CATEGORII DOCUMENTE |
Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
Fitness |
PARTICIPAREA ROMANIEI LA JOCURILE OLIMPICE
Participarea Romaniei la Jocurile olimpice
Competitiile olimpice erau deschise tuturor cetatenilor de sex masculin. Sportivii participanti apareau cu trupurile complet goale. De altfel, din cuvantul grecesc "gol" ('gymnos') provine 'gymnasium'. Femeilor le era interzis cu maxima strictete sa urmareasca aceste jocuri, iar participarea lor la intreceri era cu desavarsire exclusa.
De la o intalnire de o singura zi, cu o singura cursa, pana in anul 471 i.e.n., Jocurile Olimpice evoluasera, ajungand sa cuprinda 10 evenimente, derulate pe o perioada de peste cinci zile. Pe langa cursa de alergare, evenimentele sportive incluse erau lupte corp la corp, box, curse de cai (atat calare, cat si cu care de lupta), aruncarea discului si a sulitei, precum si un tip de saritura in lungime, pe muzica. Mai exista si un pentatlon, alcatuit din probe de sarituri, alergare, aruncarea sulitei, a discului si lupte corp la corp. Un alt eveniment era pankration-ul, o combinatie violenta de lupte corp la corp si box, in care practic nu existau nici un fel de reguli, iar invingatorul era primul luptator care se recunostea invins.
Jocurile Olimpice se incheiau cu o cursa de alergare bizara si extenuanta, in care participantii alergau imbracati in costume complete de armura.
Originile
Desi asociem Jocurile Olimpice cu sportul, initial aceste Jocuri erau in Grecia Antica un festival religios inchinat lui Zeus. Legenda spune ca Jocurile au fost fondate de Hercule, care a plantat un maslin din ramurile caruia se impleteau cununile oferite invingatorilor.
Primele Jocuri Olimpice au avut loc in anul 776 i.e.n., cu un unic eveniment: o cursa de alergare de aproximativ 200 metri numita "Stadion", de unde si cuvantul "stadion" pe care il folosim astazi. Jocurile au fost organizate de atunci o data la fiecare patru ani, iar perioada de timp dintre doua intalniri era cunoscuta sub numele de Olimpiada.
Jocurile au fost luate atat de mult in serios de catre greci, incat pe durata Jocurilor Olimpice orice razboaie incetau si se derulau armistitii atent supervizate. Chiar si in timpul Razboaielor Peloponeziene, inamicii se adunau laolalta si se intreceau umar la umar in competitiile sportive. Singurii care au incalcat vreodata un asemenea armistitiu au fost spartanii, carora drept pedeapsa li s-a interzis participarea la Jocurile Olimpice din anul 420 i.e.n.
1900 - Jocurile Olimpice Paris
Tinand sa sublinieze nobilele eforturi si
meritele lui Pierre de Coubertin, Congresul CIO din
Primului sportiv roman la intrecerile olimpice a fost George A. Plagino, participant la tir, proba de talere. Printre cei 51 de concurenti provenind din 4 tari, el va ocupa locul 13, cu 11 talere lovite din 20 posibile.
1920 - Jocurile Olimpice Anvers
Declansarea Razboiului Mondial a anulat desfasurarea Jocurilor Olimpice programate pentru anul 1916. Desi traumatizata dupa marea conflagratie, lumea s-a aratat atasata ideilor si actiunilor olimpice, chiar in imprejurarile nefavorabile ale anului 1920. Ca atare, numarul tarilor si al sportivilor participanti a atins cifre record.
In urma invitatiei primite de COR din partea
forurilor organizatoare belgiene (au fost trimise pana si afise in limba
romana), s-au luat masuri pentru participarea a 40 de concurenti romani, la
sapte ramuri de sport, estimandu-se chiar ocuparea de locuri fruntase la rugby
si calarie. Dar fondurile adunate s-au dovedit
neindestulatoare, astfel ca sportivii romani nu s-au putut deplasa
Deschiderea oficiala a JO, la 14 august
1924 - Jocurile Olimpice Paris
La editia JO de la Paris, gazduirea
participantilor s-a facut, pentru prima data, intr-un asezamant special -,,Satul Olimpic' amenajat in apropierea stadionului
Chiar daca presa vremii abunda in critici si ,,solutii'
pentru procurarea fondurilor, guvernul nu i-a sprijinit pe sportivi. Acestia au
ajuns totusi la
Nici participarea echipei de
fotbal nu a fost lipsita de obstacole. Pentru a-si completa fondurile banesti, fotbalistii nostri au fost
nevoiti sa sustina doua intalniri, in drumul lor spre
Franta, cu reprezentativele Cehoslovaciei si Austriei. La eforturile depuse in
cele sase meciuri de selectie, organizate in tara, s-a
adaugat oboseala drumului si a confruntarilor de la
Competitia de tir s-a
desfasurat la
La turneul olimpic de tenis au participat in premiera si cativa tenismeni romani. Dintre acestia, numai Gheorghe Lupu, dupc victoria in fata mexicanului Declanto, a reusit sa se califice in turul doi. Obisnuiti inca de pe atunci cu turneele internationale, reprezentantii S.U.A. au invins la toate probele.
Se cuvine, de asemenea, sa amintim si locul
noua, din 18 tari participante, ocupat de trei sahisti romani la un turneu pe
echipe, neinclus in programul oficial al JO, denumit ,,Olimpiada de Sah'.
Cu acest prilej s-au pus bazele Federatiei Internationale de Sah
, la care a aderat si
Sportivii nostri, dupa pregatiri improvizate, de cele mai multe ori pe cont propriu, si-au aparat cu ardoare sansele in majoritatea cazurilor. Stradaniile lor au dus, intre altele, la inscrierea Romaniei pe tabelul de onoare al tarilor care au obtinut medalii si puncte la aceasta editie a JO.
1928 - Jocurile Olimpice Amsterdam
Importante in amenajarea unui
mare complex olimpic.
Acesta avea la mijloc un incapator stadion, cu o parte
a tribunelor acoperita, considerat cel mai modern la vremea aceea. Ovalul culoarelor de atletism a fost inconjurat de o pista de
Debutul olimpic al sportivilor romani (
Chiar COR se intruneste,
pentru a discuta participarea
Ca si la precedentele editii ale JO, atletii americani au dominat sariturile si aruncarile, iar cei finlandezi - alergarile de fond. Au aparut doua noi echipe de inotatori, excelent pregatite : ale Japoniei si Germaniei. Asalturile de scrima au fost castigate, in majoritatea lor, de concurentii italieni, francezi si unguri. Dintre scrimerii nostri, Mihai Savu s-a remarcat prin castigarea seriei a opta, ajungand pana in semifinale.
Dupa o selectie precara,
dublata de pregatirea insuficienta si neadecvata, atletii romani au sosit
1936
- Jocurile Olimpice
Desemnarea Berlinului drept gazda a JO din
Daca prezenta sportivilor romani la celelalte editii olimpice a fost asigurata cu mare greutate, in 1936 oficialitatile au sprijinit nu numai deplasarea unei numeroase delegatii sportive, ci si a unor grupuri de elevi, studenti, dansatori, coristi, totalizand peste 100 de persoane. Atletii romani prezenti la aceste Jocuri, desi se pregatisera cateva luni sub indrumarea a doi antrenori unguri, au inregistrat rezultate modeste.
Probele de calarie , desi dominate de concurentii germani, au adus in final prima medalie olimpica pentru delegatia romaneasca. In proba individuala a Marelui Premiu al natiunilor a fost nevoie de o intrecere de baraj pentru desemnarea campionului. Dupa ce concurentii aflati la egalitate - germanul Kurt Hasse si romanul Henri Rang- au parcurs un nou traseu, Rang s-a clasat pe locul al II- lea, obtinand medalia de argint.
1948 - Jocurile Olimpice Londra
Dupa 40 de ani, Londra a
gazduit din nou o manifestare olimpica. In
Germaniei si Japoniei, ca raspunzatoare de declansarea celui de-al doilea razboi mondial, li s-a interzis participarea la Jocuri. Printre tarile care au absentat s-a aflat si tara noastra, optiunea revenind autoritatilor romane de la acea vreme; pretextul invocat - starea dezastruoasa a economiei nationale, secatuita de razboi.
Cele mai numeroase delegatii le-au inregistrat S.U.A. (415 sportivi) , urmate fiind de delegatia tarii gazda (348 ) . De altfel, americanii au dominat aceasta editie a JO, mai ales la atletism si natatie.
1952 - Jocurile Olimpice Helsinki
Ca si in 1912,
Romania reia sirul participarii la JO prin trimiterea la Helsinki a unei numeroase delegatii, numarand 83 de sportivi si sportive care au obtinut, la aceasta editie, rezultate de exceptie. La tir, proba de arma libera calibru redus, doi concurenti, romanul Iosif Sarbu si sovieticul Boris Andreev, realizasera performanta limita: 400 de puncte din tot atatea posibile. Reprezentantul nostru a devenit campion numai dupa numararea ,,mustelor' (33 Sarbu, 28 Andreev), aducand astfel Romaniei prima medalie de aur la JO. Un alt rezultat romanesc de prestigiu - medalia de bronz- a fost obtinut de Gheorghe Lichiardopol, dupa sustinerea unui baraj la pistol viteza. Pe langa tir, sporturile care ne-au adus cele mai multe satisfactii au fost boxul (doua medalii) si luptele greco-romane (trei locuri V). Boxerii romani, prezenti la toate cele zece categorii, au avut nesansa unor accidentari: Gheorghe Fiat a fost accidentat in primul meci, iar Nicolae Linca, cu arcada sangeranda, a fost oprit sa boxeze in semifinala cu americanul Floyd Patterson . Dintre celelalte rezultate, vom sublinia, de asemenea, locul VI obtinut de Lia Manoliu (disc) la prima din numeroasele sale participari la JO. Tot pe locul VI s-a clasat si Ion Soter (inaltime), primul saritor roman care a depasit granita celor 2 metri.
Odata cu JO de la Helsinki,
1956 - Jocurile Olimpice Melbourne
Cu editia de
Romanii au fost, insa, revelatia probelor de kaiac - canoe. Vechea suprematie a canadienilor, cehilor si americanilor a fost pur si simplu spulberata de concurentii romani. Trei din cele patru medalii de aur decernate la aceasta disciplina au revenit sportivilor nostri.
