ARHITECTURA ECLECTICA

ARHITECTURA ECLECTICA

Asa cum este cunoscut, istoriografia actuala a arhitecturii considera ca, in privinta eclectismului, elementul conceptual central este compozitia. Aceasta stabileste dialectica intre arta si progres, intre stiinta si istorie, traditie si noutate, intre functiune si structura etc. Interesul arhitecturii eclectice este, in aceste conditii, unul cu totul special in cazul Romaniei. Simultaneitatea patrunderii eclectismului si a sporirii rapide a numarului de cladiri urbane cu diverse functiuni, in contextul modernizarii accentuate a oraselor, a condus la prezenta masiva a arhitecturii eclectice. Aceasta a marcat profund orasul de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul celui urmator.

Pentru a putea intelege ce inseamna demersul eclectic pentru contextul romanesc si cu precadere pentru cel bucurestean, vi se propune un exercitiu de analiza ce va avea ca subiect al studiului de caz cladiri (locuinte apartinand unor tipologii diferite sau cladiri publice) sau fragmente de strada (artere secundare sau bulevarde). Exercitiul de analiza va avea drept scop evidentierea mijloacelor arhitecturale ce stau la baza compozitiei eclectice, cu punctarea eventualelor particularitati ale fiecarui studiu de caz in parte. Analiza va porni de la descompunere, prin prisma diferitelor criterii de analiza (alese de fiecare student), reasambland in final toate concluziile partiale intr-o idee de sinteza.

Lucrarile ce au ca subiect constructii (subiectele 1, 2, 3, 4, 5, 8, 9) vor avea in vedere analiza planului, a fatadei si a modului de inserare in contextul urban si vor urmari :

determinarea schemei planului si a legaturilor dintre diferitele spatii

ierarhia spatiilor in raport cu functiunile pe care acestea le adapostesc

regulile de compozitie a planului si procedeele arhitecturale care stau la baza acesteia (simetrie/asimetrie, axe ordonatoare etc)

raportul dintre plin si gol

configuratia golurilor (usi si ferestre), proportiile acestora, tipologia lor, regulile de compunere ale acestora

planurile succesive ale fatadei (decrosuri, retrageri, elemente in consola etc.)

decoratia fatadei (ordonanta, ancadramente, frize)

materialele de finisaj ale fatadei (piatra, caramida, tencuiala, lemn, elemente metalice etc.)

compozitia fatadei prin scoaterea in evidenta a geometriei ordonatoare a acesteia (simetrie, axe de compozitie, ierarhizare, etc.)

amplasarea constructiei pe parcela si raportul ei cu strada si spatiul public

relatia cu vecinatatile si statutul constructiei in ansamblul construit

Lucrarile ce au ca subiect fragmente de strada (subiectele 6, 7) vor avea in vedere analiza fragmentului de strada (nu o suma de analize de fatade) si vor urmari :

particularitatile prezentei urbane: alcatuirea frontului, raportarea fatadelor la front prin compozitie, ritm etc.

gabaritele, lungimea la strada, inaltimea constructiilor in raport cu strada

modul de ocupare a terenului si tipul de relatie a constructiei cu strada

regulile de compunere a fatadelor si ierarhia acestora in raport cu strada

planurile succesive, elementele care mediaza tranzitia de la public la privat, tratarea acceselor, pozitia acestora in raport cu frontul

relatia dintre compozitia fatadei si functiunea adapostita

ritmul generat de elemente compozitionale, functiune, accese

elemente care se remarca in cadrul frontului (elemente de compozitie a frontului: dominante, accente, etc.)

statutul urban al ansamblului in contextul sau imediat si general (in cadrul orasului)

particularitati ale evolutiei istorice si trasaturi tipice perioadei de edificare prezente in compozitia ansamblului/fragmentului

Lucrarea este individuala, subiectul propriu-zis al lucrarii fiind ales de fiecare student din lista de subiecte propuse, sau atribuit de indrumator in lipsa optiunii studentului. Lucrarea se va preda in format A4, si va contine text si reprezentari grafice aferente analizei propriu-zise (nu copii xerox anexate!) Modul de reprezentare grafica, cat mai sugestiv in raport cu tipul de subiect si criteriile de analiza alese este la alegerea studentului. De asemenea, se asteapta ca lucrarea sa contina note de subsol si bibliografie alcatuita de fiecare student, care sa ateste o minima cercetare asupra subiectului. Este descurajat abuzul de fotografii, fiind recomandata limitarea acestora la cele necesare analizei si nu realizarea unui "releveu fotografic" necomentat al constructiei sau ansamblului.

Se insista asupra faptului ca lucrarea este o analiza critica a subiectului si nu o descriere neutra a acestuia. Se va urmari permanent punerea in context istoric a analizei, cu identificarea caracteristicilor arhitecturii eclectice care se regasesc (sau nu se regasesc) in studiul de caz tratat.   

Lucrarea va trebui sustinuta oral in primul seminar, ce se va desfasura in 26 NOIEMBRIE 2008. Lucrarea finala, cu eventuale modificari si completari, va fi predata spre evaluare, in cadrul sedintei urmatoare (10 DECEMBRIE 2008).

Nu pot fi predate lucrari care nu au fost sustinute in prealabil. Nu va fi considerata "sustinere" simpla prezentare la seminar a unor fotografii, in absenta unui discurs care sa dovedeasca existenta unui demers prealabil de cercetare si analiza. De asemenea, lucrarea nu poate fi sustinuta sau predata la o alta data decat cea deja stabilita.