PARTICIPAREA ROMANIEI LA JOCURILE OLIMPICE

PARTICIPAREA ROMANIEI LA JOCURILE OLIMPICE

Participarea Romaniei la Jocurile olimpice

Competitiile olimpice erau deschise tuturor cetatenilor de sex masculin. Sportivii participanti apareau cu trupurile complet goale. De altfel, din cuvantul grecesc "gol" ('gymnos') provine 'gymnasium'. Femeilor le era interzis cu maxima strictete sa urmareasca aceste jocuri, iar participarea lor la intreceri era cu desavarsire exclusa.

De la o intalnire de o singura zi, cu o singura cursa, pana in anul 471 i.e.n., Jocurile Olimpice evoluasera, ajungand sa cuprinda 10 evenimente, derulate pe o perioada de peste cinci zile. Pe langa cursa de alergare, evenimentele sportive incluse erau lupte corp la corp, box, curse de cai (atat calare, cat si cu care de lupta), aruncarea discului si a sulitei, precum si un tip de saritura in lungime, pe muzica. Mai exista si un pentatlon, alcatuit din probe de sarituri, alergare, aruncarea sulitei, a discului si lupte corp la corp. Un alt eveniment era pankration-ul, o combinatie violenta de lupte corp la corp si box, in care practic nu existau nici un fel de reguli, iar invingatorul era primul luptator care se recunostea invins.

Jocurile Olimpice se incheiau cu o cursa de alergare bizara si extenuanta, in care participantii alergau imbracati in costume complete de armura.

Originile

Desi asociem Jocurile Olimpice cu sportul, initial aceste Jocuri erau in Grecia Antica un festival religios inchinat lui Zeus. Legenda spune ca Jocurile au fost fondate de Hercule, care a plantat un maslin din ramurile caruia se impleteau cununile oferite invingatorilor.

Primele Jocuri Olimpice au avut loc in anul 776 i.e.n., cu un unic eveniment: o cursa de alergare de aproximativ 200 metri numita "Stadion", de unde si cuvantul "stadion" pe care il folosim astazi. Jocurile au fost organizate de atunci o data la fiecare patru ani, iar perioada de timp dintre doua intalniri era cunoscuta sub numele de Olimpiada.

Jocurile au fost luate atat de mult in serios de catre greci, incat pe durata Jocurilor Olimpice orice razboaie incetau si se derulau armistitii atent supervizate. Chiar si in timpul Razboaielor Peloponeziene, inamicii se adunau laolalta si se intreceau umar la umar in competitiile sportive. Singurii care au incalcat vreodata un asemenea armistitiu au fost spartanii, carora drept pedeapsa li s-a interzis participarea la Jocurile Olimpice din anul 420 i.e.n.

1900 - Jocurile Olimpice Paris

Tinand sa sublinieze nobilele eforturi si meritele lui Pierre de Coubertin, Congresul CIO din 1897 a incredintat Parisului (orasul natal al fondatorului JO moderne) onoarea de a gazdui manifestarea olimpica de la inceputul secolului al XX-lea.

Primului sportiv roman la intrecerile olimpice a fost George A. Plagino, participant la tir, proba de talere. Printre cei 51 de concurenti provenind din 4 tari, el va ocupa locul 13, cu 11 talere lovite din 20 posibile.

1920 - Jocurile Olimpice Anvers

Declansarea Razboiului Mondial a anulat desfasurarea Jocurilor Olimpice programate pentru anul 1916. Desi traumatizata dupa marea conflagratie, lumea s-a aratat atasata ideilor si actiunilor olimpice, chiar in imprejurarile nefavorabile ale anului 1920. Ca atare, numarul tarilor si al sportivilor participanti a atins cifre record.

In urma invitatiei primite de COR din partea forurilor organizatoare belgiene (au fost trimise pana si afise in limba romana), s-au luat masuri pentru participarea a 40 de concurenti romani, la sapte ramuri de sport, estimandu-se chiar ocuparea de locuri fruntase la rugby si calarie. Dar fondurile adunate s-au dovedit neindestulatoare, astfel ca sportivii romani nu s-au putut deplasa la Anvers.

Deschiderea oficiala a JO, la 14 august 1920, a avut loc intr-o ambianta solemna; pentru prima data a fost inaltat steagul olimpic, cu cele cinci cercuri, si s-a rostit juramantul olimpic. Desfasurate in conditii materiale nu dintre cele mai bune, concursurile au fost punctate de cateva rezultate remarcabile: s-au stabilit 6 recorduri mondiale si 13 olimpice.

1924 - Jocurile Olimpice Paris

La editia JO de la Paris, gazduirea participantilor s-a facut, pentru prima data, intr-un asezamant special -,,Satul Olimpic' amenajat in apropierea stadionului Colombes; la randul lui, acesta a fost renovat si pregatit pentru desfasurarea festivitatilor si a intrecerilor de atletism, rugbi si fotbal. La aceste Jocuri a luat parte, pentru prima oara, si o delegatie a Romaniei, formata din 51 de sportivi.

Chiar daca presa vremii abunda in critici si ,,solutii' pentru procurarea fondurilor, guvernul nu i-a sprijinit pe sportivi. Acestia au ajuns totusi la Paris, dupa nesfarsite interventii si repetate amanari, cu contributia baneasca a cluburilor sau a sportivilor insisi.

Romania s-a prezentat, la aceasta editie a JO, cu o echipa de fotbal si una de rugbi. Rugbistii nostri, plini de entuziasm, insa cu o pregatire insuficienta si dupa o calatorie obositoare, au fost suralasati in primul meci de reprezentativa Frantei. Afectati de rezultat, ei au suferit o infrangere la scor si in al doilea meci, sustinut in compania formatiei S.U.A., castigatoarea turneului.

Nici participarea echipei de fotbal nu a fost lipsita de obstacole. Pentru a-si completa fondurile banesti, fotbalistii nostri au fost nevoiti sa sustina doua intalniri, in drumul lor spre Franta, cu reprezentativele Cehoslovaciei si Austriei. La eforturile depuse in cele sase meciuri de selectie, organizate in tara, s-a adaugat oboseala drumului si a confruntarilor de la Bratislava si Viena, ceea ce a diminuat mult capacitatile fizice ale jucatorilor. Daca punem la socoteala si alcatuirea intamplatoare a formatiei, nu este de mirare ca primul meci al echipei noastre in cadrul JO a coincis cu o infrangere (0-6, cu Olanda), fapt care i-a atras eliminarea din turneu. In legatura cu acest meci, presa franceza a subliniat, printre altele, ca:' olandezii, in general, n-au fost deloc mai buni ca romanii, dar acestia avand o echipa prea tanara, au dovedit o mare imprecizie in fata portii adverse'.

Competitia de tir s-a desfasurat la 200 km de Paris, la Chalons-sur-Marne, pe o ceata groasa si persistenta. Reduse ca numar, probele au fost castigate, in majoritatea lor, de tragatorii americani. Sportivii romani, in numar de cinci - fara a folosi munitie si arme speciale, ca alti competitori- au concurat satisfacator. Un rezultat bun au obtinut la intrecerea de arma calibru mare pe echipe, clasandu-se pe locul 13 din 22 de echipe, inaintea mai multor tari cu traditie in acest sport.

La turneul olimpic de tenis au participat in premiera si cativa tenismeni romani. Dintre acestia, numai Gheorghe Lupu, dupc victoria in fata mexicanului Declanto, a reusit sa se califice in turul doi. Obisnuiti inca de pe atunci cu turneele internationale, reprezentantii S.U.A. au invins la toate probele.

Se cuvine, de asemenea, sa amintim si locul noua, din 18 tari participante, ocupat de trei sahisti romani la un turneu pe echipe, neinclus in programul oficial al JO, denumit ,,Olimpiada de Sah'. Cu acest prilej s-au pus bazele Federatiei Internationale de Sah , la care a aderat si tara noastra, prin delegatul sau Ion H. Gudju.

Sportivii nostri, dupa pregatiri improvizate, de cele mai multe ori pe cont propriu, si-au aparat cu ardoare sansele in majoritatea cazurilor. Stradaniile lor au dus, intre altele, la inscrierea Romaniei pe tabelul de onoare al tarilor care au obtinut medalii si puncte la aceasta editie a JO.

1928 - Jocurile Olimpice Amsterdam

Importante in amenajarea unui mare complex olimpic. Acesta avea la mijloc un incapator stadion, cu o parte a tribunelor acoperita, considerat cel mai modern la vremea aceea. Ovalul culoarelor de atletism a fost inconjurat de o pista de 500 m pentru cursele cicliste. Prin construirea, de o parte si de alta a stadionului, a unui bazin de inot si a salilor care urmau sa gazduiasca boxul si scrima, majoritatea intrecerilor in stradania de a crea cele mai bune conditii materiale, organizatorii olandezi au investit sume olimpice au fost concentrate pe un spatiu foarte restrans, ceea ce a insemnat un mare pas inainte in organizarea JO. La Amsterdam, s-au inregistrat si alte elemente inedite: ceremonialul aprinderii flacarii olimpice - purtata, ca si in zilele noastre, prin mai multe tari de catre stafete- si admiterea femeilor, alaturi de barbati, la intrecerile de atletism si gimnastica.

Debutul olimpic al sportivilor romani (Paris, 1924) nu reusise, din pacate, sa stimuleze energiile nationale. In loc sa considere prima participare romaneasca ca pe un punct de plecare pentru o activitate de perspectiva, organizata si sustinuta pe o durata de mai multi ani, factorii responsabili au neglijat tocmai acest aspect ; unele pregatiri - si acelea izolate- au inceput abia in anul premergator desfasurarii Jocurilor. In noiembrie 1927, o grupare sportiva din Brasov angajeaza un antrenor german pentru atletism care, insa, dupa cateva luni, renunta si pleaca la Timisoara. In fotbal era un adevarat haos, Si iar COR se complace intr-o rezerva inexplicabila si daunatoare' - se afirma in presa vremii. Eforturile sustinute, depuse in primavara anului 1928 de cativa pasionati ai ciclismului, pentru alcatuirea unei echipe olimpice, s-au dovedit insificiente. Ciclistii care intentionau sa participe la JO s-au pregatit pe apucate si, in consecinta, au inregistrat timpi mediocri la selectiile organizate.

Chiar COR se intruneste, pentru a discuta participarea la Jocurile de la Amsterdam, abia la 8 aprilie 1928. Intrucat rugbiul, tenisul si tirul nu mai figurau in programul acestei editii, s-a hotarat ca Romania sa fie reprezentata numai de atleti si scrimeri. Problema strangerii fondurilor necesare deplasarii a fost rezolvata, in cele din urma, prin contributia cluburilor si a sportivilor, prin liste de subscriptie, precum si cu ce a mai ramas din sumele adunate timp de patru ani prin ,,leul olimpic' (o suprataxa perceputa la manifestatiile sportive, care, in mare parte, lua alta destinatie). In pofida solicitarilor, guvernul nu a sprijinit demersul forului olimpic romanesc.

Ca si la precedentele editii ale JO, atletii americani au dominat sariturile si aruncarile, iar cei finlandezi - alergarile de fond. Au aparut doua noi echipe de inotatori, excelent pregatite : ale Japoniei si Germaniei. Asalturile de scrima au fost castigate, in majoritatea lor, de concurentii italieni, francezi si unguri. Dintre scrimerii nostri, Mihai Savu s-a remarcat prin castigarea seriei a opta, ajungand pana in semifinale.

Dupa o selectie precara, dublata de pregatirea insuficienta si neadecvata, atletii romani au sosit la Amsterdam in ultimul moment. Epuizati dupa o lunga calatorie, ei nu au putut realiza nici macar performantele atinse in tara, fiind eliminati in serii si calificari.

1936 - Jocurile Olimpice Berlin

Desemnarea Berlinului drept gazda a JO din 1936 a declansat, pentru prima data in istoria olimpismului, proteste politice. Fortele progresiste au sesizat, inca de la inceput, pericolul reprezentat de regimul national-socialist german pentru pacea lumii. In semn de protest si avertizare impotriva dimensiunii rasiale si agresive a nazismului, se propunea fie schimbarea locului de desfasurare a JO, fie neparticiparea la manifestarea de la Berlin.

Daca prezenta sportivilor romani la celelalte editii olimpice a fost asigurata cu mare greutate, in 1936 oficialitatile au sprijinit nu numai deplasarea unei numeroase delegatii sportive, ci si a unor grupuri de elevi, studenti, dansatori, coristi, totalizand peste 100 de persoane. Atletii romani prezenti la aceste Jocuri, desi se pregatisera cateva luni sub indrumarea a doi antrenori unguri, au inregistrat rezultate modeste.

Probele de calarie , desi dominate de concurentii germani, au adus in final prima medalie olimpica pentru delegatia romaneasca. In proba individuala a Marelui Premiu al natiunilor a fost nevoie de o intrecere de baraj pentru desemnarea campionului. Dupa ce concurentii aflati la egalitate - germanul Kurt Hasse si romanul Henri Rang- au parcurs un nou traseu, Rang s-a clasat pe locul al II- lea, obtinand medalia de argint.

1948 - Jocurile Olimpice Londra

Dupa 40 de ani, Londra a gazduit din nou o manifestare olimpica. In Anglia, ca si in alte tari, se faceau inca simtite urmarile marii conflagratii mondiale. Conditiile asigurate pentru desfasurarea concursurilor si intretinerii celor peste 4 600 de sportivi nu au fost dintre cele mai bune.

Germaniei si Japoniei, ca raspunzatoare de declansarea celui de-al doilea razboi mondial, li s-a interzis participarea la Jocuri. Printre tarile care au absentat s-a aflat si tara noastra, optiunea revenind autoritatilor romane de la acea vreme; pretextul invocat - starea dezastruoasa a economiei nationale, secatuita de razboi.

Cele mai numeroase delegatii le-au inregistrat S.U.A. (415 sportivi) , urmate fiind de delegatia tarii gazda (348 ) . De altfel, americanii au dominat aceasta editie a JO, mai ales la atletism si natatie.

1952 - Jocurile Olimpice Helsinki

Ca si in 1912, la JO de la Stockholm, aceasta editie a gasit in Finlanda spiritul si conditiile de afirmare a multiplelor virtuti cultivate de olimpism. Programate sa se desfasoare la Helsinki in anul 1940, Jocurile Olimpice fusesera anulate, inca odata, de izbucnirea celui de-al doilea Razboi Mondial. Se vor reintoarce in      tara celor o mie de lacuri; atunci cand lumea intreaga isi mai revenise de pe urma conflagratiei.

Romania reia sirul participarii la JO prin trimiterea la Helsinki a unei numeroase delegatii, numarand 83 de sportivi si sportive care au obtinut, la aceasta editie, rezultate de exceptie. La tir, proba de arma libera calibru redus, doi concurenti, romanul Iosif Sarbu si sovieticul Boris Andreev, realizasera performanta limita: 400 de puncte din tot atatea posibile. Reprezentantul nostru a devenit campion numai dupa numararea ,,mustelor' (33 Sarbu, 28 Andreev), aducand astfel Romaniei prima medalie de aur la JO. Un alt rezultat romanesc de prestigiu - medalia de bronz- a fost obtinut de Gheorghe Lichiardopol, dupa sustinerea unui baraj la pistol viteza. Pe langa tir, sporturile care ne-au adus cele mai multe satisfactii au fost boxul (doua medalii) si luptele greco-romane (trei locuri V). Boxerii romani, prezenti la toate cele zece categorii, au avut nesansa unor accidentari: Gheorghe Fiat a fost accidentat in primul meci, iar Nicolae Linca, cu arcada sangeranda, a fost oprit sa boxeze in semifinala cu americanul Floyd Patterson . Dintre celelalte rezultate, vom sublinia, de asemenea, locul VI obtinut de Lia Manoliu (disc) la prima din numeroasele sale participari la JO. Tot pe locul VI s-a clasat si Ion Soter (inaltime), primul saritor roman care a depasit granita celor 2 metri.