Leon Rotman a devenit eroul acestor intreceri,
depasind performeri recunoscuti, cum ar fi ungurii Parti si Hernek sau
sovieticul Buharin. Invingator in ambele probe individuale, Leon Rotman a atins o alta performanta importanta: este primul roman
care a urcat de doua ori pe cea mai inalta treapta a podiumului, in cadrul
aceleiasi editii. La randul lor, Alexe Dumitru si Simion Ismailciuc s-au impus
in proba de C2 1000m, si, dupa o competitie dura cu echipajele sovietice si
ungare, au cucerit medalia de aur. Locul patru, ocupat de
kaiacistii Mircea Anastasescu si Stavru Teodorov in proba de
Intrecerile de box s-au incheiat cu succes pentru componentii delegatiei
noastre: patru boxeri prezenti - patru medalii obtinute. Desi accidentat inca
de la debutul turneului, Nicolae Linca (categoria
Ca si la JO de la Helsinki, tirul a adus delegatiei noastre satisfactii deosebite. Cei mai valorosi tragatori la aceasta editie olimpica s-au dovedit sovieticii, finlandezii si romanii. Proba de pistol viteza a fost dominata de doi concurenti romani: Stefan Petrescu a cucerit aurul olimpic iar Gheorghe Lichiardopol a obtinut medalia de bronz. La prima participare olimpica, reprezentantii nostri la pentatlon modern au obtinut locul sase (pe echipe).
Gimnastica romaneasca
imbogateste palmaresul Romaniei cu doua medalii de bronz, una la echipe iar
cealalta, obtinuta de Elena Leustean, la sol. Pana la
Jocurile Olimpice din 1956 au
constituit pentru sportivii romani prima afirmare in elita sportului olimpic
(locul
Cele 13 medalii si aproape 100 de puncte acumulate de sportivii nostri au adus Romania in seria tarilor puternice, devansand Franta, Belgia, Japonia si Finlanda.
1960 - Jocurile Olimpice Roma
Cu toate ca aspirase de mai multe ori la onoarea de a gazdui JO, 'Cetatea Eterna' a primit investitura abia in 1955, pentru a XVII-a editie. Italienii au reusit sa creeze o atmosfera deosebita si un cadru unic manifestarilor sportive, prin punerea in valoare a neasemuitelor vestigii antice: in interiorul Termelor lui Caracalla s-au desfasurat intrecerile de gimnastica; intre zidurile Bazilicii lui Maxentiu, sub cerul liber, 4 500 de spectatori, aflati in tribune demontabile, au putut urmari disputele luptatorilor; iar traseul de maraton de pe Via Appia Antica, s-a incheiat noaptea, la lumina tortelor, in apropierea Colosseumului, sub Arcul lui Constantin.
Pentru noi, cea mai pasionanta si plina de
satisfactii intrecere a fost saritura in inaltime femei, unde Iolanda Balas -
supranumita de gazde ,,la grande bionda'- a uluit
intreaga asistenta. Ramasa singura de la
Numai patru tari au reusit sa
obtina medalii de aur la intrecerile de lupte greco-romane: URSS,
La probele de canoe, Leon Rotman a castigat o medalie de bronz iar Alexe Dumitru si Igor Lipalit au ocupat locul patru.
Gimnastele noastre, a caror valoare se
evidentiase atat la
Mai numerosi decat la
1964 - Jocurile Olimpice Tokyo
Plina de inedit s-a aratat a fi, pentru majoritatea participantilor, organizarea pentru intaia data, a unor Jocuri Olimpice in lumea Extremului Orient- in Japonia; zona cu o veche cultura si civilizatie, ai carei oameni, atat de deosebiti ca factura psihica, obiceiuri si preferinte, au parut uneori de neinteles europenilor. Comuniunea a fost realizata insa prin mijlocirea sportului; lucru firesc, daca tinem seama ca poporul japonez, beneficiar al unor bogate si stravechi traditii de cultivare a virtutilor fizice, considera miscarea ca facand parte din programul curent, fapt redat de expresia: ,,O zi fara sport e ca o mancare fara orez'.
Cu cele 12 medalii si aproape 100 de puncte
acumulate, reprezentantii tarii noastre s-au mentinut, si la aceasta editie, in
randurile elitei sportive a lumii ocupand locul 12, din 95 de tari
participante. Atletismul a fost singurul sport in care
romanii au cucerit medalii de aur. Pe cat de asteptata si sigura era
victoria Iolandei Balas, pe atat de neprevazutc a fost aruncarea de 60,
Pentru a ilustra valoarea ridicata care a caracterizat proba de aruncare a discului, este suficient sa amintim ca, la acest concurs, recordul olimpic a fost imbunatatit de patru ori. Printre protagoniste, asa cum ne-a obisnuit de la precedentele editii, s-a aflat Lia Manoliu care, cucerind medalia de bronz, a intrecut si doua foste campioane olimpice, Olga Fikotova si Nina Ponomareva. Tot la atletism, Viorica Viscopoleanu a obtinut un onorant loc cinci, la saritura in lungime.
