SISTEME DIFERENTIALE. ECOUL LA TRANSMITERE SI RECEPTIE

SISTEME DIFERENTIALE. ECOUL LA TRANSMITERE SI RECEPTIE
    2.4.1. Sisteme diferentiale. Transformatorul diferential
    Functiile sistemului diferential sunt:
- separarea ramurii de transmitere de ramura de receptie;

atenuarea semnalului de pe ramura receptie pe ramura de transmitere, evitandu-se intoarcerea nedorita a semnalului catre terminalul care l-a transmis. Tehnicienii numesc sistemul diferential si separator.

E - echilibror; T₁,T₂-terminal; H₁, H₂- transformator diferential(hybrid)
Fig.2.8. Schema sistemului diferential.
    Elementul component principal al sistemului diferential este transformatorul diferential care realizeaza o echilibrare a bratelor puntii prin respectarea conditiei de echilibru intre impedanta liniei de comunicatie si impedanta echilibrului, Z_e = Z_L.
    Transformatorul diferential realizeaza trecerea intre linia de abonat (pe 2F) si echipamentele telefonice ce functioneaza pe 4 F (sau sensuri separate de emisie si receptie, cauzate de caracterul unidirectional al dispozitivelor de amplificare actuale - tranzistoare, circuite integrate).
    Este un octopol (fig.2.9.) care permite transferul puterii electrice de la bornele 11^' (linie 2F) sau 44^' (echilibror) spre bornele 22' (emisie 4F) si 33' (receptie 4F); impiedica transferul de la bornele 33^' (receptie 4F) la bornele 22^' (emisie 4F), reprezentand prima echilibrare a transformatorului diferential si de la bornele 11' la bornele 44' reprezentand a doua echilibrare a transformatorului diferential .
    Transformatorul diferential simetric are doua infasurari egale si bobinate simetric intre bornele 14 si 1'4'.
    Bornele 2 si 2^' corespund mijlocului infasurarilor. A treia infasurare este conectata la bornele 33'. In figura 2.10 se prezinta un transformator diferential simetric.
    In schema echivalenta de tip Wheastone (fig.2.11.), curentul ce trece prin infasurarile L₁ si L₂ creeaza un flux magnetic variabil, se produce o t.e.m.. in infasurarile 12 si 24 ce formeaza doua din bratele puntii. Deoarece infasurarile 12 si 24 sunt egale prin constructie, daca Z_L = Z_E, puntea este echilibrata si a_{33'- 22'} = ¥ .
Fig.2.9. Transformator diferential

Fig.2.10. Transformator diferential
simetric (a) si asimetric (b).

Fig.2.11. Transformatorul diferential proiectat punte Wheatstone.
    Daca puterea electrica aplicata la bornele 33^' (receptie 4F) nu se va transfera spre bornele 22' (E 4 F), atunci ea se imparte egal intre impedantele 11^'(Linie 2 F) si echilibror (44^'). Reducerea puterii la jumatate reprezinta o atenuare de 3 dB.
A_{33'- 11'} = a_{33' - 44'} = 3dB.
    Puterea aplicata la ,,linie 2 fire' (11^') se imparte intre impedantele Z_22' si Z_33'. Puterea aplicata la ,,linie 2 fire' (11') se imparte intre impedantele Z_22' si Z_33' ,,emisie 4 fire'' si ,,receptie 4 fire ', iar pe bornele echilibror nu se aplica teoretic nici o putere,
a₁₁^'- ₂₂^' = a₁₁^'- ₃₃^'= 3,035 dB; a₁₁^'_{- 44}^' = ¥ ,
daca raportul de transformare n =  are valoarea:

n = , (2.1)

in care Z_L este impedanta liniei si Z_rec impedanta conectata la bornele 33^'.
    Practic, coeficientul de neadaptare p apreciaza gradul in care impedanta Z_E a echilibrorului imita impedanta Z_L a liniei:
p =  (2.2)

Daca Z_E ~ Z_L, neadaptarea este foarte mica si p<1, iar atenuarea reala intre bornele 33^' si 22^' este:
a₃₃^'_{- 22}^' = 1n  + 0,7 Np = a_e + 0.7 , (2.3)

in care a_e este atenuarea de echilibrare. Daca Z_E = Z_L, atenuarea de echilibrare este infinita.
Figura 2.12. arata toate atenuarile deduse.
    Se utilizeaza si sistemul diferential prezentat in fig. 2.13 ce formeaza tot o punte Wheastone: bratele AD si DE sunt rezistente egale de valoare 600 W , celelalte brate fiind Z_L, respectiv Z_E. ,,Receptie 4 fire' se conecteaza la diagonala AB, iar ,,emisie 4 fire' la diagonala opusa CD.
    Conditia de echilibrare a puntii este:
, (2.4.)
    Cum R₁ = R₂ = 600 W , conditia (2.4) se reduce la Z_L = Z_E, ca si la transformatorul diferential. Atenuarile intre ,, linie 2 fire' si ,,emisie 4 fire' ca si intre ,,receptie 4 fire' si ,,linie 2 fire' sunt insa mari, si anume 6,02 dB.
    In practica aceasta importanta conditie nu poate fi indeplinita cu exactitate in toata gama de frecventa si pe toate lungimile liniilor, in consecinta dezechilibrele introduc dezadaptari.
    Drept urmare, o fractiune a semnalului receptionat pe bucla de 4 fire se transfera pe ramura de transmisie, propagandu-se in sens invers, sub forma de ecou.

Fig. 2.12. Atenuarile intre bornele

transformatorului diferential.

Fig. 2.13. Sistem diferential rezistiv

Din analiza procesului de generare a ecoului in retelele de comunicatie se permit punerea in evidenta a doua variante posibile de ecou:
-ecoul de transmisie;
-ecoul de receptie.
    Primul tip de ecou este perceput de persoana care vorbeste si se datoreaza dezadaptarii introduse de sistemul diferential din punctul indepartat, al doilea tip de ecou este perceput de persoana care asculta si se datoreaza celor doua sisteme diferentiale de la extremitatile circuitului la 4 fire.

2.4.2. Ecoul si stabilitatea in sistemele de comunicatii
    2.4.2.1. Introducere.

    In sistemele de comunicatii militare de tip analogice, digitale sau mixte fenomenul de ecou precum si numeroasele probleme de stabilitate prezinta importanta fundamentala pentru calitatile conexiunii (legaturii) telefonice si mai ales pentru comunicatiile de date.
    In reteaua de comunicatie cu comutatie accesul abonatilor (utilizatorilor) se face pe 2 fire in timp ce transmiterea (transmisia + receptia) se produce pe 4 fire.
    Schema bloc a unei retele de comunicatie permite intelegerea fenomenului de ecou si contribuie la elucidarea stabilitatii sistemelor de comunicatie (fig. 2.14.).
T₁ - terminal; CA - centrala analogica; H₁ - transformator diferential;

RG - regenerator; CD - centrala digitala; CAN - convertor analog numeric; CNA - convertor numeric analog; H₁, H₂ - sistem diferential (hybrid).

    Fig.2.14. Schema unei retele de comunicatie cu comutatie mixta

    Dupa cum se poate observa conexiunea se realizeaza in doua puncte de trecere de la 2 la 4 fire, portiunile respective din reteaua de comunicatie intereseaza in detalierea fenomenului de ecou.

    2.4.2.2. Ecoul de transmisie (ecoul pentru persoana care vorbeste)
    In limba engleza talker echo, in limba franceza echo à la transmission.
    Fenomenul este sesizat de persoana care vorbeste, sub forma unei "replici' intarziate la propriul sau semnal, de aceea poarta denumirea de "ecou pentru persoana care vorbeste'.
    In transmisiunile telefonice ecoul la transmisie depinde de nivelul ecoului si de intarzierea ecoului. Nivelul ecoului este functie de atenuarea intregului traseu de propagare al ecoului si indeosebi de atenuarea de echilibrare a sistemului diferential H₂, din punctul indepartat unde are loc reflexia.
    Intarzierea ecoului este dependenta de structura circuitului (lungime, numar de puncte de tranzit la nivel de canal vocal, numarul de centrale digitale, etc.).
    La distante apreciabile se introduc dispozitive electronice pentru anularea semnalului de ecou. In cazul comunicatiilor de date ecoul la transmitere nu impune dispozitive electronice deosebite deoarece modemurile pentru transmisiuni duplex contin dispozitive pentru anularea ecoului (echo canceller). Din aceasta categorie fac parte modemurile V.32, V.32 bis, V.34 (28800b/s) de larga utilitate pe reteaua comutata. Se evidentiaza urmatoarele particularitati privitoare la existenta ecoului in diferite retele de comunicatie.

