ENERGIA ELECTRICA - HIDROCENTRALE

ENERGIA ELECTRICA

Electrificarea tarii, una din conditiile principale ale progresului tehnic, ale extinderii mecanizarii si automatizarii proceselor de productie in industrie se realizeaza prin reteaua de centrale si linii electrice de transport. Pentru a se obtine energie electrica s-au construit centrale electrice.

Industria energiei electrice reprezinta o ramura economica de mare importanta pentru economie, viata sociala si in activitatile omului, fiind folosita in iluminat, la consumul casnic, pentru usurarea activitatilor gospodaresti, dar si in industrie, agricultura, transporturi si telecomunicatii, precum si in alte domenii.

Energia electrica a revolutionat mijloacele de productie si aparatura folosita in toate domeniile de activitate, ea poate fi transportata la mari distante prin linii electrice de inalta si joasa tensiune.

Producerea de energie electrica presupune utilizarea unor surse primare cum ar fi: combustibilii fosili, resursele hidroenergetice, energia atomica, energia solara, energia geotermala, energia eoliana. In afara de combustibili, terra noastra dispune si de rezerve de energie hidraulica. Dupa calculele specialistilor, la debite medii, potentialul amenajabil al raurilor noastre (in afara de Dunare) este de 13 milioane KW.

Uzinele care folosesc combustibili fosili cum ar fi: carbunii, petrolul, gazele naturale, lemnul se numesc TERMOCENTRALE.

Electrificarea a inceput prin construirea termocentralelor de la:

- Doicesti ( Judetul Dimbovita);

- Borzesti ( Judetul Bacau);

- Singeorgiu de Padure - Fintinele ( Judetul Mures);

- Paroseni ( Judetul Henedoara ).

S-a continuat apoi cu ridicarea unor termocentrale supraputernice apropiindu-se sau depasind 1000 MW cum ar fi:

- cea de la Isalnita ( Judetul Dolj);

- Ludus -Iernut ( Judetul Mures);

- Mintia ( Judetul Hunedoara);

sau a unora de circa 2000 MW la:

- Rogojelul si Turceni ( Judetul Gorj) cu 1720 MW si 2640 MW;

- Chitcani ( Judetul Braila);

- Iasi, Oradea, Tirgu Mures, Deva.

Amplasarea termocentralelor este facuta in zonele cu materii prime si in functie de consumul de energie electrica al regiunii industriale.

Pe langa asemenea mari termocentrale puse in miscare de turbine cu abur, s-au construit si centrale de termificare care folosesc aburul ce rezulta din arderea carbunilor de la termocentrale, cum sunt cele de la Bucuresti-Sud, Brazi.

Uzinele care folosesc energia caderilor de apa se numesc HIDROCENTRALE.

In acest caz, drept resursa primara este energia potentiala conservata in caderile naturale sau artificiale de apa. In acest scop se foloseste apa din rauri, fluvi, prin crearea de noduri hidrotehnice (in cascade), actiune ce permite totodata si reglarea debitelor bazinelor hidrografice.

Amenajarile hidroenergetice sunt amplasate in zonele de inalta cadere, de cadere mijlocie sau pe firul apei (de derivatie).

Primele hidrocentrale au fost construite in zonele muntoase cu pante accentuate, avand puteri instalate in jurul a 100 MW.

Hidrocentralele din zonele cu cadere mijlocie au un baraj cu lac de acumulare, uzina fiind amplasata in aval, la suprafata sau in subteran, avand o cadere intre 500-800 m. S-au realizat lacuri de acumulare cu un volum mare de apa folosit pentru producerea energiei electrice cat si pentru irigatii.

Principalele hidrocentrale sunt amenajate dupa cum urmeaza:

- pe Bistrita, la Bicaz (220 MW) si alte 12 hidrocentrale in aval de Stejaru, cu o putere de (220 MW) Roznov I si Roznov II, Piatra-Neamt, Savinesti, Buhusi, Racova, Garleni, Vaduri I si II, Bacau I si II;

- pe Arges, hidrocentrala de la Vidraru cu o putere initiala de 240 MW si alte 19 hidrocentrale;

- pe Arges la Oiesti, Albesti I si Albesti II, Curtea de Arges, Bascov, Noaptes, Zigoneni, Baiculesti, Valcele, Merisani;

- pe Topolog (Cumpanita);

- pe Vilsan;

- pe Lotru s-a construit hidrocentrala de la Ciungel cu lacul de acumulare Vidra, cu o putere instalata de 510 MW.

