CATEGORII DOCUMENTE |
Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
Fitness |
Reguli de arbitraj
Recomandari generale si responsabilitati ale arbitrului
Dezbaterile au un rol nu doar in crearea unor deprinderi si abilitati in randul debaterilor, ci si in educarea unor deprinderi de moralitate, fair-play si spirit de echipa. In acest sens, rolul arbitrilor este foarte important, nu doar in evaluarea laturii argumentative si retorice a dezbaterilor, ci si in responsabilizarea celor dezbat. De aceea IDEA considera ca arbitrii trebuie sa respecte in orice moment o serie de principii foarte clare:
sa descurajeze orice fel de comportament non-etic care vine din partea cuiva implicat in dezbateri;
sa faca abstractie atat de convingerile personale, cat si de eventuale cunostinte de specialitate pe care le-ar putea avea cu privire la motiunea discutata;
sa nu trateze echipa careia ii da verdictul ca echipa care a avut dreptate, ci echipa care a fost mai convingatoare in runda;
sa puna pe primul loc continutul dezbaterii si in plan secund maniera de prezentare;
sa evalueze dovezile in functie de criteriul calitativ si nu cel cantitativ, punand pe primul loc calitatea si relevanta dovezilor;
sa incurajeze vorbitorii sa vorbeasca intr-un ritm normal, care sa poate fi inteles de oricine, si sa foloseasca un vocabular lipsit de elemente de jargon al dezbaterilor;
sa completeze fisa de arbitraj in asa maniera incat aceasta sa poata fi folosit in scop informativ si educativ pentru debateri;
In continuarea acestor norme generale, se pot identifica cele patru indatoriri de baza ale unui arbitru:
Raspunderi de natura practica
Este de datoria arbitrului sa se asigure ca vorbitorii dintr-o runda sunt anuntati cu privire la trecerea timpului. In functie de cadrul dezbaterii (in club,intr-o competitie, in public), aceasta inseamna ca unul din arbitri va trebui sa se ocupe de cronometrarea timpului, sau ca va putea desemna pe altcineva care sa se ocupe exclusiv cu acest lucru. Este exclus ca aceasta sarcina sa fie lasata in seama vorbitorilor. Acestora ar trebui sa li se permita sa se concentreze doar pe dezbatere.
Inainte de inceperea rundei este bine sa va puneti de acord cu debaterii in privinta modalitatii de semnalare a timpului trecut pe parcursul discursurilor si a reundelor de chestionari incrucisate. De cele mai multe ori modalitatea preferata pentru a face acest lucru este sa ridicati un numar de degete egal cu numarul de minute ramase. Nu este nevoie sa tineti degetele ridicate tot timpul. Daca vorbitorul nu se uita deloc in directia voastra, incercati macar sa faceti timpul ramas vizibil coechipierilor. Odata ce timpul a expirat, puteti semnala acest lucru printr-o bataie scurta in masa, sau prin orice alta modalitate convenita anterior. In acel moment vorbitorul nu trebuie sa se opreasca in mijlocul frazei, dar nici nu trebuie lasat sa continue mai mult de 15 secunde. In aceasta din urma situatie, semnalati trecerea timpului de discurs verbal.
! In calitate de arbitru ar trebui sa faceti abstractie de argumentele si ideile prezentate dupa terminarea timpului de discurs. Puteti de asemenea sa faceti observatii vorbitorilor care depasesc timpul de discurs, dar nu exista o penalizare prestabilita.
In ceea ce priveste timpul de pregatire dintre discursuri, trebuie mentionat ca echipele nu au o obligatie in a va comunica de la inceput numarul de minute pe care doresc sa il foloseasca. Anuntati care este echipa care trebuie sa se pregateasca si incepeti sa cronometrati. De asemenea, din moment ce echipa care se pregateste va fi prea ocupata pentru a urmari trecerea timpului, este recomandat sa anuntati trecerea timpului verbal. Puteti face acest lucru dupa fiecare minut din cele 8 disponibile pentru fiecare echipa.
! Daca o echipa continua sa se pregateasca dupa ce timpul alocat s-a terminat, incepeti sa cronometrati timpul alocat discursului. Inainte de a proceda astfel, avertizati echipa in aceasta privinta.