    1. Ecoul la transmisie in retelele de comunicatii analogice

In aceste tipuri de retele atenuarile inerente tind sa scada nivelul ecoului. In figura 2.15 se prezinta o retea de comunicatii de tip analogic in care se introduce o atenuare de 3 dB in fiecare sens de transmitere, rezultand o atenuare suplimentara de 6 dB ceea ce contribuie la micsorarea ecoului.

    Fig. 2.15. Ecoul de transmisie in retelele analogice.

    2. Ecoul la transmisie in retelele digitale
In retelele digitalizate se produce o atenuare globala deci apare avantajul reducerii concomitente a atenuarii ecoului de transmisie.
Daca traseele digitalizate antreneaza o reducere a atenuarii cu 6 dB, efectul asupra atenuarii ecoului este o diminuare de 12 dB.
Timpul de propagare a ecoului in cazul unei comunicatii digitale nu este inferior celui intalnit pe un circuit analogic.

2.4.2.3. Toleranta ecoului la transmitere
    Factorii principali care se iau in considerare pentru a stabili daca ecoul la transmitere poate fi tolerat sau sunt necesare masuri pentru introducerea de dispozitive de control ale ecoului (supresor la ecou sau anulor de ecou) sunt:
- numarul de bucle 2-4-2 fire care contribuie la generarea ecoului;
- timpul de parcurgere al acestor trasee;
- atenuarea totala a traseului ecoului, inclusiv atenuarea liniei de abonat;
- toleranta la ecou exprimata prin teste de laborator.
    Valoarea globala a echivalentului traseului la transmitere in cazul unei conexiuni simetrice (fig. 2.16) este:
A_g = 2 A_t + A_e + (A_tr + A_r). (2.5.)
A_t - echivalentul jonctiunii (T);
A_e - atenuarea de echilibrare (B) din capatul de conversie 4F - 2F asociat receptiei;
A_tr - echivalentul de transmitere al aparatului terminal;
A_r - echivalentul de receptie al aparatului terminal
    Rezerva atenuarii introdusa de traseul ecoului la transmitere fata de atenuarea E corespunzatoare conditiei de ,,performanta nesatisfacatoare'' este obtinuta din expresia:
M = 2 A_t + A_e + A_t + A_r - E , (2.6.)
unde: -A_t este atenuarea medie introdusa de jonctiunea cuprinsa intre punctele de acces la doua fire;
-A_e este valoarea medie atenuarii de echilibrare a ecoului la sistemul diferential la capatul dintre abonatul chemat;
-E este atenuarea medie globala introdusa de traseul ecoului corespunzatoare unei performante nesatisfacatoare;
-A_tr, A_r sunt atenuarile liniei de abonat, inclusiv echivalentul aparatului telefonic.

A_e - atenuarea de echilibrare
A_T - atenuarea la transmitere a liniei de abonat
A_R - atenuarea la receptie a liniei de abonat
A_t - atenuarea medie introdusa de jonctiune
    Fig. 2.16. Schema conexiunii intre doua terminale.
1. Calculul tolerantei la ecou in cazul conexiunilor analogice
    Date initiale:
- atenuarea de echilibrare a ecoului realizata prin medierea in domeniul frecventa a atenuarii de echilibrare dupa legea de ponderare data in Recomandarea G. 122;
- valoarea medie ponderata: 11dB;
- deviatia standard: 3 dB;
- valoarea medie a atenuarii de transmisie se presupune uniforma in intreaga banda de frecventa iar deviatia standard pentru fiecare circuit la 4 fire este de 1 dB in fiecare directie;
- coeficientul de corelatie dintre variatiile atenuarii pe cele doua directii o consideram nula.
    Tinand seama de relatia (2.6.) se obtine expresia generala a deviatiei standard a rezervei:
d² = n (d₁² +2f_c d₁ d₂ +d₂²) + d_e² + e² (2.7.)
unde:
d - deviatia standard a rezervei;
d₁, d₂ - deviatiile standard intre cele doua directii ale unui circuit la 4 fire;
f_c -factor de corelatie intre d₁ si d₂;
d_e - deviatia standard a atenuarii de echilibrare;
n - numarul de circuite la 4 fire;
e-deviatia standard a atenuarii introdusa de traseul ecoului.
    Introducand in formula d₁ = d₂ = 1dB, f_c = 1dB, d_e = 3dB,
e = 6dB rezulta: d₂ = 4n + 45. (2.8.)
    In figura 2.17. este prezentata curba de toleranta la ecou pentru n circuite analogice.

    Fig. 2.17. Curba de toleranta la ecou.
2. Calculul tolerantei la ecou pentru conexiuni digitale
    Pentru conexiunile digitale deviatia standard are expresia:
d² = 2nd₁² d₂² + d_e² +e² (2.9.)
unde: n este numarul de perechi coder-decoder. Celelalte marimi au aceiasi semnificatie ca in formula (2.9.).

2.4.2.4. Ecoul de receptie - E.R. (ecoul pentru persoana care asculta).
    Termenul tehnic in limba engleza este listener echo.

Fig. 2.18. Ecoul la receptie.

    Daca apare dezechilibru in sistemul diferential H₁, atunci o fractiune a semnalului electric din portiunea b-b^' este reflectata in sensul semnalului util a^' - a, suprapunandu-se peste acesta cu o anumita intarziere dependenta de timpul de propagare, dus-intors, pe cele doua sensuri de transmisie ale buclei la 4 fire; fenomenul este perceput de persoana care asculta si a capatat denumirea sugestiva de "ecou pentru persoana care asculta 'sau "ecou la receptie'. Se exprima prin ecartul dintre nivelul semnalului la receptie si nivelul ecoului (S-E).
    In situatia unor dezadaptari importante ale sistemelor diferentiale, ecoul la receptie poate parcurge de mai multe ori bucla la 4 fire, producand ecouri multiple. La valori S-E mai mari de 8 dB ecourile pot fi neglijate.

    1. Efectele ecoului la receptie in retelele telefonice
    Ecoul la receptie este cu atat mai suparator cu cat diferenta S-E este mai mica si cu cat intarzierea ecoului este mai mare. La valori mici ale intarzierii (<3 ms ), fenomenul de ecou este perceput de persoana care asculta sub forma unui sunet de "pestera' (hollowness in limba engleza). Fenomenul apare asemanator cu situatia cand o persoana vorbeste in pestera; se atribuie acestui fenomen si denumirea de "sunet de butoi' (barrel sound), el apare in deosebi cand dezadaptarile sunt mai pronuntate, situatie intalnita la frecvente joase.

    2. Efectele ecoului la receptie in comunicatiile de date
    Ecoul la receptie modifica caracteristicile de atenuare si timp de propagare de grup (TPG) ale circuitului, prin aparitia unor variatii oscilante ale acestora. Variatiile se produc datorita faptului ca insumarea ecoului cu semnalul util are loc cu diferite faze, in functie de frecventa (fig.2.19.).

Fig 2.19. Efectele ecoului la receptie in comunicatiile de date.

    Amplitudinea rezultanta prezinta maxime si minime functie de frecventa. Efectul ecoului asupra comunicatiilor de date creste prin scaderea ecartului S - E, dar nu depinde de intarzierea acestuia.
    Constructiv sistemele diferentiale pot fi fixe sau adaptive, in banda telefonica sau banda larga. Un sistem diferential (hibrid) fix prezinta o impedanta de echilibrare fixa si in consecinta se echilibreaza linii avand o anumita impedanta. Dar impedanta liniei depinde de multi factori, cei mai importanti fiind lungimea liniei si tipul mediului fizic, prezentand variatii in functie de timp si deci se apreciaza ca un hibrid fix favorizeaza aparitia unor ecouri insemnate, in consecinta este nevoie de o masura complementara de anulare a ecoului prin sisteme de anulare a ecoului.
    Hibrizii adaptivi prezinta o retea de echilibrare variabila ce se adapteaza la valorile diferite ale liniei de comunicatie; ei au marea calitate ca elimina sau reduc in buna masura ecoul.
    Daca se ia in considerare toata conexiunea se pot identifica doua surse de dezechilibru care genereaza fenomenul de ecou.
    Un prim dezechilibru este dat de inegalitatea impedantelor de linie si echilibrorului iar cel de-al doilea dezechilibru este dat de inegalitatea impedantei liniei cu impedanta de intrare a terminalului, din care cauza rezulta urmatoarele tipuri de ecou:
- o fractiune din semnalul receptionat se intoarce prin H₁ (atenuat cu A₂) in calea de transmitere (fig.2.16.);
- la terminalul T₂ are loc o reflexie partiala prin H₂. Unda reflectata se intoarce la hibrid suprapusa peste semnalul transmis.
    In linie exista simultan o sumedenie de semnale de ecou.
    Factorii care influenteaza ecoul la receptie sunt:
    - atenuarea in bucla deschisa (open loop loss);
    - intarziere dus si intors in buclele 2-4-2 fire (round - trip delay);
    - numarul de bucle 2-4-2 fire.

    Atenuarea in bucla deschisa reprezinta atenuarea care se masoara prin intreruperea buclei la 4 fire, aplicarea semnalului de masura si masurarea atenuarii. O metoda practica consta in masurarea, separat a atenuarilor in semibucla si insumarea valorilor.
    Practic, valoarea ecoului la receptie se reduce la valoarea atenuarii in bucla deschisa daca presupunem ca ecoul provine numai din doua reflexii.
    Acest fenomen se produce cand atenuarea in bucla deschisa depaseste 8 dB.

    3. Limitele ecoului la receptie pe conexiunile telefonice
    Efectele ecoului la receptie asupra performantelor de transmisie a vocii scad atunci cand atenuarea in bucla deschisa este mai mare de 10 dB si intarzierea in bucla mai mica de 10 ms. In cazul unor intarzieri mici (sub 3 ms) ecoul la receptie poate provoca in telefonie "efectul de pestera'.
    Deoarece atenuarea in bucla deschisa poate varia cu frecventa este necesar sa se determine valoarea minima a acesteia in banda 300 - 3400 Hz.
    Calculul valorii medii ponderate a atenuarii in bucla deschisa la frecventa 200-3400 Hz:
A_{ecou R} = - 20 lg (2.10.)
unde:
A_{ecou R} - atenuarea ecoului la receptie ;
ABD - atenuarea in bucla deschisa in functie de frecventa.
    In proiectarea retelelor telefonice este necesar sa fie respectate obiectivele cu privire la valorile medii ponderate ale ecoului la receptie, ele sunt prezentate in figura 2.20.

Fig. 2.20. Obiectivele pentru atenuarea ecoului la receptie.

    4. Limitele ecoului la receptie in comunicatiile de date
Ecoul la receptie induce riscul aparitiei de erori in comunicatiile de date.
    Pentru a obtine performante tehnice satisfacatoare in comunicatiile de date este necesar ca valoarea atenuarii ecoului sa fie mentinuta in limite stricte, dependente de debitul binar si de tipul de modulatie.
    In comunicatiile de date este necesar sa se tina seama de faptul ca intarzierea in bucla deschisa nu afecteaza calitatea transmisiei si ca se pun conditii restrictive asupra atenuarii in bucla deschisa, valabila in banda 500 - 2500 Hz.
    La comunicatiile de date ce utilizeaza modem cu viteza 2400 b/s, sunt necesare urmatoarele conditii: numarul maxim de bucle este 5, valoarea atenuarii in bucla deschisa (ABD) in banda 500-2500 Hz se calculeaza cu relatia: ABD = 18 + 10lgn iar buclele cu valori mari ale atenuarii in bucla deschisa (<45 dB) nu se iau in considerare in cazul unei conexiuni.
    Cand debitele binare sunt 4800 b/s, este necesara o atenuare in bucla deschisa de 25 dB daca conexiunea consta dintr-o singura bucla la 4 fire. Dintre metodele de suprimare si anulare ale ecoului mai importante sunt supresorul de ecou (metoda care se foloseste mai rar) si anulorul de ecou.

    5. Anulorul de ecou
    Anulorul de ecou (echo canceller) elimina efectiv ecoul, fara a bloca sensurile de transmisie. Anulorul de ecou se introduce la ramura de transmitere la ambele capete ale circuitului la 4 fire (fig.2.21.).

Fig.2.21. Anulorul de ecou.

    Anularea efectului de ecou se petrece in felul urmator: semnalul telefonic care se propaga din punctul indepartat este aplicat estimatorului de ecou (echo estimator) pentru a se obtine o valoare identica cu cea creata pe calea ecoului. Valoarea astfel estimata se scade din semnalul transmis, afectat de ecou in etajul S. Se anuleaza in permanenta efectul, atata timp cat nu se vorbeste simultan.

2.4.2.5. Instabilitatea in sistemele de comunicatii
    Datorita dezechilibrelor introduse de sistemele diferentiale apar ecouri la fiecare punct de trecere, determinand nivelul global al ecoului la receptie.
    Toate dezechilibrele introduse, cu adaptari defectuoase in punctele de trecere de la 2 la 4 fire si invers, constituie un defect nedorit in sistemele de comunicatii.
    In anumite conditii care tin de castigul de bucla si de intretinerea anumitor oscilatii sistemul devine instabil, instabilitate care se manifesta printr-un ,,fluierat''. In limba engleza este uzual termenul de singing pentru a desemna acest fenomen.
    In practica curenta circuitele tind sa oscileze la frecvente in vecinatatea capetelor benzii vocale, fenomen explicabil prin aceea ca dezadaptarile in sistemele diferentiale sunt mai accentuate la capetele benzii de frecvente decat in banda.
Ca urmare instabilitatea face inutilizabil circuitul afectat, producand diafonie in circuitele adiacente.
    Exista situatia in care sistemul nu oscileaza, insa se afla aproape de limita de oscilatie (de producere de fluieraturi).
    Aceasta stare este caracterizata prin termenul in limba engleza de near-singing si se manifesta pe distante scurte prin sunetul de pestera.

    2.4.2.6. Parametrii care afecteaza ecoul si stabilitatea
1. Atenuarea de adaptare
Termenul tehnic in limba engleza este return loss. Un semnal telefonic de pe un circuit telefonic este reflectat de fiecare data cand intalneste puncte de dezadaptari de impedanta. Dintre numeroasele surse de reflexie se enumera:
-discontinuitati de impedanta in punctele de jonctionare a cablurilor cu diametre diferite;
-existenta multiplexarilor pe cablurile de abonat;
-discontinuitati de impedanta intre cabluri si centrale telefonice, intre terminal si cablu, etc.
Prin definitie, atenuarea de adaptare este raportul dintre semnalul direct si cel reflectat:
A_ad =10log . (2.11.)
    Atenuarea de reflexie este dependenta de frecventa prin natura complexa a impedantelor Z₁ si Z₂. Ea poate fi specificata intr-o anumita gama de frecventa.
    Adaptarea se poate exprima prin coeficientul de reflexie, definit
r = si drept urmare intre atenuarea de adaptare si coeficientul de reflexie este valabila relatia:
A_ad = - 20 log (r).
    2. Atenuarea de echilibrare (Aech)
    Termenul tehnic in limba engleza este balance return loss.
    Atenuarea de echilibrare reprezinta acea fractiune a atenuarii in semibucla, respectiv gradul de dezadaptare intre impedanta Z a liniei si impedanta de echilibrare Ze.
    Expresia generala:
A_ech =20 log . (2.12.)

Z_ec este impedanta echilibrorului iar Z₀ este impedanta vazuta spre sistemul diferential la 2 fire.
    Atenuarea de echilibrare este dependenta de impedanta liniei care la randul ei variaza cu lungimea liniei, frecventa, parametrii liniei si impedanta echipamentului terminal.

    2.4.2.7. Stabilitatea in sistemele de comunicatii
    Stabilitatea se defineste ca fiind amplificarea (castigul) suplimentar AS, adaugat pe fiecare ramura de transmitere, pana la limita de instabilitate (figura 2.22.). Aceasta limita se exprima analitic prin conditia :

de unde rezulta:
(2.13)
    Fig. 2.22. Stabilitatea in bucla 2-4-2 fire
    Se poate exprima stabilitatea si dupa urmatoarea formula:
(2.14)
unde :
A_R,A_T - reprezinta atenuarile globale, in cele doua sensuri de transmisie, intre punctele de acces la 2 fire;
A_E1,A_E2 - reprezinta atenuarile de echilibrare ale sistemelor diferentiale.
Suma A_E1+A_E2+A_R+A_T reprezinta atenuarea in bucla deschisa (ABD).
De retinut:
- stabilitatea depinde de atenuarea de echilibrare a sistemelor diferentiale si de atenuare globala a circuitului intre punctele de acces la 2 fire;
- daca stabilitatea este negativa (A_S<0), sistemul devine instabil (oscileaza);
- atenuarea globala si atenuarea de echilibrare depind de frecventa. Circuitul poate fi stabil la o frecventa si instabil la alta frecventa;
- conditia S > 0 nu este suficienta pentru a asigura o transmisie de foarte buna calitate, in cazul unei intarzieri apreciabile pe bucla la 4 fire apare fenomenul de ecou.
    Aspectele legate de stabilitate vizeaza si alte conditii care au importanta majora in transmisiile telefonice si comunicatii de date.