CATEGORII DOCUMENTE
Afaceri Calculatoare Casa masina Didactica pedagogie Diverse Educatie Finante Geografie Istorie & politica Legislatie Limba Management Sanatate Tehnologie

 

Server de Agent al Utilizatorului (SAU)

Receptioneaza si raspunde la cererile SIP in numele clientilor; accepta, redirectioneaza sau refuza apelurile.

Server de inregistrare

Acesta le permite utilizatorilor sa-si inregistreze prezenta . De obicei co-localizat cu un server proxy sau de inregistrare. Poate oferi si servicii de locatizare.

Terminalul SIP

Suporta comunicarea bilaterala in timp real cu o alta entitate SIP. Suporta atat semnalizare cat si transmisie media, similar cu un terminal H.323. Contine serverul de agent al utilizatorului.

Exemplu de comunicare intre doi clienti SIP

Pentru a initia o sesiune, SAU trimite o cerere ( denumita INVITATIE ) adresata persoanei cu care apelantul doreste sa vorbeasca. Adresele sunt similare cu cele de posta electronica ( sip:user@server ). Mesajul nu este transmis direct catre partea apelata, ci catre proxy. Apoi, proxy transmite mesajul partii apelate. Aceasta trimite un raspuns, acceptand sau refuzand invitatia , care este retransmis inapoi catre apelant in ordine inverse ca si mesajele de posta electronica netransmise de pe Internet. Mai jos este prezentat un scenariu SIP:

1.Utilizatorul A (a@apelant.com) il suna pe utilizatorul B(b@exemplu.com).A trimite un mesaj de INVITATIE catre proxy-ul exemplu.com(INVITATIE sip: b@exemplu.com) , apoi proxy-ul exemplu.com ii transmite lui A ca incearca sa se conecteze la b@exemplu.com.

2.Proxy-ul localizeaza calculatorul pe care este utilizatorul B. Aceasta operatiune se realizeaza printr-un mesaj de INREGISTRARE trimis de B atunci cand calculatorul a fost deschis. Aceasta va permite ca B sa se inregistreze la foo.example.com (sip:b@foo.example.com) . Aceste legaturi de inregistrare sunt improspatate periodic.

3. Proxyul trimite un mesaj INVITATIE catre serverul de agent al utilizatorului B (INVITATIE sip: b@foo.example.com). Proxy-ul informeaza apelantul ca suna la B.

4.Cand B accepta invitatia un mesaj de instiintare (ACK) este trimis, iar legatura este stabilita. In aceste moment incepe conversatia intre A si B.

2.3 Comparatie SIP-H.323

Avantajele principale ale SIP-ului fata de H.323 sunt extensia si flexibilitatea in adaugare de noi trasaturi. H.323 este o arhitectura complexa in timp ce simplitatea SIP-ului usureaza dezvoltarea si corectarea aplicatiilor determinand costuri mai scazute de productie. Arhitectura modulara face mai usoara dezvoltarea noilor operatii care se reduce doar la adaugarea unei cereri noi (sau metoda SIP) si mesajul de raspuns corespondent. Deoarece SIP-ul este bazat pe text ,sunt mai usor de orientat diferitele comenzi SIP.In contrast cu H.323, SIP opereaza independent de protocolul de transport al retelei si este indiferent fata de media.

Adaugarea de noi biti de informatie la mesaje

Prin folosirea SIP-ului programatorii pot adauga bits noi de informatie mesajelor fara a compromite conexiunile.

Un furnizor de servicii SIP poate stabili cu usurinta un mediu nou de comunicare. Cu H.323 acesta ar fi trebuit sa astepte o noua reiterare a protocolului pentru a sustine noul mediu. Folosind SIP-ul, o companie cu locatii pe doua continente poate valida mediul, chiar daca dispozitivele s-ar putea sa nu-l recunoasca. Dezvoltatorii care au asteptat ani intregi pentru a desfasura servicii gen apel in asteptare, identitatea apelantului si alte servicii care folosesc protocolul SS7 pot desfasura servicii premium de comunicare in doar catetva luni cu SIP. Acest nivel de extensibilitate isi pune deja amprenta pe numarul crescand de servicii bazate pe SIP.

Sirul vizat de aplicatii

O alta diferenta intre cele doua protocoale se regaseste in sirul vizat de aplicatii. SIP a fost conceput ca un protocol general de tranzactie.Vocea si multimedia este doar una dintre aplicatiile posibile ale SIP. Cand nu exista voce sau multimedia ,un nucleu de agent de utilizator SIP poate fi foarte mic( continand doar protocolul SIP si o descriere generica a sesiunii). H.323 pe de alta parte, a fost conceput ca o suita de protocole de control orientata pe aplicatiile multimedia inclusiv pe telefonie. In mod normal, deoarece scopul este mai restrans in comparatie cu SIP, sirul de aplicatii pentru H.323 nu este la fel de vast ca pentru SIP.

Limbaje de programare

Cateva limbaje de programare sunt definite in contextul SIP pentru programarea serverelor SIP. Desi lipsesc in cazul lui H.323, ele pot fi aplicate. Deoarece aceste limbaje de programare sunt derivate din contextul HTTP , sunt mai usor de aplicat pentru SIP, deoarece acesta este bazat pe HTTP.

Codarea bazata pe text fata de ANS.1

In H.323 folosirea sintaxei ASN.1 pentru decodarea mesajelor H.323 este criticata ca fiind prea complicata spre deosebire de abordarea SIP bazata pe text. Codarea bazata pe text are avantajele unei prototipizari rapide a solutiilor individuale.O a doua diferenta consta in tipul mesajelor de semnalizare.De exemplu un admininistrator de retea poate interpreta continutul unui mesaj fara un translator (interpretor). Pe de alta parte, cand se foloseste ASN.1, analizarea mesajelor nu este la indemana oricui . Au fost create uneltele pentru verificarea sintaxei si generarea de coduri automate care accelereaza si usureaza implementarea functiilor de procesare a mesajelor.

2.4 Alegerea SIP

Datorita avantajelor pe care le ofera, SIP este din ce in ce mai folosit si in cele din urma se va impune pe piata VoIP .

Protocolul de initiere a legaturii formeaza baza unei arhitecturi de comuncatii multimedia centrate pe Internet. SIP stabileste legaturi prin retele IP pentru personae care doresc sa comunice. In acest context, o legatura reprezinta o comunicare interactiva ce are loc intre doua sau mai multe entitati printr-o retea IP, de la un simplu apel sau un schimb imediat de mesaje, pana la o conferinta multimedia colaborativa. Modelul client-server si structura antetului sunt bazate pe protocoalele de Internet-HTTP(Protocolul de transport al hipertext-ului) si SMTP( protocolul de posta electronica)- in acesta se folosesc adrese simbolice pentru a reprezenta persoanele care doresc sa comunice. Modelul client-server inseamna ca fiecare cerere SIP se va transforma intr-un set de raspunsuri SIP foarte bine definite.

SIP permite servicii de voce convergenta sau multimedia, cum ar fi comertul electronic imbunatatit cu voce, mesageria instant cu lista de prieteni, aplicatii interactive (de exemplu jocurile ) si multe altele. Managementul legaturii SIP este cheia pentru a permite comunicatii bazate pe IP , comunicatii intre oameni, nu dispozitive. SIP a fost conceput pentru a servi ca mecanism de stabilire a unei largi varietati de legaturi. De aceea, SIP nu impune detaliile unei legaturi, dar in schimb negociaza interactiunea bazata pe capacitatile participantilor.

Capacitati

Protocolul permite participantilor sa cada de acord asupra unui set de tipuri de medii de comunicare compatibile si sustine mobilitatea utilizatorului prin transmiterea si redirectionarea cererilor catre locatia oricarui alt utilizator. SIP permite urmatoarele functii:

Traducerea numelui si localizarea utilizatorului- Permite oamenilor sa se gaseasca fara a cunoaste detaliile dispozitivelor de adresa sau locatiile fizice.

Negocierea mediilor de comunicare - Se ocupa cu negocierile care permit participantilor la o sesiune sa cada de acord asupra unui mediu comun si asupra detaliilor tehnice implicate- inclusiv voce, video, audio, mesagerie instant, schimbul aplicatiillor de date,sau alte combinatii intre acestea.

Managementul participantilor la sesiune - Se ocupa de adaugarea, eliminarea, sau transferul de participanti.

Schimbarea caracteristicilor unei sesiuni- Permite schimbarea mediului de comunicare in timp ce sesiunea este in derulare.

Colaborarea

Folosind SIP, este posibila stabilirea unor legaturi colaborative multimedia intre persoane dispersate pe tot globul, relativ independent de dispozitivele pe care acestea le folosesc. In cadrul unei singure sesiuni, unii dintre participanti pot folosi telefonul mobil, in timp ce altii folosesc interfete PC, iar altii pot folosi chiar mini-calculatoare PDA .

SIP permite crearea unui mediu care desfiinteaza distanta ca si bariera in calea colaborarii.

Trasaturile de colaboarea pe care SIP le permite includ :

Conferinta ad-hoc: Un participant prezent deja intr-o sesiune care primeste sau initiaza o invitatie aditionala ( un "apel" in termeni de telefonie) poate usor sa combine mai multe sesiuni intr-o conferinta intre mai multe parti.

Conferinta audio de tipul Intalneste-ma (Meet-me) - Utilizatorii au propriile lor resurse private de conferinta disponibile oricand. Participantii formeaza numarul si sunt trecuti in asteptare pana cand conferinta este activata de persoana care o conduce. Mesaje instant prin care se anunta cand cineva se alatura sau paraseste conferinta sporesc semnificativ managementul conferintei.

Functii de distribuire a resurselor ( sharing )-Utilizatorii cu clienti PC pot folosi urmatoarele trasaturi ca parti ale unui apel activ sau ale unei sesiuni de sine statatoare :

-Participantii la o sesiune pot trimite si primi fisiere direct.

-Utilizatorii trimit adresa unei pagini de Internet care deschide un navigator pe calculatorul destinatarului.

-Participantii intra si schimba text si grafica intr-un spatiu de lucru comun

Comunicatiile personalizate

Folosind SIP, este posibil sa creezi un agent de retea care sa actioneze in numele unei persoane 24 ore pe zi , 365 de zile pe an. Utilizatorii pur si simplu isi seteaza configuratiile personale astfel incat sa controleze cum, cand si de catre cine sunt contactati, folosind o combinatie de "gaseste-ma, cauta-ma"("find-me,follow-me") pentru a controla timpul lor asigurandu-se totodata o disponibilitate pentru apelantii importanti.

Cu ajutorul acestei aplicatii o persoana poate specifica daca vrea sa fie contactata via voce, mesaje instant, posta electronica , sau alte mijloace. Preferintele pot fi ajustate in functie de momentul zilei. De exemplu, toate apelurile din timpul pauzei de masa vor fi directionate catre un server de posta vocala sau electronica , mai putin un apel de acasa care este deviat pe telefonul mobil al utilizatorului. Atat informatia de disponibilitatea afisata catre ceilalti utilizatori, cat si rutarea incercarilor de legatura pot fi modificate dinamic in functie de diferitele activitati in care este implicata persoana respectiva.De exemplu, daca o persoana isi seteaza telefonul pe optiunea "intalnire" pentru a evita un eventual deranj, aceasta informatie poate fi trimisa in retea si folosita pentru a modifica parametrii in domeniul SIP.Utilizatorii isi pot stabili propriul lor statut pentru momentele in care sunt plecati, ocupati sau temporar nedisponibili. Statutul de prezenta poate fi chiar actualizat automat, cum ar fi atunci cand calculatorul unui utilizator este inactiv pentru o perioada de timp sau cand utilizatorul vorbeste la telefon.

Implicatiile acestei capacitati sunt considerabile pentru o intreprindere.O afacere cu o forta de lucru mobila poate sa permita fiecarui angajat sa-si faca cunoscute preferintele de comunicatie, actualizandu-le foarte usor via Internet cat de des este necesar.

Productivitatea si interactiunile de informatii

Un sistem SIP permite numeroase capacitati de retea care duc la economisirea de timp, cu potential de a afecta atat eficienta, cat si productivitatea.Unele dintre functiile potentiale includ:

Liste de contact- O schimbare, adaugare, sau stergere a unei intrari din lista de contact facuta pentru un singur client va actualiza in mod automat infomatiile si pentru toti ceilalti clienti. In acest fel daca un utilizator actualizeaza o informatie de contact pe un PDA, acea miscare va fi reflectata pe calculatorul utilizatorului, cat si pe calculatoarele celorlalti clienti.

Integrarea de software- Majoriatea serviciilor SIP pot fi integrate cu aplicatiile de productivitate existente, permitand ca informatii obisnuite si contacte sa fie distribuite.

Distribuirea fluxului de date- Date cum ar fi cotatiile de stoc pot fi trimise la intervale regulate,catre diversi clienti. Serviciile Web sunt integrate usor cu SIP pentru a transmite actualizarile informatiilor in timp real .

Extensiile serviciului de telefonie- Datorita faptului ca infrastructura interna SIP(serverele) doar retransmit mesajele, schimbarile din sarcina de baza, prin care se introduc alte noi servicii, sunt virtual irelevante. Intreaga comunicare de dupa stabilirea legaturii este directionata de agentii utilizatorului bazandu-se pe informatiile din sarcina de baza a mesajului SIP. Deci problema este aceea ca ambii agenti de utilizator sa fie capabili sa relizeze tipul de legatura dorita. Daca acest lucru este indeplinit atunci comunicarea va avea loc .

Pe langa serviciile de telefonie obisnuita , SIP ofera multe imbunatatiri multimedia:

Identificarea apelantului prin poza - "Caller-I-See"

Apeluri cu titluri in stil posta electronica

Respingerea apelurilor din motive temeinice legate de context

Apel doar prin apasarea butonului mouse-ului

Apelare vocala

Conversatia text-discurs (inclusiv conversia mesagerie instant-voce)

Posta vocala

Divertisment, inclusiv muzica sau video pentru apelantii in asteptare

Anunturi de Voce, video sau bazate pe Internet

Raspuns interactiv de voce/video

Inovatia educationala

- Invatamantul multimedia la distanta usor de "livrat" oriunde

- Profesorii din tari diferite predand la distanta fara a calatori

- Studetii pot afla care asistent al profesorului este disponibil

- Mobilitate in cadrul campusului in timp ce raman conectati cu colegii sau alte resurse educationale - camere de camin, biblioteca, clase cu ajutorul retelor fara fir.

Viitorul ii apartine acestui protocol.Cel mai bun exemplu este Windows XP Messenger care foloseste SIP. Urmatoarea generatie a programului Netmeeting va trece de H.323 la SIP.

2.5 Semnalizarea in retelele de telefonie clasica ( protocolul SS7 )

Sistemului de Semnalizare 7 (SS7) este unul din standardele globale pentru semnalizarea in telecomunicatii . Standardul defineste procedurile si protocolul prin care nodurile retelei din reteaua publica de comutatie telefonica schimba informatiile printr-o retea digitala de semnalizare pentru a efectua initierea, rutarea si controlul apelurilor in retele fixe si celulare .

Legaturi de semnalizare

Mesajele SS7 sunt transmise intre elementele retelei pe canale bidirectionale denumite legaturi de semnalizare. Semnalizarea are loc in afara benzii (out-of-band) , pe canale dedicate de semnalizare spre deosebire de cea in banda (in-band) folosita pe canalele de voce.

Comparativ cu semnalizarea in banda, cea in afara benzii ofera urmatoarele avantaje:

stabilirea mai rapida a

utilizarea mai eficienta a circuitelor de voce

suport pentru serviciile Retelelor Inteligente

control imbunatatit impotriva folosirii frauduloase a retelei

Legaturile de semnalizare sunt organizate logic dupa tipul legaturii (de la 'A' la 'F') corespunzator cu utilizarea lor in reteaua de semnalizare SS7 :

A (acces) - legatura SCP sau SSP la STP. Numai mesajele care sunt originate de la sau au ca destinatie un punct de semnalizare terminal sunt transmise pe o legatura A.

B (punte) - O legatura B conecteaza un STP la alt STP. Tipic, un grup de patru legaturi B interconecteaza STP-uri de acelasi nivel (sau primare) (de exemplu STP-uri dintr-o retea cu STP-uri din alta retea). Distinctia intre legaturi B si legaturi D este, mai curand, arbitrara. De aceea astfel de legaturi sunt cunoscute ca legaturi de tip B/D.

C (incrucisat) - O legatura C conecteaza STP-uri care indeplinesc functii identice si lucreaza in pereche.O legatura C este folosita numai atunci cand un STP nu are alta ruta disponibila catre un punct de semnalizare terminal, datorita unei defectiuni de linie. De notat ca si SCP-urile pot fi puse in perechi pentru a imbunatati fiabilitatea; spre deosebire de STP-uri insa, perechile de SCP-uri nu sunt interconectate cu legaturi de semnalizare.

D (diagonal) - O legatura D conecteaza o pereche STP secundara (de exemplu: locala sau regionala) la o pereche de STP-uri primara (de exemplu:o poarta inter-retele). STP-urile secundare din cadrul aceleiasi retele sunt interconectate prin patru legaturi D.

E (extins) - O legatura E conecteaza un SSP la un STP alternativ. Legaturile E ofera o cale de semnalizare alternativa in cazul in care STP-ul folosit de obicei de catre SCP nu poate fi contactat printr-o legatura A. Legaturile de tip E nu sunt prevazute in mod uzual, in afara cazului in care se doreste obtinerea unei fiabilitati sporite pe seama unei cheltuieli suplimentare.

F (asociata pe deplin) - O legatura F conecteaza doua puncte terminale de semnalizare (ex: SSP si SCP). Legaturile F nu sunt folosite in mod uzual in retele cu STP. In retele fara STP, legaturile F conecteaza direct punctele de semnalizare.

Puncte de semnalizare

Fiecare punct de semnalizare din reteaua SS7 este identificat in mod unic de un cod numeric al punctului. Codul punctului de semnalizare este transmis in mesajele de semnalizare schimbate intre punctele de semnalizare pentru a identifica sursa si destinatia fiecarui mesaj.

Exista trei tipuri de puncte de semnalizare in reteaua SS7 :

Service Switching Point (SSP)-Punct de comutare a serviciilor

Signal Transfer Point (STP)-Punct de transfer al semnalelor

Service Control Point (SCP)-Punct de control al serviciilor

Figura Puncte de semnalizare SS7

SSP sunt comutatoare care initiaza sau termina apeluri. Un SSP trimite mesaje de semnalizare catre alte SSP pentru a initia, gestiona sau elibera circuite de voce necesare pentru efectuarea unei convorbiri.

Traficul din reteaua dintre punctele de semnalizare poate fi rutat prin STP. Un STP ruteaza fiecare mesaj de intrare catre o legatura de semnalizare de iesire pe baza informatiilor de rutare cuprinse in mesajul SS7.

Un STP poate efectua translatarea de titlu global si poate filtra mesajele SS7 schimbate cu alte retele.

Un SSP poate trimite un mesaj de interogare catre SCP care functioneaza ca o baza de date centralizata pentru a determina cum sa se ruteze un apel.

Un SCP trimite un raspuns care contine numerele de rutare asociate numarului format catre SSP-ul de origine. Un numar alternativ de rutare poate fi utilizat de catre SSP daca primul numar este ocupat sau apelul nu se efectueaza intr-o perioada de timp specificata.

Facilitatile in prelucrarea apelurilor difera de la retea la retea si de la serviciu la serviciu.

Deoarece reteaua SS7 este critica pentru procesarea apelurilor, SCP-urile si STP-urile sunt, de obicei, instalate in configuratie de perechi, in locatii fizice separate pentru a asigura deservirea intregii retele in cazul unei defectiuni izolate. Protocolul SS7 asigura atat corectia erorilor cat si capabilitati de retransmitere pentru a permite continuarea serviciului in cazul in care un punct de semnalizare sau o legatura se defecteaza.

Stiva de protocoale SS7

In figura este ilustrata relatia dintre SS7 si modelul OSI.

Partea de transfer a mesajelor (Message Transfer Part-MTP) este echivalentul nivelelor unu-trei din modelul OSI.

MTP Nivel 1 defineste caracteristicile fizice, electrice si functionale ale legaturii de semnalizare digitale. Interfetele fizice definite includ E-1(2048 Kbps;32 de canale de 64Kbps),DS-0(64 Kbps) si DS-0A(56 Kbps).

MTP Nivel 2 asigura transmiterea cap la cap a unui mesaj printr-o legatura de semnalizare, incluzand controlul de flux, validarea secventelor de mesaj, retransmisii si verificarea erorilor. Atunci cand apare o eroare pe legatura de semnalizare, mesajul (sau setul de mesaje) este retransmis.

MTP Nivel 3 permite rutarea in intreaga retea a mesajelor dintre punctele de semnalizare SS7 si este capabil de re-rutare in cazul defectarii unei legaturi sau a punctelor de semnalizare scoase din functiune.

ISUP defineste protocolul pentru initierea, gestionarea si eliberarea circuitelor care transporta voce sau date intre trunchiuri terminale ale centralelor (de exemplu intre abonatul chemator si cel chemat)

ISUP este folosit pentru apeluri ISDN cat si non-ISDN. Apelurile care isi au originea si terminatia in aceeasi centrala insa nu folosesc semnalizarea ISUP.

Controlul ISUP al apelurilor

Cand un apel este initiat catre un numar din afara centralei, SSP-ul de originare transmite un "mesaj de adresa initial ISUP" (IAM) pentru a rezerva un circuit trunchi de la comutatorul sursa la cel destinatie (1a). IAM include codul punctului de originare, codul punctului de destinatie, codul de identificare a circuitului (circuitul "5" in Figura ), cifrele formate si, optional, numarul si numele initiatorului. In exemplul de mai jos, IAM este rutat via STP-ul apartinand SSP-ului de originare catre SSP-up de destinatie (1b). Aceeasi legatura de semnalizare este utilizata pe durata apelului daca nu, din cauza unei defectiuni de linie, SSP-ul este fortat sa utilizeze o legatura alternativa de semnalizare.

Figura Semnalizare ISUP

Comutatorul destinatie examineaza numarul format, determina daca el deserveste partea apelata, si daca linia este disponibila pentru a suna. SSP-ul destinatie suna partea chemata si transmite un mesaj ISUP de indeplinire a adresei (ACM) catre comutatorul de originare (2a) (prin STP-ul propriu) pentru a indica ca trunchiul de circuit de destinatie a fost rezervat. STP-ul ruteaza ACM catre SSP-ul de originare (2b) care suna linia apelantului si o conecteaza la trunchi pentru a inchide circuitul de voce de la apelant la apelat.

In exemplul de mai sus, comutatoarele de originare si de destinatie sunt conectate direct cu legaturi trunchi. Daca nu sunt conectate direct , comutatorul de originare trebuie sa transmita un IAM pentru a rezerva un circuit trunchi catre un comutator intermediar. Acesta transmite un ACM pentru a confirma rezervarea de circuit solicitata si apoi transmite un IAM pentru a rezerva un circuit de trunchi catre alt comutator. Procesul continua pana cand toate trunchiurile necesare pentru a inchide circuitul de voce de la sursa pana la destinatie sunt rezervate.

Cand partea apelata ridica telefonul, comutatorul destinatie inceteaza tonul de sonerie si transmite un mesaj ISUP de "raspuns " (ANM) catre comutatorul de originare prin intermediul STP-ului propriu (3a). STP-ul ruteaza ANM catre comutatorul sursa (3b), care verifica daca apelantul este conectat la circuitul de voce si, in caz afirmativ, initieaza contorizarea traficului in vederea taxarii.

Daca apelantul inchide telefonul primul, comutatorul de originare trimite un mesaj ISUP de eliberare (REL) pentru a elibera circuitul trunchi (4a). STP-ul ruteaza mesajul REL catre comutatorul destinatie (4b). Daca apelatul inchide primul telefonul, sau daca linia este ocupata, destinatia trimite un mesaj REL catre sursa indicand cauza eliberarii (de exemplu eliberare normala sau ocupat).

La primirea mesajului REL, comutatorul destinatie deconecteaza legatura trunchiul de la linia partii apelate, stabileste starea legaturii la "liber" si transmite un mesaj ISUP de indeplinire a eliberarii (RLC) catre comutatorul de originare (5a), pentru a confirma eliberarea liniei de destinatie si a circuitului trunchi. Cand comutatorul de originare primeste (sau genereaza) un mesaj RLC (5b) el termina ciclul de contorizare si stabileste starea trunchiului la "liber" , pregatit pentru urmatorul apel.

TUP deserveste numai circuitele analogice. ISUP a inlocuit TUP in majoritatea tarilor.

DUP defineste elementele necesare controlului unui apel si facilitati pentru semnalizarea internationala pe canal comun pentru utilizarea SS7 la servicii de transmisiune a datelor prin comutatie de circuite.

SCCP asigura servicii de retea fara conectare orientate spre conectare peste MTP nivel 3.

In timp ce MTP nivel 3 asigura coduri de punct pentru a permite adresarea mesajelor catre puncte de semnalizare anume, SCCP asigura numere de subsistem pentru a permite adresarea mesajelor catre anumite aplicatii (numite subsisteme) la aceste puncte de semnalizare. SCCP este utilizat ca nivel de transport pentru servicii bazate pe TCAP cum ar fi numere fara taxare (800), carduri, portabilitatea numerelor locale si servicii de comunicare personale .

SCCP asigura de asemenea mijloacele prin care un STP poate realiza translatarea de titlu global ( Global Title Translation-GTT ), o procedura prin care punctual de semnalizare de destinatie si numarul de subsistem este determinat din digitii (titlul global) prezenti in mesajul de semnalizare.

Deoarece un STP asigura translatarea de titlu global, puntele de semnalizare de originare nu au nevoie sa cunoasca codul puctului de destinatie sau numarul de subsistem al serviciului asociat. Numai STP-ul trebuie sa mentina o baza de date a codurilor punctelor de destinatie si a numerelor de subsistem asociate cu servicii specifice si destinatii posibile.

TCAP suporta schimbul de date intre aplicatii din reteaua SS7 folosind serviciul fara conexiune SCCP.Cereri si raspunsuri transimise intre SSP-uri si SCP-uri sunt transportate in mesaje TCAP. De exemplu, un SSP transmite o cerere TCAP pentru a detemina numarul de rutare asociat unui serviciu TelVerde (800) . In retele mobile TCAP transporta mesajele MAP ( mobile application part ) transmise intre comutatoare mobile si bazele de date pentru autentificarea utilizatorilor, identificarea echipamentelor si roaming.

In retele celulare (GSM) cand un abonat mobil se afla in zona unui nou centru de comutatie mobil (MSC), registrul integrat pentru localizarea vizitatorilor interogheaza profilul de servicii al abonatului din registrul de locatie origine (HLR) folosind informatia MAP transportata in mesajele TCAP.

Un mesaj SS7 este numit unitate de semnal (SU). Exista 3 feluri de unitati de semnal: unitati de semnal de informare (FISU), unitati de semnal de stare a circuitului (LSSU) si unitati de semnal de mesaje (MSU).

FISU sunt transmise permanent pe o legatura de semnalizare in ambele directii daca nu sunt prezente alte unitati de semnal (MSU sau LSSU). FISU transporta numai informatii de baza de nivel doi (de exemplu confirmarea primirii unitatii de semnal de catre un punct de semnalizare). Calitatea liniei de semnalizare este verificata continuu de catre ambele puncte de semnalizare situate la fiecare capat al liniei.

Unitatile de semnal de stare a circuitului (LSSU) transporta unu sau doi octeti de informatie de stare a liniei intre punctele de semnalizare de la cele doua capete ale legaturii. Informatia privind starea circuitului este folosita pentru controlul alinierii circuitului si pentru a indica starea unui punct de semnalizare celuilalt punct de semnalizare.

Unitatea de semnal de mesaje (MSU) transporta intreaga informatie de control al apelului, interogari de baza de date si raspunsuri la acestea, date privind managementul si intretinerea retelei. MSU are o eticheta de rutare care permite unui punct de semnalizare de originare sa transmita informatii unui punct de semnalizare destinatie prin retea.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Vizualizari: 2751
Importanta:

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved

Distribuie URL
https://www.scrigroup.com/tehnologie/comunicatii/Tehnologia-VoIP25283.php

Adauga cod HTML in site
<a href="https://www.scrigroup.com/tehnologie/comunicatii/Tehnologia-VoIP25283.php" target="_blank" title=" - https://www.scrigroup.com/tehnologie/comunicatii/Tehnologia-VoIP25283.php">Tehnologia VoIP</a>