Odata cu JO de la Helsinki, Romania a obtinut primele succese remarcabile, obtinand un palmares onorant : 4 medalii si 27,75 puncte , ceea ce i-a adus clasarea pe locul 23 - din 69 de natiuni participante.

1956 - Jocurile Olimpice Melbourne

Cu editia de la Melbourne, olimpismul a cucerit noi pozitii. Parasind Europa si America, Jocurile Olimpice se desfasoara, pentru prima oara in istoria lor de peste o jumatate de secol, pe un alt continent - in Australia. Totusi, datorita unei legi prohibitive privind aducerea cailor pe pamantul australian, intrecerile ecvestre au fost gazduite de orasul Stockholm.

Romania a facut pregatiri minutioase in vederea deplasarii sportivilor sai la Melbourne si, cu mult inaintea deschiderii Jocurilor, o delegatie romaneasca a studiat la fata locului conditiile de concurs. Drept urmare, evolutia acestora s-a situat la un nivel net superior celorlalte participari. La atletism, sperantele delegatiei noastre se indreptau cu precadere spre Iolanda Balas, detinatoarea recordului mondial cu 1,75 m. Dar, desi a sarit 1,67 m, a doua performanta a concursului, ea s-a clasat numai pe locul cinci. Era doar inceputul unei cariere stralucite.

Romanii au fost, insa, revelatia probelor de kaiac - canoe. Vechea suprematie a canadienilor, cehilor si americanilor a fost pur si simplu spulberata de concurentii romani. Trei din cele patru medalii de aur decernate la aceasta disciplina au revenit sportivilor nostri.

Leon Rotman a devenit eroul acestor intreceri, depasind performeri recunoscuti, cum ar fi ungurii Parti si Hernek sau sovieticul Buharin. Invingator in ambele probe individuale, Leon Rotman a atins o alta performanta importanta: este primul roman care a urcat de doua ori pe cea mai inalta treapta a podiumului, in cadrul aceleiasi editii. La randul lor, Alexe Dumitru si Simion Ismailciuc s-au impus in proba de C2 1000m, si, dupa o competitie dura cu echipajele sovietice si ungare, au cucerit medalia de aur. Locul patru, ocupat de kaiacistii Mircea Anastasescu si Stavru Teodorov in proba de 1 000 m, a completat excelenta evolutie a sportivilor romani.

Intrecerile de box s-au incheiat cu succes pentru componentii delegatiei noastre: patru boxeri prezenti - patru medalii obtinute. Desi accidentat inca de la debutul turneului, Nicolae Linca (categoria 67 kg) si-a depasit clar toti adversarii, obtinand primul titlu de campion olimpic pentru Romania. Printre invinsii sai, cotati initial ca principali favoriti, s-au numarat campionul european Nicholas Gargano (Anglia) si puternicul irlandez Frederick Tiedt. Mircea Dobrescu (categoria 51 kg) si Gheorghe Negrea (categoria 81 kg) au castigat cate o medalie de argint iar Constantin Dumitrescu (categoria 63 kg.) a ajuns si el pana in semifinale, obtinand o medalie de bronz.

Ca si la JO de la Helsinki, tirul a adus delegatiei noastre satisfactii deosebite. Cei mai valorosi tragatori la aceasta editie olimpica s-au dovedit sovieticii, finlandezii si romanii. Proba de pistol viteza a fost dominata de doi concurenti romani: Stefan Petrescu a cucerit aurul olimpic iar Gheorghe Lichiardopol a obtinut medalia de bronz. La prima participare olimpica, reprezentantii nostri la pentatlon modern au obtinut locul sase (pe echipe).

Gimnastica romaneasca imbogateste palmaresul Romaniei cu doua medalii de bronz, una la echipe iar cealalta, obtinuta de Elena Leustean, la sol. Pana la Montreal mai erau 20 de ani.

Jocurile Olimpice din 1956 au constituit pentru sportivii romani prima afirmare in elita sportului olimpic (locul 9 in clasamentul medaliilor si 11 in ierarhia pe puncte).

Cele 13 medalii si aproape 100 de puncte acumulate de sportivii nostri au adus Romania in seria tarilor puternice, devansand Franta, Belgia, Japonia si Finlanda.

1960 - Jocurile Olimpice Roma

Cu toate ca aspirase de mai multe ori la onoarea de a gazdui JO, 'Cetatea Eterna' a primit investitura abia in 1955, pentru a XVII-a editie. Italienii au reusit sa creeze o atmosfera deosebita si un cadru unic manifestarilor sportive, prin punerea in valoare a neasemuitelor vestigii antice: in interiorul Termelor lui Caracalla s-au desfasurat intrecerile de gimnastica; intre zidurile Bazilicii lui Maxentiu, sub cerul liber, 4 500 de spectatori, aflati in tribune demontabile, au putut urmari disputele luptatorilor; iar traseul de maraton de pe Via Appia Antica, s-a incheiat noaptea, la lumina tortelor, in apropierea Colosseumului, sub Arcul lui Constantin.

Pentru noi, cea mai pasionanta si plina de satisfactii intrecere a fost saritura in inaltime femei, unde Iolanda Balas - supranumita de gazde ,,la grande bionda'- a uluit intreaga asistenta. Ramasa singura de la 1,73 m, ea a sarit apoi 1,77 m, 1,81 m si 1,85 m. Pentru prima oara, in intrecerile olimpice de atletism, au rasunat acordurile imnului de stat al Romaniei. Memorabila a fost si proba de disc femei, unde Lia Manoliu, aflata pe locul doi pana la ultima incercare, a fost intrecuta, atunci cand nimeni nu se mai astepta, de Tamara Press; dar si infernala cursa de 1 500 m (primii sase alergatori au doborat vechiul record olimpic), in care Zoltan Vamos a ocupat un excelent loc cinci.

Numai patru tari au reusit sa obtina medalii de aur la intrecerile de lupte greco-romane: URSS, Turcia, Romania si Bulgaria. Concurentii romani, sapte la numar, au inregistrat acum primul mare succes dintr-o serie de valoroase performante olimpice. Dumitru Parvulescu a cucerit o medalie de aur ; Ion Cernea - medalie de argint (dupa o rasunatoare victorie cu 14- 0 in fata marocanului Benakoun si o infrangere la limita in meciul cu viitorul campion olimpic), iar Ion Taranu - medalie de bronz (castigata numai in urma barajului cu turcul Ayvaz, in cel de-al treilea meci sustinut in aceeasi seara).

La probele de canoe, Leon Rotman a castigat o medalie de bronz iar Alexe Dumitru si Igor Lipalit au ocupat locul patru.

Gimnastele noastre, a caror valoare se evidentiase atat la Melbourne, cat si cu ocazia ,,Mondialelor' din 1960, au avut si la Roma evolutii remarcabile si s-au mentinut printre protagoniste, obtinand medalia de bronz in clasamentul general pe echipe. S-a evidentiat valoarea si puterea de lupta a Soniei Iovan, aflata in grupul de elita la individual compus, sarituri, paralele si sol. La a doua participare olimpica, echipa de polo a Romaniei a obtinut locul cinci.

Mai numerosi decat la Melbourne, sportivii romani au obtinut o serie de excelente rezultate, intre care trei titluri de campioni olimpici, mentinand astfel tara noastra pe pozitia de onoare dobandita la editiile anterioare: locul 10 dupa numarul de puncte si 11 dupa cel al medaliilor de aur.

1964 - Jocurile Olimpice Tokyo

Plina de inedit s-a aratat a fi, pentru majoritatea participantilor, organizarea pentru intaia data, a unor Jocuri Olimpice in lumea Extremului Orient- in Japonia; zona cu o veche cultura si civilizatie, ai carei oameni, atat de deosebiti ca factura psihica, obiceiuri si preferinte, au parut uneori de neinteles europenilor. Comuniunea a fost realizata insa prin mijlocirea sportului; lucru firesc, daca tinem seama ca poporul japonez, beneficiar al unor bogate si stravechi traditii de cultivare a virtutilor fizice, considera miscarea ca facand parte din programul curent, fapt redat de expresia: ,,O zi fara sport e ca o mancare fara orez'.

Cu cele 12 medalii si aproape 100 de puncte acumulate, reprezentantii tarii noastre s-au mentinut, si la aceasta editie, in randurile elitei sportive a lumii ocupand locul 12, din 95 de tari participante. Atletismul a fost singurul sport in care romanii au cucerit medalii de aur. Pe cat de asteptata si sigura era victoria Iolandei Balas, pe atat de neprevazutc a fost aruncarea de 60, 54 m a Mihaelei Penes (cu mult peste recordul sau personal), care a provocat o adevarata deruta printre celelalte concurente. Plecata la Tokio mai mult ca sa invete din experienta celor mai bune sulitase de pe glob, Mihaela Penes, inca o necunoscuta pe plan international (la numai 17 ani), a furnizat poate cea mai mare surpriza a Jocurilor, devenind campioana olimpica; performanta sa a intrecut cu aproape un metru si recordul mondial. Cealalta medaliata cu aur - Iolanda Balas- aflata la apogeul carierei sale sportive, a avut de luptat cu restul concurentelor - iesite una dupa alta din concurs- iar apoi, cand a ramas singura, numai cu stacheta.

Pentru a ilustra valoarea ridicata care a caracterizat proba de aruncare a discului, este suficient sa amintim ca, la acest concurs, recordul olimpic a fost imbunatatit de patru ori. Printre protagoniste, asa cum ne-a obisnuit de la precedentele editii, s-a aflat Lia Manoliu care, cucerind medalia de bronz, a intrecut si doua foste campioane olimpice, Olga Fikotova si Nina Ponomareva. Tot la atletism, Viorica Viscopoleanu a obtinut un onorant loc cinci, la saritura in lungime.

Probele de kaiac-canoe s-au desfasurat pe apele unui lac artificial amenajat la Sagami, in apropiere de Tokio. Componentii delegatiei noastre au acumulat cel mai mare numar de puncte, comparativ cu celelalte 12 sporturi la care am participat. Remarcabile au fost evolutiile lui Andrei Igorov -continuatorul valoroasei stafete predate de Leon Rotman la canoe simplu- si Aurel Vernescu, castigator a doua medalii de bronz, invingatorul campionului mondial, danezul Erik Hansen.

Luptatorii romani nu s-au acomodat deplin cu noul mod de desfasurare a intrecerilor. Chiar daca lupta la parter fusese de curand exclusa, ei au obtinut, totusi, cateva rezultate de valoare. Fara a cunoaste infrangerea, Valeriu Bularca urca pe treapta a doua a podiumului olimipic, in timp ce Dumitru Pirvulescu si Ion Cernea cuceresc medalii de bronz. Ei au fost urmati de Nicolae Martinescu - locul patru, la categoria 97 kg.

Majoritatea medaliilor in probele de tir - arma libera au revenit tragatorilor americani. Printre favoriti s-au aflat si tintasii romani. La pistol viteza, Ion Tripsa, un demn ,,urmas' al lui Stefan Petrescu, a indreptatit sperantele, prin ocuparea unui loc fruntas. Inca inainte de terminarea intrecerii, presati de ora aparitiei ziarelor, mai multi gazetari s-au grabit sa anunte pe medaliati, printre care nu figura nici un roman. Le-au facut chiar fotografii. Indarjit se pare de aceasta prematura agitatie, Ion Tripsa le-a stricat ,,clasamentele': el a tras exceptional in ultima mansa, 296 de puncte, rezultat care l-a propulsat pe locul doi (la numai un punct de campionul probei). La talere, Ion Dumitrescu a obtinut un rezultat bun - locul cinci.

Editia a XVIII-a a JO a consemnat mai multe recorduri: de participare - 95 de tari, dintre care 12 si-au facut debutul olimpic la Tokio; pe plan valoric - numeroase performante deosebite: 45 de recorduri mondiale, 76 olimpice si nenumarate nationale, ceea ce a sugerat denumirea 'Tokio- Olimpiada recordurilor'.

1968 - Jocurile Olimpice Mexico

Pentru ca Mexico sa fie gazda JO din 1968, s-au depus eforturi impresionante de catre Comitetul de Organizare, din a carui conducere a facut parte si renumitul arhitect Pedro Ramirez Vasquez. Simpatia, caldura si sprijinul cu care populatia a inconjurat acest eveniment, au fost exprimate din toata inima prin cuvintele ,,Oferim prietenia noastra tuturor popoarelor lumii', inscriptie aflata pe marele panou electronic al Stadionului Universitar.

Flacara olimpica, adusa dupa canoanele stravechi, de la Olimpia, a parcurs drumul strabatut de Columb cu aproape cinci secole in urma, ca o expresie a legaturii dintre civilizatia europeana si Lumea Noua. Cinstea de a aprinde focul sacru pe Stadionul Olimpic a revenit, pentru prima data, unei femei, atleta Enriqueta Basilio.

Reprezentantii Romaniei au cucerit mai multe medalii si puncte decat la Tokio. Ei au intrecut, ca numar de medalii obtinute, cateva tari cu bogate traditii sportive, ca Anglia, Cehoslovacia, Suedia, Canada, Elvetia, Finlanda.

Intrecerile atletice feminine au consemnat valoarea deosebita a mai multor concurente din diverse tari. Atletele noastre, Viorica Viscopoleanu -cu un nou record mondial si olimpic- si Lia Manoliu - prezenta pentru a cincea oara la JO- au avut marea bucurie de a face ca tricolorul romanesc sa fluture de doua ori pe cel mai inalt catarg. Interesant de subliniat este faptul ca cele mai bune performante ale atletelor noastre au fost obtinute din chiar primele incercari. Mihaela Penes, in lupta cu atlete renumite, a cucerit medalia de argint la proba de aruncare a sulitei.

La canoe dublu, Ivan Potzaichin si Serghei Covaliov au cucerit titlul olimpic, iar kaiacista Viorica Dumitru a reusit sa castige o medalie de bronz, in proba de 1500 de m.

La scrima, Ionel Dramba a obrinut medalia de aur, devenind campion olimpic ; tot in proba de floreta (feminin - echipe) Ana Pascu, Ecaterina Stahl, Olga Szabo si Maria Vicol, au castigat medalia de bronz.

La pistol viteza, Marcel Rosca a obtinut medalia de argint cu rezultatul de 598 p din 600 posibile.

De asemenea, palmaresul delegatiei romanesti s-a imbogatit cu doua medalii de bronz, obtinute de boxerul Calistat Cutov si, la lupte greco- romane, de Simion Popescu.

1972 - Jocurile Olimpice Munchen

Manifestarea olimpica din 1972 s-a bucurat de o participare deosebit de numeroasa si de conditii organizatorice excelente. Majoritatea intrecerilor au fost gazduite de importantul complex sportiv de la Oberwiesenfeld, acolo unde au lucrat si circa 300 de constructori romani.

Flacara olimpica, adusa pe stadionul din Munchen de atletul Gunther Zahn, a fost purtata, in drumul sau din Grecia, de aproape 6 000 de tineri, inclusiv romani, pe parcursul traseului sau prin tara noastra.

Prezenta romaneasca la aceasta editie a fost cea mai numeroasa dintre toate participarile noastre la JO. Luand parte la 14 discipline sportive (in cateva dintre ele - box, lupte, kaiac-canoe si scrima- la toate probele din program), reprezentantii Romaniei au reusit sa asigure tarii noastre cateva locuri fruntase in ierarhia olimpica. Alaturi de tineri - majoritatea debutanti la o editie a JO- nu au lipsit, desigur, nici unii veterani ai sportului romanesc, caliti in intreceri de anvergura si posesori ai unui valoros palmares olimpic, precum Lia Manoliu (participanta la toate JO din perioada 1952 - 1972), Olga Szabo (la a cincea prezenta olimpica), Aurel Vernescu, Ion Dumitrescu si Tanase Muresan (care reprezentasera tara la inca trei editii).

La canoe, Ivan Potzaichin si-a facut si de aceasta data norma cucerind un titlu olimpic la 1000m.

La atletism, un succes de prestigiu (medalie de argint) a obtinut Argentina Menis, la aruncarea discului. O alta romanca, Ileana Silai, desi a incheiat cursa de 800 m cu un timp superior celei mai bune performante nationale, nu a putut urca mai sus de locul sase. Cu toate ca s-a accidentat incc din calificari, Carol Corbu (la triplusalt) a ocupat totusi locul patru.

Grupul de luptatori a constituit nucleul forte al delegatiei romanesti: mai mult de un sfert din cele 115 puncte ce au revenit Romaniei au fost obtinute de acesti sportivi. La greco-romane, intr-un concurs cu 200 de participanti, printre care toti campionii mondiali ai ultimei editii si trei laureati ai JO din 1968 Gheorghe Berceanu (categ. 48 kg.) si Nicolae Martinescu (categ. peste 100 kg.) devenind campioni olimpici.

Experimentata noastra echipa feminina de floreta, in componenta careia s-au aflat cunoscutele Ana Ene-Pascu (victorioasa si in asaltul contra italiencei Ragno, campioana olimpica), Ecaterina Stahl, Olga Szabo si Ileana Gyulai, a cucerit, ca si cu patru ani in urma, medalia de bronz.

La randul lor, handbalistii s-au comportat remarcabil , obtinand medalia de bronz si mentinandu-se in elita mondiala a acestui sport.

Pe ansamblu, olimpiada muncheneza a onorat asteptarile. Incidentul tragic reprezentat de atacul terorist asupra delegatiei israeliene a ingrozit o lume intreaga, declansand totodata un puternic sentiment de solidaritate intre totii participantii.

1976 - Jocurile Olimpice Montreal

Dupa Saint Louis - 1904 si Los Angeles - 1932, intrecerile olimpice de vara se organizeaza tot pe continentul nord-american: in Canada, la Montreal. Aprinderea flacarii olimpice la aceasta editie constituie un fapt inedit. Purtata de tineri sportivi greci, flacara a ajuns la Atena, pe stadionul unde s-au desfasurat intrecerile primei editii a JO moderne din anul l896. De aici, printr-un sistem special de raze laser, a fost transmisa, via satelit, direct in Canada, aprinzandu-se intr-un creuzet, construit anume pentru aceasta ceremonie. ,,Olimpa Nadia Comaneci', asa a denumit mass media internationala intrecerile de la Montreal.

Datorita evolutiei sale exceptionale, sportiva noastra a fost recunoscuta drept vedeta incontestabila a acestor Jocuri. Cu gratie, precizie, acuratete si - in acelasi timp- cu puterea de exprimare a frumusetii miscarii, gimnasta de numai 15 ani a incantat sute de milioane de spectatori si telespectatori, stabilind un record greu de egalat - 7 note de l0 intr-un concurs de amploarea JO. Iata cateva aprecieri din presa JO de la Montreal Nadia este o gimnasta perfecta, un adevarat fenomen' (Arthur Gander, presedintele F.I. de Gimnastica in perioada JO de la Montreal). ,,Nadia Comaneci este o gimnasta cum putine se nasc' (Franco Menichelli - Italia, fost campion mondial si olimpic). ,,Micuta romanca si-a prezentat exercitiul - atat de greu, atat de dificil in compozitia sa - cu perfectiune si simt artistic, incat am inteles ca marea clipa a gimnasticii trebuie sa vina' (Yukio Endo - Japonia, fost campion mondial si olimpic). ,,La Olga Korbut existau sclipiri. La Nadia Comaneci expresivitatea este totala, de la inceput pana la sfarsit, cu combinatii in care amplitudinea si echilibrul sunt remarcabile' (Arthur Magakian - Franta, antrenorul echipei nationale). ,, Ce sa faci? Ce sa mai spui? Cum sa vorbesti de atata frumusete cand cuvintele ti se par atat de sarace' (,,Sports Magazin' - Franta) .

Cu cele 27 de medalii cucerite, dintre care 4 de aur, si cu cele l77,5 puncte obtinute, Romania se claseaza, pentru prima oara, printre primele l0 natiuni ale lumii, ocupand locul al V-lea in clasamentul pe total medalii, locul al VI-lea dupa numarul de puncte si locul al IX-lea dupa numarul medaliilor de aur. Este cea mai buna evolutie din istoria participarii sportivilor romani la intrecerile olimpice. Delegatia olimpica a Romaniei a cuprins l66 de sportivi (107 barbati si 59 femei), participand la 11 sporturi: atletism, box, kaiac-canoe, canotaj, gimnastica, haltere, handbal, lupte, natatie, scrima si tir. Gimnastica se situeaza pe primul loc dintre sporturile cu care s-a participat, cucerind aproape 30 % din numarul de puncte si medalii obtinute de catre intreaga noastra delegatie. Trei din cele patru medalii de aur obtinute la aceasta editie a JO de catre delegatia romana, au fost cucerite de catre Nadia Comaneci. De altfel, gimnastica feminina inregistreaza, la Montreal, un palmares formidabil : 7 medalii - dintre care 3 de aur, 2 de argint si 2 de bronz . Echipa compusa din Nadia Comaneci, Teodora Ungureanu, Mariana Constantin, Anca Grigoras, Gabriela Trusca si Georgeta Gabor, s-a clasat pentru prima oara pe locul al II-lea, obtinand medalia de argint. Si gimnastica masculina a inregistrat un real progres, fata de editia precedenta a JO, Munchen 1972, clasandu-se pe locul al VI-lea in proba pe echipe. Cu toate ca a fost accidentat, Dan Grecu a castigat medalia de bronz la inele, clasandu-se pe locul al IV-lea la sarituri.

Sportivii romani au obtinut rezultate foarte bune si la kaiac-canoe, realizand 33 de puncte si 4 medalii : Vasile Diba - aur si bronz la kaiac; Gheorghe Danielov si Gheorghe Simionov -argint la kaiac dublu; Larion Serghei si Policarp Malihin - bronz la canoe dublu. La fel ca si la editia precedenta a JO, luptatorii de greco-romane Berceanu, Ginga si Rusu, si-au adus o contributie importanta la ,,zestrea' de medalii si puncte a delegatiei tarii noastre - 3 de argint si 3 de bronz, precum si 34 de puncte. La libere, sportivii nostri au castigat alte doua medalii de bronz si un loc cinci. Cu cele cinci medalii cucerite de pugilistii romani, 2 de argint si 3 de bronz, tara noastra s-a clasat pe locul al IV-lea in ierarhia tarilor participante la box, dupa S.U.A., Cuba si Polonia, surclasand U.R.S.S. Reconfirmandu-si valoarea mondiala, handbalistii au ajuns in finala competitiei, dobandind medaliile de argint, in urma confruntarii cu echipa URSS.

In programul JO de la Montreal a fost introdus, pentru prima data, si handbalul feminin, echipa noastra clasandu-se pe locul al patrulea. La canotaj, sportivii nostri au participat la 4 probe feminine si 2 masculine. Fetele au cucerit o medalie de bronz, un loc IV si doua locuri VI. Sportivii romani au fost prezenti la toate probele de scrima, in delegatie fiind inclusi l3 scrimeri si 5 scrimere. Bilantul a fost urmatorul: o medalie de bronz in proba de sabie pe echipe, un loc IV tot la sabie, in proba individuala, si un loc VI in proba de spada, pe echipe. Adaugand la toate acestea si medalia de bronz a lui Gheorghe Megelea la atletism - aruncarea sulitei, ca si cel mai bun rezultat inregistrat vreodata de poloisti la JO (locul al patrulea), se poate afirma ca olimpicii romani au izbutit la Montreal o evolutie fara precedent.

1980 - Jocurile Olimpice Moscova

Cand CIO a acordat organizarea JO din 1980 orasului Moscova, era de asteptat ca increderea sa reduca tensiunile politice dintre Est si Vest.

Intrecerile olimpice de la Moscova au fost urmarite de peste 5 milioane de spectatori prezenti in tribunele salilor si stadioanelor. In plus, peste 1 miliarde de telespectatori au vizionat zilnic transmisiile efectuate de 59 de societati de televiziune din intreaga lume.

Delegatia Romaniei a aliniat la startul acestei competitii 239 sportivi, dintre care 76 femei. S-a participat la 18 sporturi, din cele 21 incluse in programul olimpic si la 134 din cele 203 probe. Cu cele 25 medalii cucerite si cu 203 puncte realizate, sportivii romani s-au clasat pe locul al VI-lea in clasamentul pe puncte si pe total medalii, si pe locul al VII-lea in clasamentul pe medalii de aur, fiind pentru prima data cand se cuceresc 6 medalii de aur.

Ca si la editia precedenta a JO (de la Montreal), gimnastica a fost sportul care ne-a adus cele mai mari satisfactii, prin cele 7 medalii - dintre care 2 de aur- si 44,5 puncte. Eroina acestor intreceri a fost, din nou, Nadia Comaneci. Gratia si armonia executiilor sale au prilejuit un nou triumf al scolii romanesti de gimnastica. Presa aprecia astfel participarea Nadiei la aceasta editie a JO:,, Eroina Jocurilor Olimpice de la Montreal, romanca Nadia Comaneci, n-a avut contracandidata in ceea ce priveste aspectul artistic al exercitiilor si tinuta sportiva plina de maretie ''. (Agentia TASS) La fel ca in urma cu patru ani, la Montreal, Nadia Comaneci a fost cea mai stralucitoare participanta. Nadia a dovedit nu numai ca si-a mentinut stilul sau aerian, inimitabil, dar si ca are nervii tari si o vointa de neinfrant'' (Agentia DPA - Hamburg).

La masculin, gimnastii nostri au avut cea mai buna evolutie din istoria participarii lor la intrecerile olimpice. Este adevarat ca nu au cucerit nici o medalie, dar pozitia IV-a in ierarhia pe echipe ii onoreaza, iar prezenta lui Dan Grecu, pe locul al IX-lea la individual compus si pe locul al VI-lea la inele, constituie performante notabile. Atletismul a fost si de data aceasta ,,sportul rege'' al Jocurilor Olimpice, polarizand zilnic atentia unui numar de aproape 100 de mii de spectatori.

Atletii romani au ocupat la aceste intreceri un loc IV si doua locuri VI. Ca si la editiile precedente ale JO, printre sporturile care si-au adus o contributie importanta la afirmarea sportului olimpic romanesc s-au aflat, din nou, kaiacul si canoea. Cu cele 5 medalii obtinute, dintre care una de aur, si cu 37 de puncte realizate, sportivii ,,flotilei de aur'' s-au situat printre primele trei tari la aceasta ramura de sport. Ivan Potzaichin a cucerit din nou o medalie de aur, impreuna cu Toma Simionov - in proba de canoe 1 000 m, iar cu Petre Capusta - la canoe dublu 500 m- una de argint. Kaiacistul Vasile Diba s-a clasat pe locul al III - lea imbogatind palmaresul Romaniei cu inca o medalie.

De asemenea, kaiacul de 4 - baieti (Vasile Diba, Nicusor Esanu, Ion Geanta, Mihai Zafiu) a mai cucerit o medalie de argint. Tot la kaiac, fetele au mai obtinut medalii de bronz atat in proba de simplu, cat si in cea de dublu. In clasamentul pe natiuni la aceasta ramura de sport, Romania s-a situat pe locul al III-lea, dupa puternicele formatii ale RDG si URSS. La lupte, tara noastra a fost prezenta cu garnitura completa atat la greco-romane , cat si la libere, cu un total de 20 de luptatori, cate 10 pentru fiecare stil. Dintre acestia, 12 s-au clasat pe primele sase locuri, cucerind cate o medalie de aur, de argint si de bronz. De asemenea, 2 locuri IV, 3 locuri V si 3 locuri VI. Cele 34 puncte obtinute de luptatori, au reprezentat o contributie consistenta la sporirea totalului general acumulat de tara noastra. Canotajul constituie -pentru delegatia Romaniei- revelatia acestei editii a JO, deoarece a intrat in categoria sporturilor care aduc multe puncte si medalii. Rezultatele inregistrate de acest sport, pana la intrecerile olimpice de la Moscova, fusesera modeste, cea mai buna performanta inregistrandu-se la JO de la Montreal, unde se obtinusera prima medalie - de bronz - si 9 puncte.

De data aceasta, bilantul canotajului a fost de trei medalii, dintre care una de aur, si 32 de puncte; ceea ce i-a permis echipei sa se claseze pe locul al III-lea in ierarhia tarilor participante. Notabila este performanta Sandei Toma care a castigat proba-regina, aceea de simplu. Descoperita cu numai trei ani inainte de JO, ea s-a impus repede in ierarhia performerelor din acesta disciplina. Dupa numai un an de canotaj, Sanda Toma castiga titlul de campioana nationala, dupa doi ani pe cel de campioana mondiala, iar dupa trei ani titlul de campioana olimpica, fara a fi invinsa, in acest interval, la nici o regata internationala. Celelalte doua medalii de bronz au fost obtinute tot de fete, in probele de dublu vasle si 8+1.

Scrimerii romani au participat la JO de la Moscova cu o echipa completa, fiind inscrisi la toate probele si au cucerit doua locuri IV, doua locuri V si doua locuri VI. La tir, in mod cu totul exceptional, trebuie remarcata performanta pistolarului Corneliu Ion, care, intr-o lupta epuizanta cu Jrgen Wiefel din R.D.G. si Gerhard Petrisch din Austria, dupa trei manse de baraj, a reusit sa-i depaseasca si sa cucereasca titlul olimpic cu un total de 596 puncte. Inca de la JO de 1a Montreal, Corneliu Ion se anunta ca un pretendent serios la o medalie olimpica. Un an mai tarziu, in 1977, el a cucerit titlul de campion al Europei, iar performanta inregistrata l-a impus ca recordman mondial. Cu un an inainte, la un concurs organizat 1a Bucuresti, Corneliu Ion realizase cea mai buna performanta mondiala - 600 p din tot atatea posibile.

Handbalistii romani au facut tot ce le-a stat in puteri pentru a cuceri aurul olimpic, singurul care le lipsea dintr-un impresionant palmares. Dar o infrangere in semifinala, in fata eternei rivale Iugoslavia, a adus echipei noastre numai medaliile de bronz, dupa o victorie in fata Ungariei. Finala ,,mare' si titlul de campioana olimpica au fost castigate de echipa R.D.G.

La volei s-a participat atat cu echipa masculina, cat si cu cea feminina. Cea dintai a castigat medalia de bronz, iar fetele s-au clasat pe locul al VIII- lea. Dupa o absenta de 20 de ani, tara noastra a participat, din nou, la probele de hipism: cu echipe - in probele de dresaj si obstacole, dar si la individua - in proba de dresaj. Calaretii nostri au castigat o medalie de bronz la echipe dresaj si un loc V la echipe obstacole. De asemenea, un loc VI, prin Anghelache Donescu care a concurat pentru Marele Premiu la dresaj individual. Timp de 16 zile, in perioada 19 iulie -3 august 1980, Moscova a gazduit unul dintre cele mai frumoase spectacole sportive, intrecerile celei de-a XXII-a editii a Jocurilor Olimpice. In dupa-amiaza zilei de 3 august, a avut loc ceremonia de inchidere, la care au participat peste 100.000 de spectatori.

1984 - Jocurile Olimpice Los Angeles

Dupa 52 de ani, Los Angeles - capitala ,,Vestului salbatic'- este din nou gazda Jocurilor Olimpice . Romania a fost singura tara din blocul comunist care a participat, celelalte boicotand intrecerile din California, ca replica la absenta americanilor (impreuna cu aliatii lor) in urma cu patru ani, la Moscova.

Chiar in aceste conditii, la startul intrecerilor s-au aliniat 7.000 de sportivi din 140 de tari, pentru a concura la cele 221 de probe din 21 de sporturi cuprinse in program. Atletismu1 romanesc a fost reprezentat la Los Angeles de numai 9 atlete. 8 dintre acestea au realizat cea mai buna performanta a atletismului romanesc din istoria participarilor la JO, castigand in total 10 medalii : Doina Melinte - aur la 800 m si argint la 1 500 m ; Maricica Puica - aur la 3 000 m si bronz la 1 500 m; Anisoara Cusmir-Stanciu - aur la lungime; Mihaela Loghin - argint la greutate; Vali Ionescu - argint la lungime; Florenta Craciunescu - bronz la disc; Cristina Cojocaru - bronz la 400 m garduri si Fita Lovin - bronz la 800 m. Cu acest palmares de exceptie, care a insumat 52 de puncte, atletismul romanesc s-a situat pe locul V in lume, intre natiunile participante la intrecerile atletice de la Los Angeles, inaintea unor tari cu vechi traditii atletice, cum ar fi Canada, Finlanda, Franta si Australia. Si canotajul feminin a reprezentat o adevarata revelatie.

Romancele au castigat, pe lacul de la Casitas, cinci din cele sase titluri olimpice feminine, cel de-al saselea echipaj cucerind medalia de argint. Daca adaugam la acest bilant medaliile de aur si de argint obtinute de cele doua echipaje masculine romanesti si facem un total, constatam ca, la cele opt probe la care s-a participat, s-au castigat tot atatea medalii, dintre care 6 de aur si 2 de argint. Este cel mai bun rezultat inregistrat de canotajul romanesc la intrecerile olimpice.

La masculin, cele opt titluri olimpice au fost impartite de tot atatea tari, fiecareia revenindu-i cate o medalie de aur. In clasamentul general pe natiuni, la canotaj, pe locul I, cu 53 de puncte, s-a situat S.U.A., iar pe locul al II-lea Romania cu 52 de puncte. Se cuvine sa mentionam faptul ca americanii au prezentat echipaje in toate cele 14 probe masculine si feminine, in timp ce canotajul romanesc a concurat numai la 8 probe. La medalii, canotajul romanesc se afla in frunte, deoarece a cucerit 6 medalii de aur si 2 de argint, in schimb americanii au castigat 2 medalii de aur, 5 de argint si 1 medalie de bronz.

Cu acest bilant Romania s-a situat pe locul al II-lea, in clasamentul intocmit dupa numarul medaliilor de aur, si pe locul al III-lea, dupa numarul total de medalii si puncte. Un bilant excelent, mai ales daca avem in vedere faptul ca, la toate editiile JO dinaintea celor de la Los Angeles, sportivii nostri au castigat in total 28 de medalii de aur, in timp ce la aceasta editie a JO, au devenit detinatorii a 20 de titluri olimpice. La JO l 984, 74,0l %, din totalul sportivilor romani participanti la intrecerile olimpice, s-au clasat pe unul din locurile I - III , fata de numai 31% la JO din 1980 si 1976, 24% la JO din 1972 si 27% la JO din 1968.

1988 - Jocurile Olimpice Seoul

Jocurile Olimpice s-au desfasurat din nou pe pamantul Asiei; dupa Tokio in 1964, Seulul -capitala Republicii Coreea- este gazda celei de a XXIV-a editii a intrecerilor olimpice.

Din fericire pentru Miscarea Olimpica, nu a mai existat nici un boicot. 159 de tari au onorat aceasta editie a Jocurilor Olimpice, 8473 de sportivi intrecandu-se la cele 23 de sporturi cu 237 de probe incluse in programul acestei editii.

Ca orice editie a Jocurilor Olimpice, si cea de la Seul a avut vedetele si eroii sai. Dintre acestea, romanca Daniela Silivas castiga 3 medalii de aur, 2 de argint (una cu echipa) si 1 de bronz. Florence Griffith Joyner (SUA), a cucerit 3 medalii de aur si 1 de argint. Inotatorul sovietic Vladimir Salnikov, campion olimpic la 1500 m, a repetat performanta de la JO din 1980 de la Moscova. El este si detinatorul unui alt record: 61 de victorii consecutive in perioada 1977-1986. Tot la inot, Krisztina Egerszegi (Ungaria), campioana olimpica la numai 14 ani, prevestea o cariera de exceptie, castigand ulterior cinci titluri olimpice, la trei editii consecutive: 1988, 1992 si 1996. Cea mai titrata sportiva la Jocurile Olimpice de la Seul a fost, insa, inotatoarea Kristin Otto, care s-a dovedit imbatabila in sase probe, la trei stiluri diferite, castigand sase medalii de aur.

Romania a avut o delegatie relativ mica, fata de alte editii ale Jocurilor Olimpice, numarand doar 62 de sportivi, care au concurat la numai 10 sporturi si 55 de probe. Cu toate acestea, ei au realizat una dintre cele mai bune prezente la Jocurile Olimpice: in total, sa-u obtinut 24 medalii, dintre care 7 de aur. Tara noastra s-a mentinut in primele 10 natiuni sportive ale lumii: locul al X-lea in clasamentul pe puncte, locul al IX-lea in clasamentul pe total medalii si locul al VIII-lea in clasamentul medaliilor de aur castigate, intrecand astfel numeroase tari cu vechi traditii sportive, printre care Franta, Italia, Canada si Australia.

Gimnastica, din nou la inaltime! De data aceasta, Daniela Silivas a fost port-drapelul gimnastelor noastre, castigand nu mai putin de 6 medalii, dintre care 3 de aur, 2 de argint (una cu echipa, clasata pe locul al II-lea, dupa URSS) si 1 de bronz. La acest succes au contribuit -pe langa Daniela Silivas- Aurelia Dobre, Gabriela Potorac, Eugenia Golea, Celestina Popa si Camelia Voinea. Sorin Babii a devenit campion olimpic in proba de pistol liber, confirmand traditia tirului romanesc. Sorin Babii este al cincilea campion olimpic la tir dupa Iosif Sarbu (1952), Stefan Petrescu (1956), Ion Dumitrescu (1960) si Corneliu Ion (1980).

O premiera in sportul romanesc: Noemi Lung, care a obtinut cea dintai medalie de argint pentru inotul romanesc, dupa cea de bronz, cucerita de Anca Patrascoiu la Jocurile Olimpice din 1984 de la Los Angeles.

Sportul rege al Jocurilor Olimpice - atletismul - ne-a adus satisfactia unei medalii de aur, cucerita de Paula Ivan in proba de 1500 m. Aceeasi sportiva a mai obtinut si o medalie de argint, in proba de 3000 m.

Canotajul romanesc continua seria marilor succese olimpice, adaugand la zestrea de medalii si puncte a Romaniei 1 medalie de aur, prin echipajul compus din Rodica Arba si Olga Homeghi; 4 medalii de argint si 2 de bronz. De asemenea, un loc IV si un loc V. Cu totalul de 6 medalii si locurile IV-V, Romania, s-a clasat , la canotaj, pe locul al II-lea dupa RDG, ceea ce reprezinta o performanta de rasunet.

1992 - Jocurile Olimpice Barcelona

Barcelona, orasul de resedinta a presedintelui de atunci al Comitetului International Olimpic - Juan Antonio Samaranch- a devenit, pentru 16 zile, centrul sportiv al lumii, prin organizarea editiei din 1992 a Jocurilor Olimpice.

Sportivii romani au acumulat 153 de puncte (87 - fetele si 86 baietii), cucerind 18 medalii, din care 4 de aur. Cu acest bilant, delegatia noastra s-a clasat pe locul al XI-lea in clasamentul pe puncte, din 166 de tari participante - si pe locul al XVI-lea in ierarhia pe medalii. Din cele 153 de puncte, mai mult de jumatate au fost aduse de canotaj si gimnastica (40, respectiv 39). Cele 4 medalii de aur au venit tot de la canotaj si gimastica, cate doua de fiecare, iar singura medalie de argint - de la atletism (Galina Astafei).

O medalie de bronz a fost obtinuta la box, prin Leonard Doroftei iar sportivii de la kaiac-canoe s-au clasat pe locul al IV-lea, la un pas de medalia de bronz. Lavinia Milosovici a fost eroina delegatiei noastre, cu cele 4 medalii obtinute, 2 de aur, la sol si sarituri, 1 de argint cu echipa si 1 de bronz la individual compus.

La lupte s-a obtinut 1 medalie de bronz, un loc V si trei locuri VI la greco-romane; precum si un loc IV, la libere. Si halterele au punctat satisfacator, obtinand 1 medalie de bronz si un loc IV. O alta medalie de bronz si un loc VI au obtinut fetele de la scrima iar echipa masculina de spada s-a clasat pe locul al XI-lea.

In categoria sporturilor care au adus Romaniei inca o medalie de bronz intra si tirul care, prin Sorin Babii, la pistol cu aer comprimat, s-a clasat pe locul al III-lea. Organizata la 25 de sporturi si 257 de probe, aceasta a XXV-a editie a constituit, din acest punct de vedere, un record. Alte recorduri la JO Barcelona : numarul de sportivi participanti -9368- si cele 815 de medalii decernate.

1996 - Jocurile Olimpice Atlanta

Anul 1996 -centenarul Jocurilor Olimpice moderne- a constituit o adevarata provocare pentru orasul Atlanta. Este recunoscut faptul ca intrecerile olimpice, organizate de acest oras american, s-au desfasurat pe cele mai moderne baze sportive din lume, cu dotari de exceptie.

Un prim record : capacitatea 'Satului Olimpic' a fost de 15.000 de locuri, cea mai mare din istoria JO.

Romania a participat, la Atlanta, cu o delegatie de 168 de sportivi. La finalul intrecerilor, sportivii nostri au ocupat locul al 19-lea in clasamentul pe puncte, al 13-lea in cel pe medalii, si al 20-lea in ierarhia alcatuita pe baza medaliilor de aur obtinute.

Canotajul si gimnastica si-au facut din nou datoria: primul, prin cele 2 medalii de aur castigate gratie fetelor din echipajele de 2 vasle si 8+1, iar gimnastica printr-o medalie de aur, 4 de argint si 5 de bronz (jumatate din numarul total de medalii castigate de sportivii romani la Atlanta), precum si prin cele 46 puncte, adica 43% din totalul punctelor acumulate de intreaga delegatie.

Floreta feminina romaneasca a obtinut cel mai bun rezultat din istoria participarii noastre la intrecerile olimpice: Laura Badea - campioana olimpica si medalie de aur, iar echipa s-a clasat pe locul al II-lea, castigand medalia de argint.

Alergatoarea Gabriela Szabo si gimnastul Marius Urzica au obtinut medaliile de argint, in timp ce boxul a cucerit doua medalii de argint, prin Leonard Doroftei si Marian Simion.

2000 - Jocurile Olimpice Sydney

Dupa 44 de ani de la Melbourne, indepartata Australie este din nou gazda Jocurilor Olimpice - ultimele ale acestui mileniu. De aceasta data, onoarea revine orasului Sydney, renumit port al emisferei sudice. Daca in 1956 participasera numai 67 de tari, cu 3178 de sportivi, la Sydney s-au prezentat toate cele 199 de tari invitate de catre Comitetul International Olimpic.

Acum, la Sydney, numarul sportivelor a fost de 4.254, adica peste 38% din totalul concurentilor. In ultimii 20 de ani, CIO a militat pentru cresterea prezentei sportivelor la JO acceptand, de la o editie la alta, noi sporturi si probe feminine.

Delegatia Romaniei a deplasat la antipozi 156 sportivi ( 76 barbati si 80 femei), care au concurat la 16 discipline sportive, cucerind 26 de medalii - 11 de aur, 6 de argint si 9 de bronz . Cu un asemenea bilant, la finalul intrecerilor, ei au ocupat locul XI in ierarhia olimpica, performanta care mentine sportul romanesc in elita mondiala.

Gimnastica si-a afirmat, inca odata, valoarea incontestabila. La feminin, echipa compusa din Andreea Raducan, Simona Amanar, Maria Olaru si Claudia Presecan s-a clasat pe primul loc, aducand cuvenita medalie de aur. La individual compus, podiumul a fost monopolizat de Andreea Raducan, Simona Amanar si Maria Olaru. De asemenea, fetele noastre au mai dobandit cate o medalie de argint (Andreea Raducan - sarituri si Maria Olaru - barna) si una de bronz (Simona Amanar - sol). Pentru prima oara in istoria sportului romanesc, un gimnast devine campion olimpic: Marius Urzica a intrat in posesia medaliei de aur, dupa o evolutie exceptionala din proba de cal cu manere.

Confirmandu-si valoarea internationala, canotajul a adus delegatiei romanesti inca trei medalii de aur, prin echipajele Georgeta Damian - Doina Ignat (2 rame) si Angela Alupei - Constanta Burcica (2 vasle), carora li s-a alaturat echipajul de 8+1 (Georgeta Damian, Doina Ignat, Veronica Cochelea, Liliana Gafencu, Magda Dumitrache, Viorica Susanu, Ioana Olteanu, Elena Georgescu si Elisabeta Lipa - aceasta din urma la a cincea participare olimpica).

La inot, tanara Diana Mocanu (15 ani) a uimit pe toata lumea, adjudecandu-si - in premiera pentru natatia romaneasca- primele doua medalii de aur, in probele de 100 si 200 m spate. Succesul a fost completat de Beatrice Caslaru, care a ocupat locul al doilea, intrand in posesia medaliei de argint la 200 m mixt si a medaliei de bronz la 400 m mixt.

Atletele noastre s-au impus prin Gabriela Sazabo (medalie de aur la 5000 m si una de bronz la 1500 m), Violeta Beclea - Szekely (argint la 1500 m) si Lidia Simon (de asemenea, argint in proba de maraton).

Canoe a fost incununata de succes prin medalia de aur castigata de echipajul Florin Popescu - Mitica Pricop la C - 2 M / 1000 m, precum si prin bronzul dobandit de acelasi echipaj la C - 2 M / 500 m. Kaiacistele Sanda Toma, Mariana Limbau, Andreea Ionita, Elena Radu au cucerit, de asemenea, o medalie de bronz, la proba de K - 4 M / 500 m.

Gratie unei comportari remarcabile, olimpicii romani care au concurat la Sydney si-au impus valoarea , confirmand si consolidand reputatia de care se bucura sportul romanesc in arena internationala.