Manangementul timpului este una dintre chestiunile mai putin relevante pentru dezbatere, dar de insemnatate pentru coeziunea si buna functionare a echipei. Daca aveti senzatia ca o echipa nu si-a utilizat timpul de pregatire eficient, puteti face observatii pe Flow sau pe foaia de arbitraj si le puteti comunica echipei la finalul dezbaterii.
Arbitrarea intr-o comisie
La multe dintre competitiile de dezbateri arbitrii vor face parte dintr-o comisie de 3 (in rundele preliminarii) sau mai multi (5, 7, 9 - in rundele eliminatorii). Aceasta situatie aduce cu sine o serie de diferente atat la nivel logistic (timpul alocat feedbackului fiecarui arbitru, colectarea foilor de arbitraj etc), cat si la nivel de evaluare a dezbaterii (posibilitatea unor decizii impartite).
! Comisiile de arbitri ar trebui sa fie intotdeauna formate dintr-un numar impar de arbitri pentru a evita posibilitatea unor rezultate de egalitate.
Exista cateva reguli care se impun pentru arbitrarea intr-o comisie:
Decizii impartite
De multe ori deciziile vor fi impartite intre arbitri. Cata vreme o decizie 2-1 sau 3-2 nu va pune foarte multe semne de intrebare, o decizie 4-1 sau chiar 6-1 va aduce cu sine o presiune insemnata pentru arbitrul aflat in minoritate. In special arbitrii noi vor simti nevoia unor justificari suplimentare si se vor simti intimidati, punandu-si la indoiala decizia si riscand sa-si piarda increderea. De aceea este foarte important ca ceilalti arbitri din comisie sa accepte votul minoritar ca o diferenta de opinie si sa nu dea de inteles ca acel vot este "gresit".
Dupa dezbatere si expunerea feedbackului arbitrii se pot angaja cu debaterii in discutii pentru clarificari suplimentare, atata timp cat vorbitorii nu devin agresivi in punerea la indoiala a deciziei.
! Indiferent de circumstante, decizia unui arbitru nu poate fi modificata dupa ce a fost predata, chiar si in situatia putin probabila in care arbitrul insusi se razgandeste.
Luarea deciziei
Deciderea echipei castigatoare intr-o runda se poate dovedi adesea un lucru foarte dificil. Dezbaterile la finalul carora castigatorul este foarte clar sunt rare, iar cele in care ambele echipe si-au facut datoria in mod ireprosabil sunt si mai rare. Indiferent de situatie, in calitate de arbitri ar trebui intotdeauna sa va luati cateva minute la finalul rundei pentru a va pune gandurile in ordine.
Incercati intotdeauna sa puneti continutul inaintea prezentarii si sa luati o decizie in baza analizei balantei cazurilor si ariilor de conflict din runda. Nu uitati care sunt obligatiile de baza ale echipelor:
Echipa afirmatoare
prezinta interpretarea temei, definitiile termenilor cheie si enunta Criteriul/Scopul afirmator
prezinta, demonstreaza si reconstruieste argumentele cazului afirmator
respinge argumentele cazului negator
Echipa negatoare:
prezinta pozitia pe care echipa negatoare o adopta fata de interpretarea, definitiile si Criteriul/Scopul afirmator
respinge argumentele cazului afirmator
prezinta, sustine si reconstruieste argumentele cazului negator
Nu exista o reteta universala sau un algoritm generic de judecare a rundelor, dar exista cateva conventii cu privire la diferitele situatii disfunctionale care pot aparea intr-o runda:
Daca afirmatorii nu ofera definitii sau definitiile propuse nu sunt rezonabile, iar negatorii nu semnaleaza aceasta problema, ambele echipe sunt penalizate la nivelul punctajelor individuale ale primilor vorbitori, problema definitiilor nejucand nici un rol in acordarea deciziei.
Daca exista definitii diferite cu relevanta pentru sistemul de argumentare, atunci ele vor fi prezentate in balanta cazurilor cu posibilitatea constituirii in arie de conflict. Castigarea ariei de conflict pe definitii nu asigura in mod automat castigarea rundei. Trebuie luate in calcul si celelalte arii de conflict.