Probele de kaiac-canoe s-au
desfasurat pe apele unui lac artificial amenajat
Luptatorii romani nu s-au acomodat deplin cu
noul mod de desfasurare a intrecerilor. Chiar daca lupta la parter fusese de curand exclusa, ei au obtinut,
totusi, cateva rezultate de valoare. Fara a cunoaste infrangerea,
Valeriu Bularca urca pe treapta a doua a podiumului olimipic, in timp ce Dumitru Pirvulescu si Ion Cernea cuceresc medalii de
bronz. Ei au fost urmati de Nicolae Martinescu - locul patru,
la categoria
Majoritatea medaliilor in probele de tir - arma libera au revenit tragatorilor americani. Printre favoriti s-au aflat si tintasii romani. La pistol viteza, Ion Tripsa, un demn ,,urmas' al lui Stefan Petrescu, a indreptatit sperantele, prin ocuparea unui loc fruntas. Inca inainte de terminarea intrecerii, presati de ora aparitiei ziarelor, mai multi gazetari s-au grabit sa anunte pe medaliati, printre care nu figura nici un roman. Le-au facut chiar fotografii. Indarjit se pare de aceasta prematura agitatie, Ion Tripsa le-a stricat ,,clasamentele': el a tras exceptional in ultima mansa, 296 de puncte, rezultat care l-a propulsat pe locul doi (la numai un punct de campionul probei). La talere, Ion Dumitrescu a obtinut un rezultat bun - locul cinci.
Editia a XVIII-a a JO a consemnat mai multe recorduri: de participare - 95 de tari, dintre care 12 si-au facut debutul olimpic la Tokio; pe plan valoric - numeroase performante deosebite: 45 de recorduri mondiale, 76 olimpice si nenumarate nationale, ceea ce a sugerat denumirea 'Tokio- Olimpiada recordurilor'.
1968
- Jocurile Olimpice
Pentru ca Mexico sa fie gazda JO din 1968, s-au depus eforturi impresionante de catre Comitetul de Organizare, din a carui conducere a facut parte si renumitul arhitect Pedro Ramirez Vasquez. Simpatia, caldura si sprijinul cu care populatia a inconjurat acest eveniment, au fost exprimate din toata inima prin cuvintele ,,Oferim prietenia noastra tuturor popoarelor lumii', inscriptie aflata pe marele panou electronic al Stadionului Universitar.
Flacara olimpica, adusa dupa canoanele stravechi, de la Olimpia, a parcurs drumul strabatut de Columb cu aproape cinci secole in urma, ca o expresie a legaturii dintre civilizatia europeana si Lumea Noua. Cinstea de a aprinde focul sacru pe Stadionul Olimpic a revenit, pentru prima data, unei femei, atleta Enriqueta Basilio.
Reprezentantii Romaniei au cucerit mai multe medalii si puncte decat la Tokio. Ei au intrecut, ca numar de medalii obtinute, cateva tari cu bogate traditii sportive, ca Anglia, Cehoslovacia, Suedia, Canada, Elvetia, Finlanda.
Intrecerile atletice feminine au consemnat valoarea deosebita a mai multor concurente din diverse tari. Atletele noastre, Viorica Viscopoleanu -cu un nou record mondial si olimpic- si Lia Manoliu - prezenta pentru a cincea oara la JO- au avut marea bucurie de a face ca tricolorul romanesc sa fluture de doua ori pe cel mai inalt catarg. Interesant de subliniat este faptul ca cele mai bune performante ale atletelor noastre au fost obtinute din chiar primele incercari. Mihaela Penes, in lupta cu atlete renumite, a cucerit medalia de argint la proba de aruncare a sulitei.
La canoe dublu, Ivan Potzaichin si Serghei Covaliov au cucerit titlul olimpic, iar kaiacista Viorica Dumitru a reusit sa castige o medalie de bronz, in proba de 1500 de m.
La scrima, Ionel Dramba a obrinut medalia de aur, devenind campion olimpic ; tot in proba de floreta (feminin - echipe) Ana Pascu, Ecaterina Stahl, Olga Szabo si Maria Vicol, au castigat medalia de bronz.
La pistol viteza, Marcel Rosca a obtinut medalia de argint cu rezultatul de 598 p din 600 posibile.
De asemenea, palmaresul delegatiei romanesti s-a imbogatit cu doua medalii de bronz, obtinute de boxerul Calistat Cutov si, la lupte greco- romane, de Simion Popescu.
1972 - Jocurile Olimpice Munchen
Manifestarea olimpica din
1972 s-a bucurat de o participare deosebit de numeroasa si de conditii
organizatorice excelente. Majoritatea intrecerilor au fost gazduite de importantul complex
sportiv de
Flacara olimpica, adusa pe stadionul din Munchen de atletul Gunther Zahn, a fost purtata, in drumul sau din Grecia, de aproape 6 000 de tineri, inclusiv romani, pe parcursul traseului sau prin tara noastra.
Prezenta romaneasca la aceasta editie a fost cea mai numeroasa dintre toate participarile noastre la JO. Luand parte la 14 discipline sportive (in cateva dintre ele - box, lupte, kaiac-canoe si scrima- la toate probele din program), reprezentantii Romaniei au reusit sa asigure tarii noastre cateva locuri fruntase in ierarhia olimpica. Alaturi de tineri - majoritatea debutanti la o editie a JO- nu au lipsit, desigur, nici unii veterani ai sportului romanesc, caliti in intreceri de anvergura si posesori ai unui valoros palmares olimpic, precum Lia Manoliu (participanta la toate JO din perioada 1952 - 1972), Olga Szabo (la a cincea prezenta olimpica), Aurel Vernescu, Ion Dumitrescu si Tanase Muresan (care reprezentasera tara la inca trei editii).
La canoe, Ivan Potzaichin si-a facut si de aceasta data norma cucerind un titlu olimpic la 1000m.
La atletism, un succes
de prestigiu (medalie de argint) a obtinut Argentina Menis, la aruncarea
discului. O alta romanca, Ileana Silai, desi a incheiat cursa de
Grupul de luptatori a constituit nucleul forte
al delegatiei romanesti: mai mult de un sfert din cele
115 puncte ce au revenit Romaniei au fost obtinute de acesti sportivi. La
greco-romane, intr-un concurs cu 200 de participanti, printre care toti
campionii mondiali ai ultimei editii si trei laureati ai JO din 1968 Gheorghe
Berceanu (categ.
Experimentata noastra echipa feminina de floreta, in componenta careia s-au aflat cunoscutele Ana Ene-Pascu (victorioasa si in asaltul contra italiencei Ragno, campioana olimpica), Ecaterina Stahl, Olga Szabo si Ileana Gyulai, a cucerit, ca si cu patru ani in urma, medalia de bronz.
La randul lor, handbalistii s-au comportat remarcabil , obtinand medalia de bronz si mentinandu-se in elita mondiala a acestui sport.
Pe ansamblu, olimpiada muncheneza a onorat asteptarile. Incidentul tragic reprezentat de atacul terorist asupra delegatiei israeliene a ingrozit o lume intreaga, declansand totodata un puternic sentiment de solidaritate intre totii participantii.
1976 - Jocurile Olimpice Montreal
Dupa Saint Louis - 1904 si
Datorita evolutiei sale exceptionale, sportiva noastra a fost recunoscuta drept vedeta incontestabila a acestor Jocuri. Cu gratie, precizie, acuratete si - in acelasi timp- cu puterea de exprimare a frumusetii miscarii, gimnasta de numai 15 ani a incantat sute de milioane de spectatori si telespectatori, stabilind un record greu de egalat - 7 note de l0 intr-un concurs de amploarea JO. Iata cateva aprecieri din presa JO de la Montreal Nadia este o gimnasta perfecta, un adevarat fenomen' (Arthur Gander, presedintele F.I. de Gimnastica in perioada JO de la Montreal). ,,Nadia Comaneci este o gimnasta cum putine se nasc' (Franco Menichelli - Italia, fost campion mondial si olimpic). ,,Micuta romanca si-a prezentat exercitiul - atat de greu, atat de dificil in compozitia sa - cu perfectiune si simt artistic, incat am inteles ca marea clipa a gimnasticii trebuie sa vina' (Yukio Endo - Japonia, fost campion mondial si olimpic). ,,La Olga Korbut existau sclipiri. La Nadia Comaneci expresivitatea este totala, de la inceput pana la sfarsit, cu combinatii in care amplitudinea si echilibrul sunt remarcabile' (Arthur Magakian - Franta, antrenorul echipei nationale). ,, Ce sa faci? Ce sa mai spui? Cum sa vorbesti de atata frumusete cand cuvintele ti se par atat de sarace' (,,Sports Magazin' - Franta) .
Cu cele 27 de medalii cucerite, dintre care 4
de aur, si cu cele l77,5 puncte obtinute, Romania se claseaza, pentru prima
oara, printre primele l0 natiuni ale lumii, ocupand locul al V-lea in clasamentul
pe total medalii, locul al VI-lea dupa numarul de puncte si locul al IX-lea
dupa numarul medaliilor de aur. Este cea mai buna evolutie
din istoria participarii sportivilor romani la intrecerile olimpice.
Delegatia olimpica a Romaniei a cuprins l66 de sportivi (107 barbati si 59
femei), participand la 11 sporturi: atletism, box, kaiac-canoe, canotaj,
gimnastica, haltere, handbal, lupte, natatie, scrima si tir. Gimnastica se
situeaza pe primul loc dintre sporturile cu care s-a participat, cucerind
aproape 30 % din numarul de puncte si medalii obtinute de catre intreaga
noastra delegatie. Trei din cele patru medalii de aur obtinute la aceasta
editie a JO de catre delegatia romana, au fost cucerite de catre Nadia
Comaneci. De altfel, gimnastica feminina inregistreaza, la
Sportivii romani au obtinut rezultate foarte bune si la kaiac-canoe, realizand 33 de puncte si 4 medalii : Vasile Diba - aur si bronz la kaiac; Gheorghe Danielov si Gheorghe Simionov -argint la kaiac dublu; Larion Serghei si Policarp Malihin - bronz la canoe dublu. La fel ca si la editia precedenta a JO, luptatorii de greco-romane Berceanu, Ginga si Rusu, si-au adus o contributie importanta la ,,zestrea' de medalii si puncte a delegatiei tarii noastre - 3 de argint si 3 de bronz, precum si 34 de puncte. La libere, sportivii nostri au castigat alte doua medalii de bronz si un loc cinci. Cu cele cinci medalii cucerite de pugilistii romani, 2 de argint si 3 de bronz, tara noastra s-a clasat pe locul al IV-lea in ierarhia tarilor participante la box, dupa S.U.A., Cuba si Polonia, surclasand U.R.S.S. Reconfirmandu-si valoarea mondiala, handbalistii au ajuns in finala competitiei, dobandind medaliile de argint, in urma confruntarii cu echipa URSS.
In programul JO de
1980 - Jocurile Olimpice Moscova
Cand CIO a acordat organizarea JO din 1980 orasului Moscova, era de asteptat ca increderea sa reduca tensiunile politice dintre Est si Vest.
Intrecerile olimpice de
Delegatia Romaniei a aliniat la startul acestei competitii 239 sportivi, dintre care 76 femei. S-a participat la 18 sporturi, din cele 21 incluse in programul olimpic si la 134 din cele 203 probe. Cu cele 25 medalii cucerite si cu 203 puncte realizate, sportivii romani s-au clasat pe locul al VI-lea in clasamentul pe puncte si pe total medalii, si pe locul al VII-lea in clasamentul pe medalii de aur, fiind pentru prima data cand se cuceresc 6 medalii de aur.
Ca si la editia precedenta a JO (de la Montreal), gimnastica a fost
sportul care ne-a adus cele mai mari satisfactii, prin cele 7 medalii - dintre
care 2 de aur- si 44,5 puncte. Eroina acestor intreceri a fost, din nou, Nadia
Comaneci. Gratia si armonia executiilor sale au prilejuit un
nou triumf al scolii romanesti de gimnastica. Presa aprecia astfel participarea
Nadiei la aceasta editie a JO:,, Eroina Jocurilor Olimpice de la Montreal,
romanca Nadia Comaneci, n-a avut contracandidata in ceea ce priveste aspectul
artistic al exercitiilor si tinuta sportiva plina de maretie ''. (Agentia TASS)
La fel ca in urma cu patru ani, la
La masculin, gimnastii nostri au avut cea mai buna evolutie din istoria participarii lor la intrecerile olimpice. Este adevarat ca nu au cucerit nici o medalie, dar pozitia IV-a in ierarhia pe echipe ii onoreaza, iar prezenta lui Dan Grecu, pe locul al IX-lea la individual compus si pe locul al VI-lea la inele, constituie performante notabile. Atletismul a fost si de data aceasta ,,sportul rege'' al Jocurilor Olimpice, polarizand zilnic atentia unui numar de aproape 100 de mii de spectatori.
Atletii romani au ocupat la aceste intreceri un loc IV si doua locuri VI. Ca si la editiile precedente
ale JO, printre sporturile care si-au adus o contributie importanta la
afirmarea sportului olimpic romanesc s-au aflat, din nou, kaiacul si canoea. Cu
cele 5 medalii obtinute, dintre care una de aur, si cu 37 de puncte realizate,
sportivii ,,flotilei de aur'' s-au situat printre
primele trei tari la aceasta ramura de sport. Ivan Potzaichin
a cucerit din nou o medalie de aur, impreuna cu Toma Simionov - in proba de
canoe
De asemenea, kaiacul de 4 -
baieti (Vasile Diba, Nicusor Esanu, Ion Geanta, Mihai Zafiu) a mai cucerit o
medalie de argint. Tot la
kaiac, fetele au mai obtinut medalii de bronz atat in proba de simplu, cat si
in cea de dublu. In clasamentul pe natiuni la aceasta ramura
de sport,
De data aceasta, bilantul canotajului a fost de trei medalii, dintre care una de aur, si 32 de puncte; ceea ce i-a permis echipei sa se claseze pe locul al III-lea in ierarhia tarilor participante. Notabila este performanta Sandei Toma care a castigat proba-regina, aceea de simplu. Descoperita cu numai trei ani inainte de JO, ea s-a impus repede in ierarhia performerelor din acesta disciplina. Dupa numai un an de canotaj, Sanda Toma castiga titlul de campioana nationala, dupa doi ani pe cel de campioana mondiala, iar dupa trei ani titlul de campioana olimpica, fara a fi invinsa, in acest interval, la nici o regata internationala. Celelalte doua medalii de bronz au fost obtinute tot de fete, in probele de dublu vasle si 8+1.
Scrimerii romani au participat la JO de la
Moscova cu o echipa completa, fiind inscrisi la toate probele si au cucerit doua
locuri IV, doua locuri V si doua locuri VI. La tir, in mod cu totul
exceptional, trebuie remarcata performanta pistolarului Corneliu Ion, care,
intr-o lupta epuizanta cu Jrgen Wiefel din R.D.G. si Gerhard Petrisch din
Handbalistii romani au facut tot ce le-a stat in puteri pentru a cuceri aurul olimpic, singurul care le lipsea dintr-un impresionant palmares. Dar o infrangere in semifinala, in fata eternei rivale Iugoslavia, a adus echipei noastre numai medaliile de bronz, dupa o victorie in fata Ungariei. Finala ,,mare' si titlul de campioana olimpica au fost castigate de echipa R.D.G.
