Modelul in niveluri ISO/OSI

Modelul in niveluri ISO/OSI

Daca informatiile de la emitator la receptor sunt posibil transmise fara greseli, atunci, pe langa caracteristicile fizice sunt necesare si unele conventii (de exemplu protocoale). Aceste conventii standardizate sunt importante, pentru partenerii de comunicare sa se inteleaga intre ei. La comunicare pot lua parte numai aceia care cunosc standardele si le utilizeaza.

Pentru a se realiza un standard general de comunicare digitala, in 1984 ISO (International Organisation for Standardization) a elaborat un model de baza de referinta si l-a publicat ca norma ISO (7498). Modelul de referinta se numeste OSI (Open System Interconnection) si staboleste interactiunile logice intre terminale la schimbul de date. El a fost propus de catre CCITT (Comitè Consulatif International Tèlègraphique et Telephonique) ca recomandarea X.200.

Modelul ISO/OSI are 7 niveluri ierarhizate, este ordonat, de la primul nivel, fizic, al traducerii bitilor, pana la nivelul 7, interfata la programul de aplicatie. Nivelurile au fost alese unitar dupa un concept, prezentat mai jos (Fig. 11.5).

Fig. 11.5 Cele 7 niveluri ale modelului ISO/OSI

Nivelul 1: Astfel incat sa depinda cat mai putin de mediul si procedeul de transmitere fizic (de exemplu V24, V25), a fost introdus un nivel, la care sa realizeze traducerea, ca un serviciu pentru nivelul superior. Nivelul de traducere al bitilor este raspunzator pentru transportul informatiei digitale si comanda fluxului in acest nivel. Nivelul 1 supravegheaza, ca serviciul acestui nivel sa fie continuu asigurat. Comanda fluxului este condusa prin asa numitele cabluri de comanda, care sunt diferite de cablurile pentru date.

Nivelul 2: nivelul urmator este prevazut pentru asigurarea traducerii corecte a datelor. Procedeele continute sunt in legatura de multe ori cu nivelul de traducere al bitilor. Acest nivel de     asigurare a legaturii este raspunzator pentru transportul corect al datelor si al fluxului de comandai printr-un singur nivel de mijlocire. Prin fluxul de comanda se va asigura ca informatia, care va fi transmisa de aici la nivelele superioare se va traduce corect si in intregime.

Nivelul 3: asa cum a fost prezentat mai sus, anumite sisteme, ca de exemplu, repeater-i sunt incluse in retele de comunicare. Ele dau informatia mai departe, numai daca acestea nu sunt terminalul de receptie. Acesta este un nivel de mijlocire, care alege o cale respectiv o poteca de legatura intre doi agenti de transport, pregatind in final transportul intre agenti. Acest nivel de mijlocire este, de aceea, raspunzator de stapanirea distantei intre terminale, cu ajutorul dispozitivelor de dirijare (de exemplu repeater). Instantaneu, terminalele au posibilitatea sa comunice cu alte sisteme diferite, care sunt separate temporal si spatial.

Nivelul 4: transportul datelor de comanda de la sistemele sursa deschise la sistemele tinta deschise (acelea care nu sunt conduse prin nodurile intermediare) este ultima functie in discutie, functie care face parte dintr-un serviciu de transport complet. Acest nivel de transport scuteste nivelurile superioare de problemele de transport care ar putea aparea intre ele. De aceea acesta este cel mai inalt nivel dintre nivelurile orietate spre transport.

Fig. 11.6 Comunicarea orizontala pe baza ofertei verticale a serviciilor

Peste nivelurile orientate spre transport 1-4 sunt construite nivelurile orientate spre aplicatie. Sarcina nivelurilor orietate spre transport este conducerea transportului fizic de date pana la punctul fizic final (nu punctul logic final).

Urmatoarele niveluri se ocupa cu manipularea logica a interfetei si nu mai sunt atat de strans diferentiate din punctul de vedere al organizarii ca si nivelurile orientate spre transport. Mai mult, nivelul de comanda a comunicarii si nivelul de prezentare lucreaza in paralel una fata de alta si sunt ambele comandate de nivelul aplicatiei.

Nivelul 5: nivelul urmator este necesar pentru organizarea dialogului si sincronizare. Acesta se ocupa de functionarea managementului schimbului de date. Acest nivel de comanda a comunicarii este de aceea raspunzator de conducerea unui dialog ordonat. Aici comunicarea poate fi impartita in diferite elemente, care se traduc independent una de cealalta. Se utilizeaza si se manipuleaza, in acest nivel, marcaje de verificare. Nivelul este de asemenea raspunzator de extinderea/restrangerea simpla a legaturilor.

Nivelul 6: Nivelul de prezentare se ocupa de etichete generale, de sintaxa globala, de semantica si sintaxa abstracta. La acest nivel sintaxa abstracta se va transforma si inlocui cu sintaxa de transport.

Nivelul 7: cel mai inalt nivel, nivelul aplicatiei, realizeaza interfata intre modelul de comunicare si procesul aplicatiei.

In Fig. 11.6 este prezentata comunicare intre nivelurile individuale cu acelasi numar de ordine si cum se utilizeaza modelul corespunzator.    Aceste modele apeleaza instantaneu la servicii ale nivelurilor inferioare si cer servicii corespunzatoare de la nivelurile superioare.