Cea mai importanta hidrocentrala a fost construita impreuna cu Iugoslavia, pe Dunare, la Portile de Fier I, si la Ostrovul Mare numita Portile de Fier II.

Alte hidrocentrale s-au construit pe Olt, totalizand o putere de 1000 MW (29 de hidrocentrale) de la Fagaras, Victoria, Ciineni, Cozia, Rimnicu Valcea, Dragasani, Slatina, Islaz.

S-au realizat sisteme hidroenergetice pe Sadu, Sebes (Gilceag, Sasciori, Sugag) pe Raul Mare in Retezat (7 microhidrocentrale cu o putere de 210 MW), pe Somes la Tarnita, Mariselu, Somesul Rece si Gilau.

Pe Cerna - Motru - Tismana s-au realizat hidrocentralele de la Clocotis, Tismana, Motru.

Pe Siret s-au realizat microhidrocentralele Racaciuni, Galbena.

Interiorul unei microhidrocentrale

S-a creat Sistemul Energetic National, retea complexa de transport al curentului electric prin linii de inalta tensiune, care asigura distributia energiei electrice in intreaga tara.

De asemenea s-a realizat interconectarea sistemului nostru energetic cu cel al tarilor vecine.

Cresterea nevoilor de consum a energiei electrice impune folosirea unor noi surse de energie:

- nucleara;

- geotermala;

- solara;

- eoliana.

Introducerea si folosirea pe o scara tot mai larga a energiei electrice, a avut loc si in JUDETUL NEAMT.

Aceste stravechi asezari romanesti au cunoscut de timpuriu efectele mecanizarii in productie, folosindu-se forta apei, a aburului si mai apoi a generatoarelor electrice.

Tinutul Neamtului era renumit inca din secolul al XVIII-lea pentru numarul mare de ferastraie care actionau hidraulic, punand in valoare bogatele resurse forestiere ale zonei.

Intensificarea si diversificarea vietii economice au influentat pozitiv si dezvoltarea principalelor localitati urbane: Piatra-Neamt, Roman si Tirgu-Neamt a caror populatie va creste de la un an la altul.

In Piatra-Neamt, din 1880 a fost introdus iluminatul public cu gaz, ceea ce a constituit, la vremea respectiva, un adevarat punct de atractie pentru numerosii turisti care veneau sa-si petreaca vacanta la poalele Cozlei si Pietricicai.

Aceste preocupari au facut posibila si introducerea timpurie a iluminatului electric la Piatra-Neamt, care implineste un veac de existenta si care in prima sa etapa de dezvoltare a functionat concomitent cu iluminatul cu gaz.

Piatra Neamt

Documentele de arhiva existente atesta faptul ca in anul 1894, Consiliul Primariei Piatra-Neamt, a incheiat un contract pentru iluminarea electrica a unor obiective si strazi ale orasului.

Contractul amintit asigura iluminatul cu arcuri voltaice si lampi cu incandescenta a pietei si gradinii publice, a salii Consiliului Comunal si a catorva strazi principale. In anul urmator, 1895 s-au alimentat de la aceeasi sursa si unele case particulare, printre care se numara si cea in care a trait pictorul si graficianul LASCAR VOREL.

Evenimentul este cu atat mai important si mai semnificativ, deoarece el survine la numai 12 ani de la punerea in functiune a primei centrale orasenesti din lume.

In anul 1882, la NEW YORK, EDISON realizase aceasta performanta tehnica ce se va dovedi epocala si dupa un interval de timp atat de scurt, lampile electrice s-au aprins si la PIATRA NEAMT, punand in evidenta receptivitatea la nou si capacitatea organizatorica a autoritatilor locale.

Ceva mai tarziu, in anul 1899 s-a instalat un alternator monofazat de fabricatie GANZ, 32 kW, 2000 V, 42 HZ, s-a racordat la reteaua de iluminat si PRIMARIA orasului, impreuna cu cateva strazi din jurul intreprinderii F.R.E

In anul 1908 intra in functiune la Piatra-Neamt prima Centrala Electrica Comunala cu doua grupuri de 120 CP, 180 kW, 2 x 235 V curent continuu si o baterie de acumulatori.

In anul 1909 iluminarea orasului Piatra-Neamt cu electricitate este asigurata prin Societatea Romana de Electricitate, prin aceste masuri primind energie electrica mai multe institutii scolare si de cult. A crescut numarul abonatilor, orasul fiind impartit in 7 sectoare de alimentare si intretinere cu energie electrica.

In anul 1912 a fost instalat un al treilea grup Diesel-electric de 240 CP, 160 kW curent continuu, puterea centralei fiind dublata (480 CP, 320 kW).

Deoarece distanta dintre statia de pompare a apei si centrala electrica era mare provocand caderi de tensiune s-a realizat legatura prin cablu subteran intre cele doua obiective.

In anul 1913, Centrala Electrica Comunala alimenta si 10-12 mici unitati industriale care consumau 50-60 A, iar serviciul de Electricitate si Apa ce se constituise functiona cu doi supraveghetori si un inginer consultant, la care se adaugau 4 carbunari care intretineau lampile electrice din retea, schimband carbunii de la lampi atunci cand era necesar.

Deoarece la sfarsitul deceniului al treilea cererea de energie electrica se marise considerabil, Consiliul Primariei Piatra-Neamt a hotarat construirea unor alte Uzine Electrice si de apa cu o capacitate mult sporita.

In anul 1924, s-a instalat in satul Manastirea Neamt o microcentrala, careia i-au urmat in anii urmatori cele de la :

Vanatori;

Roznov;

Grumazesti;

Cracaoani;

Calu-Iapa;

Pangarati;

Hangu;

Garcina;

Tarcau.

In 1928 s-a dat in exploatare noua centrala electrica, construita cu doua grupuri Diesel-electrice de cate 520 CP, 345 kW, 630 V in curent alternativ trifazat, 50 Hz.

Centrala Electrica Comunala din Piatra-Neamt a inregistrat o noua si ultima extindere in anul 1930, cand ajunge la 1800 CP, 860 kW, acoperind astfel cererile consumatorilor pana la racordarea in anul 1958 la Sistemul Energetic National prin linii de 35 kW.

In anul 1929 s-a produs energie electrica la Baltatesti si Oglinzi, in 1931 la Tazlau, iar intre anii 1935-1938 la Bodesti, Pipirig si Zanesti.

Prima informatie privind electrificarea rurala din judet se refera la centrala electrica Sabaoani, receptionata la 14 Mai 1939 de catre reputatul inginer Dimitrie Leonida, din partea Ministerului Lucrarilor Publice si Comunicatiilor, care alimenta 8 localitati, dintre care 5 fac parte din teritoriul actual al judetului Neamt:

- Sabaoani;

- Tamateni;

- Adjudeni;

- Pildesti;

- Gheraiesti.

In anul 1950, in judetul Neamt existau 37 de sate electrificate, ceea ce reprezenta un procent de 10,67% din totalul localitatilor rurale.

Un moment de referinta in dezvoltarea actuala a judetului Neamt si a intregii Moldove il constituie amenajarea hidroenergetica a raului BISTRITA, lucrare de mari proportii la care au gandit timp indelungat, cei mai valorosi reprezentanti ai energeticii romanesti. Inca din 1903-1904 profesorul Dimitrie Leonida a studiat potentialul hidroenergetic al tarii si a intocmit primul proiect al HIDROCENTRALEI de la BICAZ, proiect pe care il gasim publicat in 1933, la

Sectiune prin barajul "Izvorul Muntelui" - Bicaz

An PIF 1961 Raul Bistrita Tip baraj Baraj de greutate Tip etansare Tip teren fundare Roci stancoase Inaltime 127 m Lungime coronament 430 m Volum lac 1230 mil. mc

Suprafata lac 31000 ha Folosinte Alimentare cu apa Energie electrica Suprafata bazin 4025 kmp Debit deversor 2400 mc/s Tip deversor Cu vane Administrator HIDROELECTRICA S.A. Proiectant I.S.P.H.

Caracteristicile barajului "Izvorul Muntelui" - Bicaz

Institutul National Roman pentru Studiul Amenajarilor Apelor si Folosirea Surselor de Energie.

Pe baza acestor studii, la 15 noiembrie 1950 incep lucrarile de construire a Centralei si ia fiinta Directia Generala a Hidrocentralelor Bicaz, nucleul viitorului Trust de Constructii Hidrotehnice. Va fi una dintre cele mai mari lucrari din Romania.

In anul 1960 se contureaza sistemul de 110 kV al Moldovei, cu atat mai mult cu cat in luna noiembrie a aceluiasi an a fost pus in functiune primul grup de 27,5 MW al Centralei Hidroelectrice Stejaru, eveniment cu profunde implicatii in definirea Sistemului Energetic National si in desfasurarea procesului de electrificare rurala in Nordul Moldovei si Estul Transilvaniei.

Prin realizarea proiectului de amenajare hidroenergetica a raului Bistrita, in perioada 1960-1966 s-au construit pe teritoriul judetului Neamt 7 centrale hidroelectrice, care produc energie electrica in Sistemul Energetic National prin statii de transformare de medie tensiune de 110 kV cum ar fi :

- Centrala Hidroelectrica Pangarati (2x11,5 MW);

- Centrala Hidroelectrica Vaduri (2x22 MW);

- Centrala Hidroelectrica Piatra-Neamt (2x5,5 MW);

- Centrala Hidroelectrica Vanatori (4x3,5 MW);

- Centrala Hidroelectrica Roznov (2x7 MW);

- Centrala Hidroelectrica Zanesti (2x7 MW);

- Centrala Hidroelectrica Costisa (2x7 MW).

Paralel cu aceste lucrari s-a realizat si construirea unor obiective industriale mari consumatoare de energie, concentrate indeosebi in platformele industriale Piatra-Neamt - Savinesti - Roznov, Roman, Bicaz si Targu-Neamt.

Pentru alimentarea acestora cu energie electrica si a celorlalte categorii de consumatori, s-au dezvoltat si pe teritoriul judetului Neamt instalatii de inalta tensiune.

O parte din marii consumatori industriali dispun si de grupuri proprii, cum ar fi:

- Fibrex Savinesti (5x12 MW);

- Azochim Roznov (3x6 MW) si (2x7,2 MW);

- Pergodur Piatra-Neamt (2x3 MW), (1x2 MW), (1x4 MW);

- Petrocart Piatra-Neamt (1x3 MW);

- Danubiana Roman (2x6 MW).

Retelele de medie tensiune de distributie publica de pe teritoriul judetului Neamt sunt racordate la Sistemul Energetic National prin 17 statii de transformare de medie tensiune de 110 KW/MT.

Pentru alimentarea cu energie a unor consumatori au mai fost construite alte 8 statii de transformare .

Un loc important intre ramurile industriale ale judetului il ocupa producerea energiei electrice, care este reprezentata in principal prin hidrocentrala de la Stejaru si celelalte 7 microhidrocentrale in aval pe raul Bistrita, legate la Sistemul Energetic National si care dispun de o putere instalata de 344 MW.

- Centrala Hidroelectrica Pangarati;

- Centrala Hidroelectrica Vaduri;

- Centrala Hidroelectrica Piatra-Neamt;

- Centrala Hidroelectrica Vanatori;

- Centrala Hidroelectrica Roznov I;

- Centrala Hidroelectrica Roznov II;

- Centrala Hidroelectrica Zanesti;

- Centrala Hidroelectrica Costisa.

Amenajarea raului Bistrita reprezinta in tara noastra prima conceptie de amenajare a unui rau, printr-o schema in cascada, cu un lac mare de acumulare in amonte (Izvorul Muntelui), cu o hidrocentrala subterana, hidrocentrala de la Stejaru de mare putere, avand caderea de 149 m, debitul instalat de 178 m³/s si puterea instalata de 210 MW, cu o salba de hidrocentrale in aval, insumand o putere instalata de 244 MW.

In cascada din aval de Centrala Hidroelectrica Bicaz, hidrocentrale tip baraj sunt:

- Centrala Hidroelectrica Pangarati;

- Centrala Hidroelectrica Piatra Neamt.

Acest tip de amenajare a rezultat din amplasarea centralei si frontul de

retentie al lacului de acumulare, preluand si barajul deversor cu care se afla dispusa coliniar in amplasament presiunea apei din lac.

Hidrocentralele din restul cascadei de pe raul Bistrita:

- Centrala Hidroelectrica Vaduri;

- Centrala Hidroelectrica Roznov I;

- Centrala Hidroelectrica Roznov II;

- Centrala Hidroelectrica Zanesti;

- Centrala Hidroelectrica Costisa;

- Centrala Hidroelectrica Buhusi;

- Centrala Hidroelectrica Racova;

- Centrala Hidroelectrica Garleni;

- Centrala Hidroelectrica Bacau I;

- Centrala Hidroelectrica Bacau II;

sunt de tip derivatie si au cunoscut pe parcursul realizarii lor o serie insemnata de imbunatatiri, reprezentand solutii care au fost preluate ulterior de la alte cascade. Hidrocentralele de pe raul Bistrita au deschis seria de hidrocentrale echipate cu turbine KAPLAN.

Pe baza experientei proiectarii si executarii centralelor din amenajarea raului Bistrita s-a constituit o scoala romaneasca de conceptie.

Conceptia cascadei de pe Bistrita a fost aplicata si la amenajarea raului Arges, cu Lacul Vidraru in tip de cascada (al carui baraj de beton in arc, cu o inaltime de 166,60 m, este cel mai inalt din Romania) cu o centrala subterana de mare putere, cu cadere bruta de 324 m, debitul instalat de 90 m³/s si o putere de 220 MW, fiind echipata cu 4 grupuri de turbine de tip FRANCIS (4x 54,5 MW).

Aceasta centrala subterana prezinta ca rezolvare deosebita accesul printr-un put vertical.

In aval urmeaza o cascada de hidrocentrale care insumeaza o putere instalata de 187 MW, cu lacuri, cu derivatii si in mod corespunzator cu centrale tip baraj.

O lucrare de mare amploare este reprezentata de barajul Izvorul Muntelui in cadrul amenajarii raului Bicaz construit intre anii 1952 - 1960, el avand o inaltime maxima de 127 m, o lungime la coronament de 435 m si un volum de beton de 1,625 mil.m³; volumul total de apa acumulata se ridica la 1,230 mld.m³.    

Barajul si lacul de acumulare de la Bicaz

Barajul are cele doua parametre frante astfel incat platourile situate pe versanti (de inaltime mai redusa) si in albie (de inaltime maxima) se respecta conditiile clasice de rezistenta si stabilitate la alunecare.

Barajul Izvorul Muntelui este prima lucrare de acest gen in tara care a fost echipata in mod sistematic cu aparatura moderna de masura si control.

Exemple de amenajari pe derivatie:

- Amenajarea Pangarati - Bacau - prima lucrare de amenajare pe derivatie a fost cea de pe raul Bistrita, sectorul Pangarati - Bacau, avand in amonte acumularea si centrala Bicaz.

Aceasta amenajare intra in exploatare intre anii 1960-1966, cuprinzand urmatoarele sectoare:

- Sectorul Pangarati - Roznov I (Vanatori)

Pe acest sector s-au executat doua centrale baraj Centrala Hidroelectrica Pangarati, Centrala Hidroelectrica Piatra Neamt si o centrala pe derivatie, Centrala Hidroelectrica Vaduri.

Centralele prelucreaza o cadere bruta de 56 m, iar debitul instalat transportat prin canalele de derivatie corespunzatoare fiecarei centrale este de 180 m³/s pentru Centrala Hidroelectrica Pangarati, 200 m³/s pentru Centrala Hidroelectrica Vaduri si 84 m³/s pentru Centrala Hidroelectrica Piatra Neamt.

- Sectorul Roznov I (Vanatori) - Racova

Pe acest sector s-au executat cinci centrale pe derivatie, avand in amonte lacul Roznov I (Vanatori):

- Centrala Hidroelectrica Roznov I (Vanatori);

- Centrala Hidroelectrica Roznov II;

- Centrala Hidroelectrica Zanesti;

- Centrala Hidroelectrica Costisa;

- Centrala Hidroelectrica Buhusi.

Centralele prelucreaza o cadere bruta de 97,90 m, iar debitul instalat, acelasi in toate centralele este de 84 m³/s.

- Sectorul Racova - Bacau II

Pe acest sector s-au executat patru centrale pe derivatie, fiecare dintre ele avand in amonte o acumulare proprie:

- Centrala Hidroelectrica Racova;

- Centrala Hidroelectrica Garleni;

- Centrala Hidroelectrica Bacau I;

- Centrala Hidroelectrica Bacau II.

Centralele prelucreaza o cadere bruta de 68,50 m, iar debitul instalat in toate centralele este de 180 m³/s. Lungimea canalelor de derivatie pe intreaga amenajare a raului Bistrita este de 64293 m, canalele avand o sectiune transversala trapezoidala protejata cu dale de beton.

Dalele de beton, turnate la fata locului au o grosime de 15 cm si sunt armate numai in zonele de accidente geologice si in cele cu profil aflat in sapatura si partial in umplutura.

Regimul de exploatare este la varf pentru sectoarele Pangarati - Roznov I (Vanatori) si Racova - Bacau II si la baza pentru sectorul Roznov I (Vanatori) - Racova.

Tot pe cascada Bistrita aval exista doua centrale (singurele din tara) Centrala Hidroelectrica Piatra-Neamt si Centrala Hidroelectrica Buhusi fara transformatoare ridicatoare care au barele colectoare la tensiunea generatoarelor (6,3 kV) racordate direct prin cabluri subterane, la statiile de distributie din orasele Piatra-Neamt si Buhusi.

Primii pasi importanti pe calea optimizarii numarului de grupuri si a realizarii in tara noastra a unor hidrogeneratoare cu trepte de putere refolosibile la cat mai multe centrale pe cascada Bistrita aval, incepand cu Centrala Hidroelectrica Roznov II, pusa in functiune in 1964 si terminand cu Centrala Hidroelectrica Bacau II, pusa in functiune in 1966.

Asfel la 11 centrale ale acestei cascade s-au folosit numai patru tipodimensiuni de hidrogeneratoare dintr-o ,,prima generatie" cu randamente si greutati specifice mai modeste.

Primul hidrogenerator construit de U.C.M. Resita cu tensiunea 10,5kV.

La Centrala Hidroelectrica Zanesti si Centrala Hidroelectrica Costisa s-au conceput pentru prima data folosindu-se aparatura de productie interna, statii de conexiune la tensiunile de 110 kV si 15 kW, folosindu-se transformatoare cu 3 infasurari de 6,3/15/110 kV, 20 MW.

In perioada anilor 1960 la primele centrale de conceptie proprie de pe cascada Bistrita - aval, circuite care necesitau un numar prea mare de cabluri pentru curenti de ordinul a 1500 - 2500 A dintre bornele generatoarelor si barele colectoare de 6,3 kV si dintre aceste bare si transformatorul ridicator au fost realizate si sub forma de bare rigide din aluminiu, cu sectiune dreptunghiulara sustinute de izolatoare din portelan fixate la randul lor pe console metalice incastrate in tavane sau pereti.

Linia de 220 V Centrala Hidroelectrica Stejaru - Bicaz - Fantanele in lungime de 135,6 km, a fost pusa in functiune initial la 110 kV in anul 1961, pentru ca de la 29.07.1963 sa fie prima linie din tara care a functionat la tensiunea de 220 kV, stalpul de sustinere al liniei fiind de tip "pisica".

In prezent in activitatea de proiectare se lucreaza la trecerea schemelor electrice cu relee la scheme cu componente electronice.

In acest scop s-au elaborat scheme de comanda si automatizare cu module electronice sau cu automate programabile, ambele cu componente fabricate in tara.

Aceste sisteme permit centralizari pe spatii mai mici ale echipamentelor de comanda si control si conditii superioare de eploatare, prin posibilitatea testarii bunei functionari a schemelor circuitelor secundare inainte de a se efectua comenzile propriu-zise de executie.

Un sistem de comanda a proceselor de pornire - oprire ale hidroagregatelor cu automate programabile a fost implementata la Centrala Hidroelectrica Turceni si la Centrala Hidroelectrica Cernavoda.

Dupa cinci ani de exploatare a automatelor programabile de la Centrala Hidroelectrica Turceni, rezultatele sunt foarte bune.

Electrificarea Romaniei a fost realizata prin studierea, proiectarea si executarea unui numar mare de instalatii de producere, transport si distributie care asigura alimentarea cu energie electrica a consumatorilor de pe un intins teritoriu al tarii.

Principalele obiective avute in vedere in acest scop au fost:

- crearea posibilitatilor ca pe intreg teritoriul tarii sa se dispuna de energie electrica;

- livrarea energiei sa se faca cu continuitate, la parametrii prestabiliti si la un pret care sa asigure dezvoltarea economica.

Vasta actiune de electrificare, inceputa in 1882, nu se va limita la ceea ce s-a realizat pana in prezent, ci va trebui sa continue spre a satisface necesitatile viitoare.