La volei s-a participat atat cu echipa masculina, cat si cu cea feminina. Cea dintai a castigat medalia de bronz, iar fetele s-au clasat pe locul al VIII- lea. Dupa o absenta de 20 de ani, tara noastra a participat, din nou, la probele de hipism: cu echipe - in probele de dresaj si obstacole, dar si la individua - in proba de dresaj. Calaretii nostri au castigat o medalie de bronz la echipe dresaj si un loc V la echipe obstacole. De asemenea, un loc VI, prin Anghelache Donescu care a concurat pentru Marele Premiu la dresaj individual. Timp de 16 zile, in perioada 19 iulie -3 august 1980, Moscova a gazduit unul dintre cele mai frumoase spectacole sportive, intrecerile celei de-a XXII-a editii a Jocurilor Olimpice. In dupa-amiaza zilei de 3 august, a avut loc ceremonia de inchidere, la care au participat peste 100.000 de spectatori.
1984
- Jocurile Olimpice
Dupa 52 de ani,
Chiar in aceste conditii, la
startul intrecerilor s-au aliniat 7.000 de sportivi din 140 de tari, pentru a
concura la cele 221 de probe din 21 de sporturi cuprinse in program. Atletismu1 romanesc a fost
reprezentat
Romancele au castigat, pe lacul de la Casitas, cinci din cele sase titluri olimpice feminine, cel de-al saselea echipaj cucerind medalia de argint. Daca adaugam la acest bilant medaliile de aur si de argint obtinute de cele doua echipaje masculine romanesti si facem un total, constatam ca, la cele opt probe la care s-a participat, s-au castigat tot atatea medalii, dintre care 6 de aur si 2 de argint. Este cel mai bun rezultat inregistrat de canotajul romanesc la intrecerile olimpice.
La masculin, cele opt titluri olimpice au fost
impartite de tot atatea tari, fiecareia revenindu-i cate o medalie de aur. In clasamentul general pe natiuni, la canotaj, pe locul I, cu 53 de
puncte, s-a situat S.U.A., iar pe locul al II-lea
Cu acest bilant
1988 - Jocurile Olimpice Seoul
Jocurile Olimpice s-au desfasurat din nou pe pamantul Asiei; dupa Tokio in 1964, Seulul -capitala Republicii Coreea- este gazda celei de a XXIV-a editii a intrecerilor olimpice.
Din fericire pentru Miscarea Olimpica, nu a mai existat nici un boicot. 159 de tari au onorat aceasta editie a Jocurilor Olimpice, 8473 de sportivi intrecandu-se la cele 23 de sporturi cu 237 de probe incluse in programul acestei editii.
Ca orice editie a Jocurilor Olimpice, si cea de
la Seul a avut vedetele si eroii sai. Dintre acestea, romanca Daniela Silivas castiga 3 medalii de aur, 2
de argint (una cu echipa) si 1 de bronz. Florence Griffith Joyner (SUA),
a cucerit 3 medalii de aur si 1 de argint. Inotatorul sovietic Vladimir
Salnikov, campion olimpic la
Romania a avut o delegatie relativ mica, fata de alte editii ale Jocurilor Olimpice, numarand doar 62 de sportivi, care au concurat la numai 10 sporturi si 55 de probe. Cu toate acestea, ei au realizat una dintre cele mai bune prezente la Jocurile Olimpice: in total, sa-u obtinut 24 medalii, dintre care 7 de aur. Tara noastra s-a mentinut in primele 10 natiuni sportive ale lumii: locul al X-lea in clasamentul pe puncte, locul al IX-lea in clasamentul pe total medalii si locul al VIII-lea in clasamentul medaliilor de aur castigate, intrecand astfel numeroase tari cu vechi traditii sportive, printre care Franta, Italia, Canada si Australia.
Gimnastica, din nou la inaltime! De data aceasta, Daniela Silivas a fost port-drapelul gimnastelor noastre, castigand nu mai putin de 6 medalii, dintre care 3 de aur, 2 de argint (una cu echipa, clasata pe locul al II-lea, dupa URSS) si 1 de bronz. La acest succes au contribuit -pe langa Daniela Silivas- Aurelia Dobre, Gabriela Potorac, Eugenia Golea, Celestina Popa si Camelia Voinea. Sorin Babii a devenit campion olimpic in proba de pistol liber, confirmand traditia tirului romanesc. Sorin Babii este al cincilea campion olimpic la tir dupa Iosif Sarbu (1952), Stefan Petrescu (1956), Ion Dumitrescu (1960) si Corneliu Ion (1980).
O premiera in sportul romanesc: Noemi Lung,
care a obtinut cea dintai medalie de argint pentru
inotul romanesc, dupa cea de bronz, cucerita de Anca Patrascoiu la Jocurile
Olimpice din 1984 de la
Sportul rege al Jocurilor Olimpice - atletismul
- ne-a adus satisfactia unei medalii de aur, cucerita
de Paula Ivan in proba de
Canotajul romanesc continua seria marilor succese olimpice, adaugand la zestrea de medalii si puncte a Romaniei 1 medalie de aur, prin echipajul compus din Rodica Arba si Olga Homeghi; 4 medalii de argint si 2 de bronz. De asemenea, un loc IV si un loc V. Cu totalul de 6 medalii si locurile IV-V, Romania, s-a clasat , la canotaj, pe locul al II-lea dupa RDG, ceea ce reprezinta o performanta de rasunet.
1992 - Jocurile Olimpice Barcelona
Barcelona, orasul de resedinta a presedintelui
de atunci al Comitetului International Olimpic - Juan Antonio Samaranch- a
devenit, pentru 16 zile, centrul sportiv al lumii, prin organizarea editiei din
Sportivii romani au acumulat 153 de puncte (87 - fetele si 86 baietii), cucerind 18 medalii, din care 4 de aur. Cu acest bilant, delegatia noastra s-a clasat pe locul al XI-lea in clasamentul pe puncte, din 166 de tari participante - si pe locul al XVI-lea in ierarhia pe medalii. Din cele 153 de puncte, mai mult de jumatate au fost aduse de canotaj si gimnastica (40, respectiv 39). Cele 4 medalii de aur au venit tot de la canotaj si gimastica, cate doua de fiecare, iar singura medalie de argint - de la atletism (Galina Astafei).
O medalie de bronz a fost obtinuta la box, prin Leonard Doroftei iar sportivii de la kaiac-canoe s-au clasat pe locul al IV-lea, la un pas de medalia de bronz. Lavinia Milosovici a fost eroina delegatiei noastre, cu cele 4 medalii obtinute, 2 de aur, la sol si sarituri, 1 de argint cu echipa si 1 de bronz la individual compus.
La lupte s-a obtinut 1 medalie de bronz, un loc V si trei locuri VI la greco-romane; precum si un loc IV, la libere. Si halterele au punctat satisfacator, obtinand 1 medalie de bronz si un loc IV. O alta medalie de bronz si un loc VI au obtinut fetele de la scrima iar echipa masculina de spada s-a clasat pe locul al XI-lea.
In categoria sporturilor care au adus Romaniei inca o medalie de bronz intra si tirul care, prin Sorin Babii, la pistol cu aer comprimat, s-a clasat pe locul al III-lea. Organizata la 25 de sporturi si 257 de probe, aceasta a XXV-a editie a constituit, din acest punct de vedere, un record. Alte recorduri la JO Barcelona : numarul de sportivi participanti -9368- si cele 815 de medalii decernate.
1996 - Jocurile Olimpice Atlanta
Anul 1996 -centenarul
Jocurilor Olimpice moderne- a constituit o adevarata provocare pentru orasul
Un prim record : capacitatea 'Satului Olimpic' a fost de 15.000 de locuri, cea mai mare din istoria JO.
Canotajul si gimnastica si-au facut din nou datoria: primul, prin cele 2 medalii de aur castigate gratie fetelor din echipajele de 2 vasle si 8+1, iar gimnastica printr-o medalie de aur, 4 de argint si 5 de bronz (jumatate din numarul total de medalii castigate de sportivii romani la Atlanta), precum si prin cele 46 puncte, adica 43% din totalul punctelor acumulate de intreaga delegatie.
Floreta feminina romaneasca a obtinut cel mai bun rezultat din istoria participarii noastre la intrecerile olimpice: Laura Badea - campioana olimpica si medalie de aur, iar echipa s-a clasat pe locul al II-lea, castigand medalia de argint.
Alergatoarea Gabriela Szabo si gimnastul Marius Urzica au obtinut medaliile de argint, in timp ce boxul a cucerit doua medalii de argint, prin Leonard Doroftei si Marian Simion.
2000 - Jocurile Olimpice Sydney
Dupa 44 de ani de la
Acum, la
Delegatia Romaniei a deplasat la antipozi 156 sportivi ( 76 barbati si 80 femei), care au concurat la 16 discipline sportive, cucerind 26 de medalii - 11 de aur, 6 de argint si 9 de bronz . Cu un asemenea bilant, la finalul intrecerilor, ei au ocupat locul XI in ierarhia olimpica, performanta care mentine sportul romanesc in elita mondiala.
Gimnastica si-a afirmat, inca odata, valoarea incontestabila. La feminin, echipa compusa din Andreea Raducan, Simona Amanar, Maria Olaru si Claudia Presecan s-a clasat pe primul loc, aducand cuvenita medalie de aur. La individual compus, podiumul a fost monopolizat de Andreea Raducan, Simona Amanar si Maria Olaru. De asemenea, fetele noastre au mai dobandit cate o medalie de argint (Andreea Raducan - sarituri si Maria Olaru - barna) si una de bronz (Simona Amanar - sol). Pentru prima oara in istoria sportului romanesc, un gimnast devine campion olimpic: Marius Urzica a intrat in posesia medaliei de aur, dupa o evolutie exceptionala din proba de cal cu manere.
Confirmandu-si valoarea internationala, canotajul a adus delegatiei romanesti inca trei medalii de aur, prin echipajele Georgeta Damian - Doina Ignat (2 rame) si Angela Alupei - Constanta Burcica (2 vasle), carora li s-a alaturat echipajul de 8+1 (Georgeta Damian, Doina Ignat, Veronica Cochelea, Liliana Gafencu, Magda Dumitrache, Viorica Susanu, Ioana Olteanu, Elena Georgescu si Elisabeta Lipa - aceasta din urma la a cincea participare olimpica).
La inot, tanara Diana Mocanu (15 ani) a uimit pe toata lumea,
adjudecandu-si - in premiera pentru natatia romaneasca- primele doua medalii de
aur, in probele de 100 si
Atletele noastre s-au impus prin Gabriela Sazabo (medalie de aur la
Canoe a fost incununata de succes prin medalia
de aur castigata de echipajul Florin Popescu - Mitica Pricop la C -
Gratie unei comportari remarcabile, olimpicii
romani care au concurat la
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4038
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved