Atletismul - disciplina stiintifica

ATLETISMUL - DISCIPLINA STIINTIFICA

Teoria si metodica atletismului s-au dezvoltat in stransa legatura cu practica. In cadrul acestora (a teoriei si metodicii) se studiaza problemele specifice atletismului, urmarindu-se cunoasterea si perfectionarea propriului domeniu. Astfel, se studiaza:

istoricul si evolutia atletismului;

influenta exercitiilor din atletism asupra organismului, in special la copii si tineri;

posibilitatile de valorificare a talentelor in scopul obtinerii unor rezultate (performante) superioare;

perfectionarea pregatirii (antrenamentului), a mijloacelor si metodelor de pregatire si de invatare a exercitiilor atletice;

tehnica exercitiilor in scopul perfectionarii acesteia;

formele de organizare care privesc practicarea atletismului, etc.

Toate acestea se fac in stransa legatura cu cercetarea stiintifica in beneficiul practicii.

Atletismul, fiind o disciplina stiintifica, are legaturi stranse, in plan teoretic si practic cu alte discipline din sistemul sportului formativ si competitional (al educatiei fizice si sportului), dar si din alte sistemele: medical, psiho-pedagogic, etc, bazandu-si metodele de studiu, de invatare, cunoastere si pregatire pe INTERDISCIPLINARITATE.

Astfel, dintre disciplinele din sistemul sportului cu care atletismul are stranse relatii, mentionam: Teoria si metodica educatiei fizice si sportului; BAS, Jocurile sportive; Gimnastica; Halterele, iar dintre disciplinele fundamentale: Anatomia; Biomecanica; Fiziologia; Biochimia; Psihologia; Pedagogia; Istoria; s.a.

De fapt, unele dintre acestea au fost adaptate la domeniul sportului, numindu-se Fiziologia, Biochimia, Psihologia, Pedagogia educatiei fizice si sportului, etc.

In atletismul contemporan, performanta sportiva obtinuta de catre sportiv, este rezultata din munca unei echipe compusa din atlet antrenor-medic-psiholog-cercetator, la care se mai adauga maseurul, asistentul medical si in multe cazuri, biochimistul, biometristul, nutritionistul.