CATEGORII DOCUMENTE |
Aeronautica | Comunicatii | Electronica electricitate | Merceologie | Tehnica mecanica |
I.1. Principalii parametrii de regim dinamic ai amplificatorului operational (AO), sunt:
amplificarea de mod diferential in
bucla deschisa , definita
conform relatiei (1) pentru schema din fig.1.a,
este dependenta de tensiunile de alimentare ale AO si de
rezistenta de sarcina ; valorile tipice sunt de ordinul a 105106
;
(1)
impedanta de intrare
diferentiala, , definita conform relatiei (.2) pentru fig.1.a :
(2) si
are valori de ordinul a catorva zeci sau sute de kW
impedanta de intrare de mod comun , definita pentru o tensiune aplicata
simultan pe cele doua intrari ale AO fata de masa are
valori tipice foarte mari (zeci, sute de MW
factorul de rejectie a modului comun , ce reprezinta o masura a
contributiei tensiunii de mod comun de la intrare la tensiunea de
iesire a AO (fig.1.b) ; are
valori de 103105 ;
impedanta de iesire a AO cu bucla
deschisa ; este de
ordinul a catorva zeci sau sute de W
banda de trecere a AO, definita ca frecventa la care amplificarea diferentiala in bucla deschisa scade cu 3 dB fata de valoarea ei in curent continuu ; este foarte mica, la bA741, circa 10Hz ;
I.2. Datorita nesimetriei schemei electronice a AO, caracteristica de transfer a acestuia nu trece prin originea axelor (fig.1.c) ; pentru caracterizarea abaterilor, se definesc :
tensiunea de decalaj raportata la
intrare, ;
curentul de polarizare , definit ca semisuma curentilor de intrare (fig.1.d)
(3);
curentul de decalaj , definit ca
diferenta dintre curentii de intrare, luat intotdeauna cu semnul +
(4) ;
derivele termice ale acestor trei marimi, adica variatiile lor determinate de modificarea temperaturii de lucru.
I.3. Parametrii circuitului de iesire al AO caracterizeaza disponibilitatile AO de a comanda o sarcina data :
tensiunea maxima de iesire pentru
semnal nedistorsionat, , definita prin caracteristica de transfer din fig.1.c ; depinde de tensiunile de
alimentare ale AO si de sarcina ;
viteza de variatie a tensiunii de
iesire a AO, , masurata
in V/ms, indica panta
maxima a tensiunii de iesire in cazul excitatiei cu semnal mare
la intrare si este determinata de banda de trecere a AO si de
structura etajului final (fig.1.e) ;
se foloseste relatia :
(5) ;
raspunsul tranzitoriu al AO, definit pentru un impuls de amplitudine mica, AO functionand pe o sarcina capacitiva, in montaj de repetor de tensiune ; este determinat de caracteristica de frecventa a AO ;
I.4. Masurarea unora dintre parametrii AO se face cu o schema de compensare in care se foloseste un AO auxiliar intr-o bucla de reactie negativa, asa cum se vede in fig. 2.
Tensiunea
la iesirea amplificatorului de masura, , se poate deduce sub forma :
(6)
In
functie de starile comutatoarelor si
si de
valorile tensiunilor
si
rezulta
urmatoarele combinatii utile :
|
|
|
|
|
|
|
inchis |
inchis |
|
|
|
||
deschis |
deschis |
|
|
|
||
deschis |
inchis |
|
|
|
||
inchis |
deschis |
|
|
|
||
inchis |
inchis |
|
|
|
|
|
inchis |
inchis |
|
|
|
|
|
inchis |
inchis |
|
|
|
|
|
inchis |
inchis |
|
|
|
|
Prin s-a notat raportul :
>>1
Rezulta
urmatoarele relatii de calcul, presupunand >> r :
tensiunea de decalaj raportata la
intrare : (7)
curentul de decalaj : (8)
curentul de polarizare : (9)
amplificarea de tensiune in bucla
deschisa : (10)
factorul de rejectie a modului comun : (11)
I.5. Masurarea parametrilor circuitului de
iesire al AO se realizeaza cu ajutorul unei scheme elementare de
amplificare. Pentru tensiunea maxima de la iesire, , se foloseste schema de amplificator
neinversor din fig.3, cu semnal
sinusoidal la intrare care sa produca limitarea tensiunii la
iesire, iar pentru viteza de variatie a tensiunii de iesire,
aceluiasi circuit i se aplica impulsuri de amplitudine mare care
sa determine limitarea tensiunii de iesire ca in fig.1.e. Raspunsul tranzitoriu se masoara pentru un
repetor de tensiune ce lucreaza pe o sarcina capacitiva si
excitat cu un impuls de amplitudine mica.
II. Desfasurarea lucrarii
|
|
|
|
|
|
|
|
inchis |
inchis |
r =47 W |
r =47 W |
VL1=3V |
|
||
deschis |
deschis |
r+Rg=47+27 K |
r+Rg=47+27 K |
VL2=5.7V |
|
||
deschis |
inchis |
r+Rg=47+27 K |
r+Rg=47+27 K |
VL3=12.4V |
|
||
inchis |
deschis |
r =47 W |
r =47 W |
VL4= -3.8V |
|
||
inchis |
inchis |
r =47 W |
r =47 W |
+10 V |
VL5=2.58V |
|
|
inchis |
inchis |
r =47 W |
r =47 W |
-10 V |
VL6=2.42V |
|
|
inchis |
inchis |
r =47 W |
r =47 W |
+10 V |
1.75 V |
|
|
inchis |
inchis |
r =47 W |
r =47 W |
-10 V |
4.25 V |
|
II.1. Se conecteaza bornele 6 si 7 la
masa. Se masoara tensiunile
si
pentru cele
patru combinatii ale comutatoarelor
si
. Folosind relatiile (7), (8) si (9) se
determina tensiunea de decalaj,
, curentul de
decalaj,
, si curentul de polarizare,
; VD=3 mV
; ID=100 nA
; IB=300 nA
Rezultatele obtinute in urma masuratorilor efectuate :
|
|
|
|
|
|
T |
|
|
T |
II.2 Se masoara factorul de rejectie a
surselor de alimentare. In acest scop, se modifica tensiunile de alimentare simultan la 10 V, realizand = 5V. Se masoara noua valoare a
tensiunii de decalaj,
, si se determina factorul de
rejectie a surselor de alimentare cu relatia :
Ualimentare |
VL1 |
VD |
|
3 V |
3 mV |
|
2.5 V |
2.5 mV |
SVR; SVR=100 mV / V
II.3. Comutatoarele si
raman pe
pozitia inchis (rezistentele
scurcircuitate),
iar borna 6 ramane conectata la masa; la borna 7 se
masoara tensiunea
=10 V, reglabila cu potentiometrul P2
si apoi se masoara
. Se regleaza
= -10 V si se masoara tensiunea
. Se determina amplificarea de tensiune in
bucla deschisa, cu relatia (10).
Determinarea lui A0 - amplificarea de tensiune in bucla deschisa :
A0=1.25*105
Se masoara impedanta
de iesire a AO. Pentru aceasta, in conditiile normale de lucru
(alimentare la 15 V si =10 V), se masoara amplificarea de
tensiune in gol,
si apoi,
aceeasi marime intr-o sarcina
=1kW
(conectand bornele 5 si 10 impreuna).
Rezistenta de iesire se calculeaza cu expresia :
(13).
Determinarea impedantei de iesire a AO:
Ualim=15 V ; VR=U=10 V; A0=1.25*105 ;
RS=103 W
V'L5=1.98
V ; V'L6=2.15 V T A0S= ; A0S =
1.17*105
; R0=68 W
II.4. Comutatoarele si
raman
inchise pana la sfarsitul lucrarii. Se conecteaza borna 7
la masa si se regleaza cu potentiometrul
tensiunea de
mod comun care se masoara la borna 6. Pentru
=10 V se masoara
iar pentru
= -10 V se masoara
si apoi
se determina
cu
relatia (14.11).
Determinarea CMR (Factorul de rejectie pe modul comun):
=10 V T VL7=1.75
V
= -10 V T VL8=4.25
V
; CMR=8*103
II.5. Se trece comutatorul K pe pozitia b,
deconectand circuitul amplificatorului operational auxiliar. Se
realizeaza schema de amplificator neinversor, cupland borna 9 la
masa. Se aplica semnal sinusoidal de frecventa 200 Hz la
borna 8 si se mareste nivelul pana cand semnalul de la
iesire (borna 5) incepe sa fie limitat, determinandu-se astfel , ce se citeste pe osciloscop. Se va
masura
pentru AO
alimentat la 15 V si la 10 V fara
sarcina si cu sarcina
= 1 kW (borna 10).
Pentru semnal sinusoidal de amplitudine 45 mV si frecventa 200 Hz aplicat pe intrarea neinversoare a AO se obtine limitarea semnalului.
1. AO alimentat la 15 V :
1.a Fara sarcina RS :
1.b Cu sarcina RS :
2. AO alimentat la 10 V :
2.a Fara sarcina RS :
2.b Cu sarcina RS :
Tabel de date si rezultate:
U |
RS |
V0max |
AO alimentat cu |
|
14.9 V |
15 V |
1 KW |
14.6 V |
AO alimentat cu |
|
V |
10 V |
1 KW |
V |
II.6. La intrarea 8 a amplificatorului neinversor se aplica impusuri de frecventa f = 5 kHz si cu amplitudinea de 5 V (factorul de umplere fiind 0,5) ; la iesire se constata saturarea bilaterala a AO si se determina viteza de variatie a tensiunii de iesire, cu relatia (5).
Baza de timp a osciloscopului : 1ms/div
Tensiunea raportata la diviziuni : 5mV/div
Se constata din figura de mai sus limitarea bilaterala a AO , pentru :
DV=14.9 V si Dt=0.04,adica ; deci SR=0.38 V/ms.
II.7. Pentru montajul repetor de tensiune (borna 9 lasata in aer), incarcat cu o sarcina capacitiva (bornele 5 si 11 cuplate impreuna), se aplica la borna 8 impulsuri de amplitudine 0,1 V si perioada 5 ms si se vizualizeaza tensiunea de la iesirea AO. Se masoara timpul de crestere (intre 0,1 si 0,9 din valoarea finala) si valoarea maxima a supracresterilor.
Baza de timp a osciloscopului : 1ms/div
Tensiunea raportata la diviziuni : 5mV/div
Timpul de crestere tCR=1.8ms.
Observatii si concluzii:
Impedanta de intrare de mod comun, Zic , definita pentru o tensiune aplicata simultan pe cele doua intrari fata de masa, are valori tipice foarte mari (zeci, sute MΩ).
Impedanta de iesire a AO cu bucla deschisa, Z0 , este de ordinul a cateva zeci sau sute de Ω.
Factorul de rejectie de mod comun, CMR, ce reprezinta o masura a contributiei tensiunii de mod comun de la intrare la tensiunea de iesire a AO are valori de 103-105.
Amplificarea de mod diferential in bucla deschisa, A0, este dependenta de tensiunile de alimentare ale AO si de rezistenta de sarcina. Valorile tipice sunt de ordinul a 105-106.
Impedanta de intrare diferentiala, Zi, are valori de ordinul a catorva zeci sau sute de kΩ.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1166
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2025 . All rights reserved