Daca o echipa nu are obiectii cu privire la Criteriul/Scopul echipei adverse, desi exista disfunctii, arbitrul nu isi bazeaza decizia pe propriile opinii, ci penalizeaza ambele echipe la nivelul punctajelor individuale ale primilor vorbitori si ia decizia pe ariile de conflict.
Daca o echipa are obiectii cu privire la Criteriul/Scopul propus de echipa oponenta, atunci trebuie sa demonstreze ca acel Criteriu/Scop nu este relevant pentru motiunea sau cazul prezentat si sa propuna o alternativa.
Analiza criteriilor se realizeaza prin balanta cazurilor fara a constitui arie de conflict. Castigarea analizei criteriilor nu duce in mod automat la castigarea rundei.
Acordarea punctajelor individuale
Este rolul arbitrilor sa evalueze si sa puncteze prestatiile individuale ale vorbitorilor, si sa realizeze o ierarhie a discursurilor in functie de impactul in runda. Astfel, se acorda cate un rang fiecarui vorbitor, de la I la VI. Cel mai bun vorbitor al dezbaterii va primi rangul I, iar cel mai slab rangul VI.
In plus, fiecare vorbitor va primi un punctaj pentru prestatia sa, dintr-un maxim de 30 de puncte. Acordarea acestor puncte se poate face luand in calcul urmatoarele elemente:
o Argumentarea
respingerea si reconstructia: este vorbitorul capabil sa respinga cazul echipei oponente si sa reconstruiasca propriul caz? A gasit inconsistente sau goluri in rationamentul oponentilor?
analiza: in ce masura vorbitorii au inteles tema si sunt capabili sa prezinte argumente clare si explicatii pentru acestea?
o Dovezile si organizarea
rationamentele si dovezile: sunt rationamentele si dovezile adecvate argumentelor? Le probeaza? Dovezile sprijina argumentele?
organizarea: sunt cazurile construite de o maniera clara si eficace? Sunt legaturile dintre argumente usor de inteles?
o Prezentarea si sarcina de rol
stilul: are vorbitorul un stil dinamic si persuasiv? Este usor de inteles? Este fluent?
responsabilitatile vorbitorilor: cat de bine isi indeplineste sarcina de rol? Cat de bine pune intrebari si raspunde in chestionarea incrucisata?
In functie de cat de bine respecta un vorbitor aceste criterii, poate primi un punctaj mai mare sau mai mic. In general insa nu se acorda punctaje mai mici de 20 decat situatii exceptionale, in care discursul unui vorbit este considerat insultator pentru ceilalti vorbitori sau pentru arbitri, sau in situatii in care vorbitorul vine total nepregatit.
O lista detaliata a punctajelor si sugestiilor IDEA pentru acordarea lor gasiti mai jos.
Completarea fisei de arbitraj
Inainte de inceperea rundei, este datoria arbitrului sa verifice ca numele vorbitorilor trecute pe foaia de arbitraj sa fie cele corecte.
Arbitrul are obligatia de a consemna in foaia de Flow toate argumentele si contraargumentele puse in discutie de catre echipe, completand individual fisa de arbitraj. El se va asigura ca ambele foi ajung la camera de tabulare dupa terminarea dezbaterii.
Toate observatiile din foaia de arbitraj ar trebui scrise intr-o maniera constructiva si proactiva. Astfel, comentariile si sugestiile ar trebui sa puna in evidenta lucrurile pe care vorbitorii si echipele le pot imbunatati pentru rundele viitoare. Observatiile individuale se pot referi la chestiuni care tin de prezentare (contact vizual, tinuta, calitatile vocii), gradul de analiza al argumentelor, relevanta intrebarilor, siguranta in raspunsuri, nivelul de fair-play, consistenta logica a ideilor, organizare etc.
Daca sunt solicitate principalele arii de conflict in baza carora s-a dat verdictul, arbitrul ar trebui sa isi organizeze observatiile de o maniera foarte clara. Fiecare arie de conflict ar trebui sa fie identificata printr-o expresie scurta, iar mai apoi in dreptul ei ar trebui oferite de o maniera clara motivele pentru care acea arie de conflict a fost castigata de o echipa sau alta. Aici poate fi mentionat in ce masura a contat nivelul de analiza si explicatie al argumentelor, calitatea si cantitatea dovezilor, structura cazului si legaturile logice intre argumente, legatura cu criteriul etc.
Comunicarea deciziei si Feed-backul
Arbitrul anunta decizia numai dupa notarea acesteia in foaia de arbitraj. Dupa anuntarea deciziei, arbitrul are datoria de a o justifica argumentat si de a face comentarii si recomandari cu privire la prestatia echipelor si la cea a vorbitorilor. Sub nici un motiv nu se vor face comentarii jignitoare sau agresive la adresa debaterilor.
Intr-o comisie, decizia se poate anunta inaintea comentariilor orale sau poate fi anuntata in mod individual de fiecare dintre arbitri inainte de oferirea feed-backului.
Nu trebuie uitat ca arbitrul are si rolul de educator. Oricine poate lua o decizie, dar sarcina de a educa este cea mai importanta. Arbitrul trebuie sa ofere un feed-back constructiv vorbitorilor si instructorilor. Pe cat posibil el trebuie sa aiba o gandire pozitiva, si sa puna accent pe lucrurile care pot fi imbunatatite, evitand termenii evaluativi.
Nu uitati ca feed-backul are un rol important nu doar in a ii ajuta pe debateri sa isi constientizeze propriile puncte tari si puncte slabe, ci si in a oferi alternative pentru a isi imbunatati prestatia si lucrul in echipa. Din aceste motive, incercati pe cat posibil sa oferiti feed-back constructiv, ghidandu-va dupa urmatoarele sugestii:
oferiti cat mai multe detalii posibile;
concentrati-va atentia asupra argumentelor, nu a participantilor;
incercati sa gasiti un numar egal de remarci critice si remarci constructive;
incurajati, oferiti metode alternative;
asumati-va responsabilitatea pentru feedback;
respectati opiniile si credintele diferite ale vorbitorilor;
concentrati-va pe ceea ce poate fi schimbat;
verificati daca ati fost corect inteles.
Motive de descalificare a unei echipe
Decizia de descalificare a unei echipe dintr-o runda sau din intreaga competitie este foarte rara si este de obicei luata de directorul de turneu. Exista insa cateva situatii care pot fi raportate de arbitri pentru a se lua in calcul aceasta optiune:
1. fals intelectual: debaterii trebuie in orice moment sa recunoasca in ce masura o anumita idee sau dovada le apartine si in ce masura nu detin drepturi de ao face cunoscuta mai departe; este o norma elementara de sinceritate si intelegere a scopurilor dezbaterilor
2. dovezi inventate: obiectivul unei echipe nu ar trebui sa fie de a castiga cu orice scop, ci de a incerca sa faca cea mai buna treaba cu dovezile existente
3. comentarii discriminatorii in timpul dezbaterii: mentinerea unui climat suportiv si de egalitate este vital bunei desfasurari a dezbaterilor; in lipsa acestei conditii de baza nimeni nu va simti ca dezbaterile ii ajuta la ceva
4. agresivitate fizica sau verbala: trebuie asigurata respectarea normelor elementare de siguranta
5. comentarii rautacioase sau comportament inadecvat fata de membrii echipei oponente sau chiar fata de membrii propriei echipe: daca acest tip de comportament devine deranjant in mod repetat intreaga competitie poate avea de suferit
Referinte si surse:
Judging Karl Popper Debate: Handbook (Complete)
Manual de Dezbateri Academice, Ed. National, Bucuresti, 1999, Ileana Draia, Gizela Horvath, Anca Simona Mazilu, Ion Petrescu, Rzavan Zainescu, coord. Gabriela Minodora Zainescu
Manual de Dezbateri Academice, William Driscoll, Ed. Polirom, 2002, trad. Viorel Murariu
Regulament de Arbitraj pentru Dezbtaterile Karl Popper, Tusnad, 2001, Adriana Scnhell, Mariana Fotescu, Alina Sava, Liviu Vancea, Szabo Tunde, Jakab Gabor, Carmen Zaharia, Simona Anca Mazilu, Dan-Andrei Dumitriu, Diana Merca
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3089
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved