de repede, iar jocul va fi reluat. In caz contrar, arbitrii vor trebui sa introduca rapid in joc mingea de rezerva (3:4), precis pentru a evita acordarea unui time-out.

Time-out-ul obligatoriu ce se acorda la executarea unei executari de la 7m a fost indepartat. Poate totusi sa fie necesar sa se acorde time-out bazat pe judecarea subiectiva in anumite situatii, in concordanta cu principiile de mai sus. Acestea pot implica situatii cand una dintre echipe intarzie evident executarea, incluzand de ex. O schimbare a portarului sau a executantului.

Explicatia nr. 3: Time-out-ul de echipa (2:10)

Fiecare echipa are dreptul la un time-out de echipa de 1 minut pe repriza, in timpul normal de joc (nu si in timpul prelungirilor).

O echipa care doreste sa solicite un time-out de echipa trebuie sa puna pe masa oficiala, printr-un oficial de echipa, in dreptul cronometrorului, un "carton verde" (este indicat ca acest carton verde sa aiba dimensiunea 15x20 cm si sa aiba pe fiecare parte desenat un "T").

O echipa poate sa ceara time-out de echipa numai cand este in posesia mingii (mingea este in joc, sau la o intrerupere a jocului). Presupunand ca o echipa nu pierde posesia mingii inainte ca cronometrorul sa poata fluiera (in acest caz cartonasul verde se inapoiaza echipei), time-out-ul de echipa va fi acordat imediat acelei echipe.

Cronometrorul intrerupe jocul prin fluier si opreste cronometrul (2:9). Semnalizeaza cu mainile time-out (Semnalizarea 16) si indica, cu bratul intins lateral echipa care a cerut time-out de echipa (daca este cazul, datorita zgomotului sau a agitatiei, cronometrorul se poate ridica in picioare). Cartonul verde se pune pe masa, in partea unde se afla echipa care a solicitat time-out-ul de echipa si ramane acolo in timpul time-out-ului de echipa.

Arbitrii aproba time-out-ul de echipa, iar cronometrorul porneste un cronometru prin care va controla durata time-out-ului de echipa. Scorerul inscrie in raportul de joc minutul in care a fost acordat time-out-ul de echipa in dreptul echipei care l-a solicitat.

In timpul time-out-ului de echipa, jucatorii si oficialii vor sta in dreptul propriului spatiu de schimb, fie in suprafata de joc, fie in spatiul de schimb. Arbitrii raman la centrul terenului, dar unul dintre ei poate sa mearga, pentru o scurta perioada de timp, pana la masa cronometrorului/scorerului pentru consultari.

Neregularitatile comise in timpul time-out-ului de echipa au aceleasi consecinte ca si neregularitatile comise pe parcursul timpului de joc. Nu are importanta daca jucatorul in cauza se afla pe suprafata de joc sau in afara ei. Pentru o comportare nesportiva, jucatorul poate fi eliminat conform regulilor 8:4 si 16:3c.

Dupa 50 de secunde, cronometrorul indica, printr-un semnal acustic, ca jocul va fi reluat peste 10 secunde.

Echipele sunt obligate sa reia jocul la expirarea time-out-ului de echipa. Jocul va fi reluat fie ce o aruncare corespunzatoare situatiei existente atunci cand time-out-ul de echipa a fost acordat, fie - daca mingea era in joc - cu o aruncare libera in favoarea echipei care a solicitat time-out-ul de echipa din locul in care se afla mingea in momentul intreruperii.

Cronometrorul porneste cronometrul in momentul in care arbitrul fluiera reluarea jocului.

Prelungirile

In caz de egalitate, atunci cand trebuie desemnat un castigator, (de ex. jocuri disputate in doua manse sau jocuri din cadrul turneelor finale ale Campionatului Mondial sau al competitiilor continentale), se va aplica o prelungire constand in doua reprize a cate 5 minute, cu o pauza de 1 minut intre reprize. Daca rezultatul ramane in continuare nedecis, se va continua cu o noua prelungire constand in doua reprize a cate 5 minute (2:2).

Daca scorul este in continuare egal dupa a doua prelungire, se vor folosi aruncarile de la 7m ca modalitate de departajare. Aceasta modalitate este folosita in general la Campionatele Mondiale si Jocurile Olimpice (de ex. in faza sferturilor de finala, semifinalelor si finalelor). Federatiile nationale pot decide metode alternative de tie-break (de ex. folosirea imediata a aruncarilor de la 7m dupa terminarea timpului normal de joc, in locul jucarii prelungirilor).

Concluzia 5 subliniaza sarcinile arbitrilor in timpul prelungirilor:

  1. O pauza de 5 minute la finalul timpului normal de joc.
  2. Inaintea fluierului de incepere al prelungirilor, se va face o alegere similara celei de la inceputul jocului (aruncare de incepere / jumatatea de teren).

Nota

Jucatorii eliminati in timpul timpului normal de joc trebuie sa ispaseasca timpul de eliminare ramas

Jucatorii sau oficialii care au fost descalificati sau eliminati definitiv in timpul normal de joc, nu au dreptul sa participe la joc in timpul prelungirilor

Time-out-ul de echipa nu poate fi cerut in timpul prelungirilor

Jucatorii (oficialii de echipa) care sosesc dupa inceperea jocului pot fi inscrisi pe raportul de joc si pot obtine dreptul de participare la joc (4:3).

  1. Prima repriza a prelungirilor are o durata de 5 minute.
  2. Pauza dintre reprizele de prelungire este de 1 minut. Arbitrii trebuie sa se asigure de faptul ca echipele schimba locul pe teren repede.
  3. A doua repriza a prelungirilor are, de asemenea, 5 minute.
  4. Daca scorul este egal dupa prima prelungire, se va face din nou o pauza de 5 minute.
  5. O a doua prelungire va incepe care are aceeasi structura ca si prima (vezi punctele 2-5).
  6. Daca scorul este egal in continuare, dupa a doua prelungire, se va aplica regulamentul competitiei. Daca in regulamentul competitiei nu este specificat nimic, regula 2:2 stipuleaza faptul ca departajarea se va face prin aruncari de la 7m, pentru determinarea castigatoarei.

Concluzia 5: Prelungirile

Egalitate la expirarea timpului normal de joc (in cazul jocurilor de cupa, finalelor, etc.)

Pauza      5 minute

Tragere la sorti      aruncare de incepere / jumatate de teren

Nota:

Jucatorii sanctionati disciplinar trebuie sa ispaseasca restul timpului de eliminare pe timpul prelungirilor.

Prima repriza a prelungirilor      5 minute

Pauza / schimbarea locurilor pe teren 1 minut

A doua repriza a prelungirilor      5 minute

Egalitate la expirarea primei prelungiri

Pauza      5 minute

Tragere la sorti

A doua prelungire se desfasoara exact la fel ca si prima

Egalitate dupa a doua prelungire

Aruncari de la 7m

Nota:

Jucatorii care nu au avut drept de participare la joc pana la acest moment, sau jucatorii care mai au de ispasit timp de eliminare din a doua prelungire, nu au dreptul sa participe la aruncarile de la 7m.

Aruncarile de la 7m de departajare

In conformitate cu regulamentul, aruncarile de la 7m de departajare fac parte din timpul de joc (16:13). Totusi, se aplica in acest caz cateva conditii speciale:

jucatorii care mai au de ispasit timp de eliminare si jucatorii descalificati sau eliminati definitiv nu au dreptul sa participe la aceste aruncari.

Echipelor nu le este permis sa mareasca numarul de jucatori pe care-l au in componenta prin aducerea de jucatori noi (inscrierea acestora in raportul de joc dupa inceputul jocului)

Portarii pot fi folositi ca si executanti iar jucatorii pot fi folositi ca si portari.

Reguli speciale se aplica in acest caz pentru sanctiunile disciplinare. Astfel, arbitrii trebuie sa sanctioneze comportarile nesportive (de ex. incercarea de influentare a executantului unei aruncari de la 7m de departajare) (16:13). Daca este vorba despre unul din cei 5 jucatori desemnati sa execute aruncari de la 7m de departajare, echipa respectiva va desemna un alt jucator.

Lovirea unui jucator in timpul unei aruncari de la 7m se sanctioneaza cu descalificare (16:6d).

Concluzia 6 da detalii despre procedura de executare a aruncarilor de la 7m:

fiecare echipa desemneaza 5 jucatori pentru executarea aruncarilor

arbitrii decid poarta la care se va arunca si fac tragerea la sorti pentru deciderea echipei care va executa prima

echipele executa alternativ, pana la executarea a cinci aruncari de fiecare echipa

este permisa patrunderea pe jumatatea de teren unde se executa aruncarile doar a portarului si a executantului. Restul de jucatori si oficiali trebuie sa ramana in cealalta jumatate de teren(vedeti Concluzia 7).

Daca scorul este egal dupa executarea de catre fiecare echipa a cate 5 aruncari, echipele vor mai executa cate 5 aruncari fiecare. Jucatorii care executa pot fi schimbati.

Aruncarile continua pana cand o echipa are avantaj dupa executarea unui numar egal de aruncari.

Concluzia 6: Aruncarile de la 7m de departajare

Egalitate la terminarea celei de-a doua prelungiri

Fiecare echipa desemneaza cinci jucatori

Jucatorii pot executa in orice ordine

Nota

jucatorii care nu au ispasit timpul de eliminare nu au dreptul sa participe la executarea aruncarilor

jucatorii care nu au fost prezenti la inceputul jocului nu mai pot fi inscrisi in raportul de joc

portarii pot fi desemnati executanti, iar jucatorii pot fi desemnati portari

Arbitrii decid la ce poarta vor fi executate aruncarile

Tragere la sorti pentru desemnarea echipei care va executa prima

Jucatorii si oficialii care nu participa la aruncari vor ramane in cealalta jumatate de teren

Prima serie de aruncari:

Prima aruncare pentru echipa A

Prima aruncare pentru echipa B

A cincea serie de aruncari:

- A cincea aruncare pentru echipa A

- A cincea aruncare pentru echipa B

Egalitate dupa prima serie de cinci aruncari de la 7m de departajare

Fiecare echipa desemneaza din nou cinci jucatori

Orice jucator poate fi desemnat

Echipa care a executat prima in prima serie va fi cea care va executa acum a doua

A sasea serie de aruncari

- A sasea aruncare pentru echipa A

- A sasea aruncare pentru echipa B

Serii de aruncari aditionale

- Pana cand una din echipe are avantaj dupa executarea unui numar egal de aruncari

Concluzia 7: Pozitia jucatorilor care nu participa la executarea aruncarilor de la 7m de departajare

Jucatorii care nu sunt direct implicati in executarea aruncarilor de la 7m de departajare trebuie sa ramana in cealalta jumatate de teren.

Clarificari privind semnalul acustic de final

Semnalul acustic de final (fie ca este automat sau dat de catre cronometror) incheie timpul de joc al unei reprize (Clarificarea 8, regula 2:3). Totusi, in anumite cazuri acest semnal nu incheie timpul de joc daca:

o aruncare libera sau o aruncare de la 7m a fost acordata inaintea fluierului de final nu a fost executata

o aruncare libera sau o aruncare de la 7m a fost executata chiar inainte sa se auda semnalul acustic de final, iar rezultatul ei nu a fost bine determinat (mingea se afla in aer)

arbitrii au acordat o aruncare libera sau o aruncare de la 7m dupa ce s-a auzit semnalul acustic de final, in urma unei infractiuni comise in timpul regulamentar de joc.

In toate cazurile, arbitrii pot decide sfarsitul jocului abia dupa ce aruncarea in cauza a fost executata sau repetata, iar rezultatul acesteia este clar. Asupra acestor aruncari dupa semnalul acustic de final se aplica reguli speciale (2:4, 2:5)

Capitolul 1.7 (Executarea aruncarilor libere dupa semnalul acustic de final) ofera mai multe informatii pe aceasta tema.

Infractiunile comise inainte sau simultan cu semnalul acustic de final (infractiuni si comportari nesportive - de asemenea si in timpul executarii aruncarilor libere sau aruncarilor de la 7m dupa semnalul acustic de final) trebuie sa atraga dupa sine o sanctiune disciplinara. Totusi, aruncarea care ar fi fost acordata in mod normal in timpul de joc nu va fi acordata.

In legatura cu aceasta, trebuie acordata o atentie speciala regulii 8:6 si comentariului 6g. Inaintea finalului unui joc egal sau inaintea finalului unui joc in care una din echipe are un avantaj minim iar rezultatul jocului este foarte important, echipa in aparare poate avea un comportament nesportiv grosolan pentru a impiedica adversarii sa-si creeze o sansa clara de gol.

Capitolul 1.6 (Comportarea nesportiva grosolana) da detalii despre acest lucru.

Imediat dupa auzirea semnalului acustic de final, arbitrii trebuie sa verifice imediat daca acest semnal a fost dat corect (la turneele continentale sau la campionatele mondiale nu este necesar acest lucru deoarece delegatul verifica timpul de joc permanent).

Nota:

Daca arbitrii descopera ca semnalul acustic de final a fost dat prea devreme, timpul ramas de joc va trebui jucat imediat.

Urmatoarele scenarii sunt posibile:

  1. Jocul s-a terminat prea repede

In principiu, arbitrii trebuie sa incerce sa retina jucatorii pe teren.

Daca jucatorii parasesc intentionat terenul de joc in graba (avand avantaj pe tabela in acel moment), se poate considera ca acestia nu au mai vrut sa joace. Arbitrii trec acest incident in raportul de joc pentru a-l aduce la cunostinta comisiilor competente.

Timpul de joc ramas va fi jucat.

Jocul va fi reluat prin acordarea unei aruncari libere in favoarea echipei care a avut ultima posesia mingii. Aruncarea va fi executata din locul unde se afla mingea in momentul intreruperii.

Daca mingea nu era in joc, jocul va fi reluat cu o aruncare corespunzatoare situatiei (de ex. aruncare de la poarta sau aruncare de la margine).

Nota:

Daca jocul este oprit si nu a fost comisa nici o infractiune, jocul va fi reluat in conformitate cu regula 13:4a-b.

Daca cronometrorul a dat semnalul acustic de final prea repede si arbitrii decid ca o sansa clara de gol a fost intrerupta, ei trebuie sa decida reluarea jocului cu o aruncare de la 7m.

Infractiunile comise dupa un semnal acustic eronat trebuie sanctionate obisnuit. Daca jocul este reluat, sanctiunea poate consta, de ex., in reducerea numarului de jucatori ai echipei vinovate.

Daca arbitrii au ajuns deja in vestiar si abia atunci sesizeaza ca prima repriza s-a incheiat prea devreme, timpul ramas de joc din prima repriza se va juca dupa pauza. Echipele vor schimba locurile pe teren abia dupa ce timpul ramas de joc s-a incheiat.     

  1. Jocul s-a incheiat prea tarziu

Daca prima repriza (sau prima repriza a prelungirilor) s-a terminat prea tarziu, a doua repriza va fi scurtata corespunzator.

Daca a doua repriza (sau a doua repriza a prelungirilor) se termina prea tarziu, arbitrii nu mai pot face nimic pentru a remedia acest lucru. Totusi, ei trebuie sa mentioneze cele intamplate in raportul de joc.

Concluzia 8: Semnalul acustic de final dat de scorer

Daca nu este disponibila o tabela de marcaj, cronometrorul va da semnalul acustic de final.

Concluzia 9: Cand trebuie sa acorde arbitrii time-out?

Se recomanda pentru

Este obligatoriu pentru

- factori externi (ex. stergerea podelei)

- jucatori care par a fi accidentati

- intarzieri evidente (ex. daca mingea iese de pe teren)

- mingea care atinge tavanul si aterizeaza la mare distanta de pozitia de unde trebuie executata aruncarea de la margine

- sanctiuni (eliminari de 2 min, descalificari, eliminari definitive)

- time-out de echipa

- semnal sonor din partea cronometrorului / delegatului

- consultari intre arbitri (decizii diferite)

Arbitrii pot intrerupe timpul de joc atunci cand suprafata de joc trebuie stearsa, chiar daca acordarea unui time-out nu este obligatorie

Trebuie acordat time-out la fiecare eliminare

Time-out sau nu?

Concluzia 9 mentioneaza situatiile in care se stipuleaza in regulament ca time-out-ul este obligatoriu (2:8) si situatiile in care time-out-ul este recomandat (vezi Explicatia nr. 2).

Arbitrii pot decide cand si pentru cat timp trebuie intrerupt timpul de joc. Totusi, exista o exceptie, atunci cand scorerul fluiera (sau delegatul, in timpul jocurilor internationale), timpul de joc va fi oprit imediat fara a se mai astepta semnalizarea (nr. 16) arbitrilor (2:9). Daca arbitrii si / sau jucatorii nu aud acest semnal, de ex. din cauza zgomotului din sala, orice actiune dupa acest fluier este anulata. Jocul trebuie reluat conform situatiei de joc din momentul in care s-a auzit fluierul.

Orice sanctiune disciplinara acordata de arbitri intre momentul in care s-a auzit fluierul cronometrorului si momentul in care arbitrii intrerup jocul ramane valabila.

 


Arbitrii trebuie sa aiba in vedere urmatoarele lucruri atunci cand decid sau nu un time-out:

orice intrerupere a timpului de joc intarzie finalul jocului! Cu cat sunt mai multe time-out-uri, cu atat este mai greu de estimat ora terminarii jocului. Aceasta poate duce la probleme majore in cazul turneelor, jocurilor din ligile inferioare sau a jocurilor de juniori (de ex. intarzieri ale inceperii altor jocuri in acea sala). Pentru a garanta cursul jocului, arbitrii trebuie sa acorde time-out doar atunci cand este nevoie.

Nu mai este necesara acordarea unui time-out la aruncarile de la 7m. Arbitrii trebuie, totusi, sa aprecieze daca reluarea jocului este intarziata (de ex. schimbarea portarului sau a executantului), in functie de timpul ramas de joc si de scor.

Pe de alta parte, arbitrii trebuie sa ia in considerare timpul ramas de joc si echipa care se afla in avantaj. Daca, spre exemplu, o echipa conduce clar pe tabela de marcaj aproape de sfarsitul jocului, nu este necesara acordarea unui time-out pentru o intrerupere scurta. Totusi, o echipa nu trebuie dezavantajata prin neacordarea unui time-out (ex. echipa in atac are superioritate numerica).

Durata intreruperii timpului de joc trebuie sa fie cat mai scurta. Pe cat este posibil, jucatorii accidentati trebuie tratati in afara terenului. Daca mingea iese de pe terenul de joc, mingea de rezerva trebuie introdusa in joc.

Time-out-ul de echipa - intreruperea timpului de joc la cererea unui oficial

Regula 2:10 stipuleaza faptul ca fiecare echipa are dreptul al un time-out de echipa de 1 minut in fiecare repriza a timpului normal de joc (nu si in timpul prelungirilor). Time-out-ul de echipa poate fi cerut pentru mai multe motive (incluzand motive tactice):

constructia tactica, daca echipa este condusa la o mare diferenta pe tabela intr-un moment la jocului sau daca spre sfarsitul jocului una din echipe are un avantaj minim

pentru a schimba pozitia jucatorilor sau pentru a schimba sistemul defensiv

pentru a intrerupe cursul jocului adversarului

Deci echipele cer time-out de echipa din mai multe motive. Momentul in care se cere time-out-ul este foarte important: cronometrorul poate intrerupe jocul doar daca echipa care solicita time-out-ul de echipa are posesia clara a mingii (vezi Concluzia 10).

O echipa care are de executat o aruncare de la 7m dupa fluierul de final al jocului sau al reprizei poate cere time-out de echipa.

Concluzia 11 ofera o perspectiva asupra time-out-ului de echipa.

Capitolul 1.8 (Sarcinile scorer/cronometrorului) da mai multe informatii pe aceasta tema.

Concluzia 10: Modul corect de a cere un time-out de echipa

Daca nu este clar in posesia cui se afla mingea, nici una din echipe nu poate solicita time-out de echipa.

Un time-out de echipa poate fi solicitat in urmatoarele situatii:

echipa care solicita time-out-ul se afla in posesia mingii in momentul in care cronometrorul da semnalul sonor

mingea este in joc sau jocul este intrerupt

arbitrii decid acordarea unei aruncari libere pentru echipa care solicita un time-out de echipa.

Nota:

Daca echipa care solicita time-out de echipa pierde posesia mingii inainte ca, cronometrorul sa fluiere, acea echipa trebuie sa retraga cartonasul verde.

Concluzia 11: Time-out-ul de echipa

1. Cronometrorul

In cazul solicitari conforme cu regulamentul:

fluiera si opreste imediat timpul de joc

simultan, arata semnalizarea pentru time-out

si intinde mana in directia echipei care a solicitat time-out de echipa

2. Arbitrii

iau la cunostinta time-out-ul de echipa

3. Cronometrorul

porneste un cronometru separat pentru masurarea time-out-ului de echipa si afiseaza cartonasul

4. Scorerul

trece time-out-ul de echipa in raportul de joc

5. Arbitrii

aduc mingea la locul de unde va fi reluat jocul si se pozitioneaza la centrul terenului

Nota: observati permanent ambele echipe

Unul din arbitri trebuie sa mearga la masa oficiala pentru consultari

Indicatie:

Folositi acest ragaz pentru a discuta sumar problemele principale care au aparut pe parcursul reprizei.

6. Cronometrorul

dupa 50 de secunde, da un semnal acustic indicand faptul ca jocul va fi reluat peste 10 secunde si indeparteaza cartonasul verde

7. Arbitrii

se asigura ca, dupa 10 secunde, jocul va fi reluat (si indeamna echipele sa se grabeasca, daca este necesar)

iau pozitia de baza pentru reluarea jocului (aruncarea va fi executata de catre echipa care a solicitat time-out-ul)

reiau jocul:

cu o aruncare adecvata momentului cand a fost intrerupt jocul

daca mingea era in joc: echipa care a cerut time-out-ul de echipa executa aruncarea libera din locul unde se afla mingea in momentul cand jocul a fost intrerupt

8. Cronometrorul

reporneste timpul de joc

Mingea

 


Regula oficiala

Regula 3: Mingea

Mingea este fabricata din piele sau material sintetic. Trebuie sa aiba forma sferica. Suprafata ei nu trebuie sa fie lucioasa sau lunecoasa (17:3).

Marimea mingii (circumferinta si greutatea), in functie de diferitele categorii, este data in continuare:

58-60 cm si 425-475 g (marimea IHF 3) pentru competitiile masculine si tineret masculin (peste 16 ani)

54-56 cm si 325-375 g (marimea IHF 2) pentru competitiile feminine si tineret feminin (peste 14 ani), si juniori masculin (intre 12-16 ani)

50-52 cm si 290-330 g (marimea IHF 1) pentru junioare feminin (intre 8 si 14 ani) si juniori masculin (intre 8 si 12 ani)

Comentariu:

Cerintele tehnice pentru minge care vor fi folosite in jocurile internationale oficiale sunt descrise in Regulamentul mingii IHF.

Marimea mingilor folosite la Mini-handbal nu sunt reglementate in regulamentul de joc.

Doua mingi trebuiesc puse la dispozitie pentru orice joc. Mingea de rezerva trebuie sa se afle la indemana, la masa oficiala, pe tot parcursul jocului. Mingile trebuie sa intruneasca conditiile specificate in regula 3:1-2.

Arbitrii decid momentul cand trebuie introdusa mingea de rezerva. In aceste cazuri, arbitrii trebuie sa puna mingea de rezerva in joc cat mai rapid, pentru a minimiza intreruperea si pentru a evita time-out-ul.

Concluzia 12: Cele trei dimensiuni oficiale ale mingii de handbal

Marimea IHF 1

50-52 cm si 290-330g

pentru echipele de junioare (8-14 ani) si juniori (8-12 ani)

Marimea IHF 2

54-56 cm si 325-375 g

pentru echipele feminine, junioare (peste 14 ani) si juniori (12-16 ani)

Marimea IHF 3

58-60 cm si 425-475 g

pentru echipele masculine si juniori (peste 16 ani)

Clarificari privind mingea

Regulamentul diferentiaza cele trei categorii de mingi (in functie de marime, circumferinta si greutate). Concluzia 12 subliniaza aceste categorii de mingi si la ce categorie pot fi utilizate.

Aceste categorii sunt imprimate, de obicei, pe minge. In acest caz, arbitrii nu mai trebuie sa verifice mingea.

La fiecare joc trebuiesc puse la dispozitie cel putin doua mingi (3:3). Totusi, arbitrii pot accepta existenta mai multor mingi de rezerva, care sa poata fi introduse rapid in teren, daca este necesar (fara a cere time-out).

Probleme si solutii

Problema: Cum poate verifica arbitrul mingea?

Solutie: Daca este imprimata pe minge categoria IHF, nu mai sunt necesare alte verificari. Daca nu este imprimata pe minge categoria IHF, arbitri trebuie sa verifice mingea cu ajutorul unei rulete.

Problema: La inceputul jocului nu este prezentata arbitrilor nicio minge care sa corespunda regulamentului.

Solutie: Daca echipa gazda nu prezinta o minge corespunzatoare, arbitri pot alege o minge prezentata de oaspeti. Daca totusi nu este gasita nici o minge regulamentara, jocul poate incepe, dar trebuie cautata in continuare o minge regulamentara. Inceperea jocului are prioritate. Arbitri trebuie sa treaca cele intamplate in raportul de joc.

Categoria 3: Minge pentru echipele masculine si juniori (peste 16 ani)

Categoria 2: Minge pentru echipele feminine, junioare (peste 14 ani) si juniori (pana la 16 ani)



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4004
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved