CONSIDERATII PRIVIND CONSTRUCTIA FILAMENTELOR

CONSIDERATII PRIVIND CONSTRUCTIA FILAMENTELOR

1 Consideratii privind utilizarea filamentelor

Filamentele au un extins domeniu de utilizare. Ele pot fi de dimensiuni foarte mici (filamentele folosite la becuri) dar si dimensiuni mai mari (filamentele de la bujie). Filamentele se pot imparti si in functie de materialul din    care sunt confectionate.

Cu masina care face obiectul prezentului proiect, se realizeaza filamentele pentru bujiile cu cap incandescent. Prin schimbarea domului pot fi realizate filamentele in trepte cu diametre diferite, de lungime diferite si cu pasi diferiti

Masina este proiectata pentru filament continuu cu diametrul de 4 mm. Acest tip de filament este folosit la bujia de tip B.T. 42, 43 necesara pentru pornirea motoarelor Diesel.

2 Consideratii asupra materialelor utilizate la realizarea filamentelor

Pentru confectionarea filamentelor se folosesc in general materiale rezistente la temperaturi inalte, de exemplu Wolfram (materialul cel mai folosit), Nichelina etc.

Materialul de care este confectionat filamentul pentru bujiile de pe masina analizata in cadrul proiectului este KANTAL A1, un material rezistent la temperaturi ridicate.

De exemplu, la diametrul d=O.6mm la temperatura t= 1300C, greutatea specifica este ρ=7.15 iar rezistivitatea la t=20C este Ω=1720 ohmxm.

Pentru a determina momentul de torsiune necesar spiralarii si pentru a gasi puterea necesara s-a determinat prin incercari limita de curgere.

Incercarea consta in aplicarea pe directia axei longitudinale a epruvetei a unei sarcini de tractiune.

O'' reprezinta limita raportului dintre efortul care actioneaza asupra unei element de suprafata si aria corespunzatoare cand acesta tinde la 0.

Diagramele au rezultat in urma incercarilor facute pe o masina de incercat, cu precizia ridicata care avea urmatoarele caracteristici;

- forta F=0.5 daN/diviziune;

- deplasarea transversala =lmm/minut;

- deplasarea hartiei =20 mm/minut;

A rezultat urmatoarea diagrama :

Diagrama este reprezentata in coordonate σ - ε (fig.1.1). Din diagrama se observa ca intre limita de curgere si limita de rupere este o diferenta mare. Pe baza acestei proprietati rezulta ca acest material este foarte ductil. Incercarea la tractiune este standardizata in 87.

Diagrama σ - ε permite si determinarea lucrului mecanic de deformatie raportat la unitatea de volum. Acesta este dat, pentru o anumita valoare a lui σ, de suprafata de sub curba caracteristica.

Lucrul mecanic de deformatie corespunzator rezistentei la rupere este dat de suprafata cuprinsa in conturul diagramei.

S-au facut trei determinari cu ajutorul masinii de incercat (determinarile a, b si c).

Incercarea c este mai reusita , pentru ca sarma de KANTAR s-a rupt la mijloc si nu in zona in care era in contact cu partea in care era prinsa. S-a obtinut o gatuire foarte clara.

Pana la limita de curgere sunt 7.5 diviziuni.

F = 0,57,5 = 3,7SdaN = 37,5N

In aceste relatii F reprezinta sarcina aplicata iar Ao - aria sectiunii initiale.

unde, R = O,3mm - raza sarmei.

Deci, Ao = O,283mm2

    se determina pe baza relatiei: