PLANUL CALITATII REFERITOR LA LUCRARILE DE REPARATIE PE O LINIE ELECTRICA AERIANA (LEA)

1. Lucrarilor de mentenanta pe a linie electrica aeriana (LEA)

Lucrarile de mentenata au ca scop cresterea gradului de siguranta in exploatare a liniei si reabilitarea completa a elementelor acesteia prin executarea lucrarilor prevazute in Documentatiile tehnice elaborate de proiectant (Proiect Tehnic, Caiet de sarcini, Detalii de executie) si avizate de consultant si beneficiar.

Lucrarile de reparatii reprezinta totalitatea actiunilor executate conform ciclurilor normate de reparatii in vederea asigurarii functionarii LEA in conditii de siguranta impuse de normativele de proiectare si exploatare, cu precizarea ca readucerea unei linii electrice aeriene la parametrii initiali este practic imposibila din cauza uzurii tuturor elementelor componente in perioada de exploatare.

In urma executarii lucrarilor de reparatii, principalele avantaje ce se vor obtine in SEN sunt :

Reducerea numarului de incidente.

Preintampinarea distrugerii unor elemente din componenta LEA cu consecinte foarte grave asupra functionarii sistemului energetic.

Reducerea/eliminarea costurilor economice si sociale legate de nefurnizarea energiei electrice.

Reducerea lucrarilor de mentenanta.

Cresterea sigurantei in exploatare a SEN.

1.1. Caracteristicile necesare aplicarii cu succes a operatiilor de mentenanta

In vederea asigurarii activitatii de mentenanta, trebuie respectate urmatoarele trei trasaturi esentiale ale conceptului:

- disponibilitatea, pentru analiza avariilor potentiale, analiza cauzelor si remediilor, evaluarea fiabilitatii sistemului, reducerea duratei de reglaj, stocajul informatiilor pentru utilizarea de materiale noi ;

- performanta, legata de utilizarea rationala a echipamentului, instruirea - calificarea operatorilor, interventia rapida pentru remedierea micro - avariilor , intersanjabilitatea sistemelor, ajutorul dat la stabilirea diagnosticului, obtinerea si utilizarea informatiilor;

calitatea, avand drept scop detectarea rapida a defectelor, eliminarea acestora, analiza cauzelor care le-au provocat, aplicarea remedierilor, curatenia, ordinea.

1.2. Directii pe plan mondial privind mentenanta liniilor electrice aeriene

In conformitate cu aceste reglementari interne si internationale, aplicarea unei politici generale de mentenanta are la baza urmatoarele :

a) Conditii de functionare

- conditii de mediu in functionare care influenteaza sistemul;

- conditii de mediu ce influenteaza mentenanta ;

- mijloacele de identificare a cerintelor de mentenanta, in special detectarea defectarilor si localizarea cauzelor ;

- restrictie de acces ;

separarea in parti a echipamentului din motive de mentenanta, impusa de pozitie, de nivelul reparatiilor si de calificarea celui care executa mentenanta.

b) Conditii logistice

- mijloace de mentenanta ;

- echipamente pentru incercari ;

- materialul care contribuie la mentenanta ;

- personalul de intretinere si pregatirea acestuia ;

- documentatie tehnica si manuale de mentenanta ;

- conditii de transport, manipulare si depozitare.

c) Date din exploatare

- motivele actiunilor de mentenanta efectuate ;

- tipul actiunilor de mentenanta executate, care poate fi mentenanta planificata (service, inspectie, calibrare, revizie, schimbare piese), sau mentenanta neplanificata (remedieri avarii, inlocuiri elemente defecte, etc).

- numarul de om - ore pentru actiunea de mentenanta ;

- durata totala de nefunctionare datorita mentenantei ( durata datorita mentenantei active, durata datorita intarzierii mentenantei) ;

- numar ore de functionare ;

- numarul persoanelor echipei de mentenanta si nivelul de calificare ;

- utilizarea echipamentelor de incercari / verificari ;

consum materiale si piese de schimb.

d) Scopul unui program de mentenanta

Costul mentenantei unui sistem / echipament, variaza cu marimea si complexitatea acestuia si cu gravitatea defectiunilor ce le poate suferi, dar poate constitui o mare parte din costul total al exploatarii active.

Deoarece minimizarea costului total trebuie sa fie obiectivul principal al clientului, asigurandu-se ca toate celelalte cerinte sunt indeplinite, este necesar ca acesta sa acorde atentie mentenantei sistemului / echipamentului in perspectiva duratei totale de viata.

O cerinta esentiala este de asemenea realizarea unei mari disponibilitati a sistemului / echipamentului.

Programul de mentenanta si deci costul acestuia variaza de la un sistem la altul si va trebui planificat diferentiat.

Aplicarea programelor de mentenanta se realizeaza prin :

- actiuni corective ;

- actiuni preventive ;

actiuni de modificare ;

1.3. Planificarea strategica si operativa a mentenantei

a) Planificarea mentenantei in conformitate cu starea reala a elementelor structurii

Sistemul managerial de mentenanta (SMM) ofera informatii precise asupra starii tehnice a tuturor elementelor structurii pe baza datelor furnizate prin expertizari (inspectii) pe teren.

Acest volum amplu de date de baza este procesat prin SMM, rezultand urmatoarele :

- reparatii tehnice ;

- inspectii necesare ;

- programe de lucru pentru planificarea strategica si operativa a mentenantei.

In cadrul SMM planificarea mentenantei nu este divizata exact in parti strategice si parti operative.

De exemplu, daca pentru o sectiune de linie, SMM impune lucrari de mentenanta, este planificare operativa.

Daca lucrarile se impun la nivelul intregii retele de transport, este o planificare strategica.

SMM face posibila planificarea operativa - strategica pe baza aceleiasi baze de date.

b) Planificari operative

Legatura dintre SMM si inspectiile (verificarile) din teren este biunivoca :

- verificarile din teren furnizeaza datele cerute de SMM ;

- SMM dirijeaza inspectiile catre structurile si sectiunile de linie care necesita in primul rand aceste verificari, datorita starii tehnice.

Intocmirea programelor de lucru este punctul principal din cadrul planului de mentenanta operativa.

Vor fi alese defectiunile ce trebuie reparate si vor fi estimate costurile si necesarul de materiale si utilaje necesar.

Daca mentenanta retelei de transport se axeaza numai pe extinderea culegerii datelor din teren fara procesarea acestora in SMM, exista pericolul ca planurile de mentenanta sa fie sufocate de volumul imens al datelor colectate.

SMM face posibila alegerea din baza de date a defectiunilor care vor trebui introduse in programele de lucru (remedieri).

Pentru fiecare defectiune inclusa in programul de remedieri sistemul calculeaza costurile necesare si duratele de interventie.

Pot fi intocmite programe atat pentru remedieri cat si pentru intreaga retea de transport.

c) Planificari strategice

Planificarea strategica a mentenantei implica optimizarea acesteia din punct de vedere cantitativ si calitativ, luand in considerare performantele posibil de realizat , costul si siguranta.

Analizele se refera la intreaga retea de transport si nu la linii individuale.

Datele culese uniform si clasificate in functie de starea reala, reprezinta o baza foarte buna pentru planificarea strategica a mentenantei, pretandu-se totodata si la analize statistice.

SMM face posibila analiza conditiilor reale actuale ale unei retele la nivel strategic.

In acest mod se stabilesc liniile in stare buna si cele necorespunzatoare. Aceasta permite alocarea de fonduri pentru mentenanta in zonele critice.

SMM permite de asemenea compararea sistemului existent de mentenanta si starea actuala, a retelei sugerand posibile schimbari.

d) Optimizarea starii tehnice a liniilor si reducerea costurilor aferente mentenantei

Aceasta reprezinta o parte a programarii strategice. Optimizarea se efectueaza la nivelul intregii retele de transport si nu pentru anumite sectiuni.

Optimizarea a fost divizata in doua parti :

- optimizarea pe termen lung ;

- optimizarea pe cinci ani.

e) Optimizarea pe termen lung

Aceasta actiune are ca scop stabilirea celor mai economice stari de functionare si interventie care pot fi mentinute in conformitate cu delimitarea claselor de uzura.

De asemenea, este necesara evaluarea riscurilor asumate prin reducerea cheltuielilor de mentenanta. In cadrul SMM sunt comparate minimalizarea cheltuielilor de mentenanta cu riscurile asumate. Cu cat o retea este intr-o stare mai buna, cu atat riscurile sunt mai mici.

Optimizarea pe termen lung furnizeaza urmatoarele rezultate :

- stabileste clasele de stare tehnica a caror mentinere implica cele mai mici costuri pentru mentenanta pe termen lung ;

- interventiile necesare pentru mentinerea LEA in conditiile de mai sus ;

- costurile rezultate prin efectuarea unei mentenante optime a retelei ;

d) Optimizarea pe termen scurt (cinci ani)

Aceasta activitate, are ca scop stabilirea celui mai economic program pe cinci ani pentru a aduce starea actuala a retelei la o stare propusa.

Acest program va include lucrarile necesare si costurile aferente esalonate pe cinci ani.

1.4.Instrumentele de efectuare a mentenantei:

Pentru realizarea practica a mentenantei se impune apelarea la urmatoarele instrumente de lucru:

- utilizarea metodelor de masura si analiza ;

- aplicarea unui plan de actiune structurata si planificata ;

- aplicarea metodelor de animatie pentru imbunatatirea complementaritatii operatorilor;

- evidentierea rezultatelor pentru a le ameliora in permanenta (costul opririlor, costul non-performantei, costul non-calitatii).

2. Descrierea lucrarilor de mentenanta a LEA

Elementele componente

O LEA este alcatuita din urmatoarele paprti principale din urmatoere elemente principale:

- fundatii;

- stalpi;

- izolatoare;

- conductoare active si de protectie;

2.2 Lucrarile de reparatie

Principalele lucrari de reparatii care se vor executa sunt urmatoarele:

lucrari ce se vor executa la baza stalpilor (defrisari vegetatie, nivelari, drenari);

lucrari ce se vor executa asupra fundatiilor (tencuieli sclivisite, reparatii caciuli, hidrofobizari);

verticalizari stalpi

lucrari ce se vor executa la prizele de legare la pamant (remedieri prize, masurarea rezistentei prizelor stalpilor si refacerea prizelor necorespunzatoare);

protectia anticorosiva a stalpilor;

inlocuirea sau dublarea barelor deformate precum si completarea barelor si suruburilor lipsa;

montare dispozitive treapta de scara pentru toti stalpii;

montarea placutelor de numerotare noi;

montarea placutelor de avertizare si interdictie noi;

montarea placutelor de numerotare aeriene;

montare conductoare active;

montare conductoare protectie;

montare antivibratoare pe conductoarele active pe toata linia;

inlocuirea elementelor capa-tija sparte din componenta lanturilor de izolatoare;

inlocuirea clemelor de sustinere cu cleme de sustinere din aliaj de aluminiu de tip;

reglementarea incrucisarilor cu alte obiective noi aparute;

asigurarea gabaritului fata de sol in deschiderile cu probleme;

reamenajarea drumurilor de acces la borne;

balizarea de zi a stalpilor si a conductoarelor de protectie in deschiderile de traversare peste DN si ape cu lungimi mai mari de 100 km.

3. Asigurarea calitatii

Scopul planului calitatii este acela de a urmarii realizarii lucrarilor precizate in proiectul tehnic (PT), cu respectarea specificatiilor tehnice (CS) si execute in conformitate cu (DE)

3. 1. Generalitati

Asigurarea calitatii se va realiza in conformitate cu capitolele corespunzatoare din SR EN ISO 9001.

Programul de Asigurare a Calitatii al Contractorului va include sistemele si procedurile adoptate pentru asigurarea respectarii cerintelor Contractului.

Acest program va include urmatoarele :

- un stadiu al procurarii sau fabricatiei materialelor/tehnologia de fabricatie in care nu se va executa nici o lucrare fara acordul scris al Beneficiarului sau al reprezentantilor acestuia;

- un stadiu al procurarii sau fabricatiei materialelor/tehnologia de fabricatie, pentru care este necesara anuntarea Beneficiarului pentru monitorizarea atenta a activitatii;

- un stadiu al executiei lucrarilor la care se vor stabili fazele determinante unde este necesara anuntarea Beneficiarului in vederea continuarii lucrarilor.

Cerintele Caietului de Sarcini sunt obligatorii pentru executantul lucrarilor si nu il absolva pe acesta de a realiza si alte activitati pe care le considera necesare pentru asigurarea calitatii lucrarilor.

3.2. Programul de Asigurarea Calitatii - AQ

Programul AQ va include urmatoarele detalii :

- structura de organizare a Contractorului;

- obligatiile si responsabilitatile personalului desemnat sa asigure calitatea lucrarilor;

- sistemul de procurare, receptie si verificarea materialelor;

- sistemul pentru asigurarea calitatii executiei lucrarilor;

- sistemul de control al documentatiei;

- planul privind audit-ul Contractorului;

- o lista cu procedurile administrative si de lucru necesare pentru indeplinirea si verificarea cerintelor privind calitatea Contractului. Aceste proceduri vor fi puse la dispozitia Beneficiarului pentru verificare.

Programul AQ va fi transmis Beneficiarului pentru aprobare inainte de inceperea lucrarilor, in cazul in care sistemul de calitate al Contractorului nu a fost anterior auditat si aprobat de acesta.

3.3. Planul calitatii

Contractorul va intocmi un Plan al Calitatii pentru fiecare lucrare din cadrul Contractului. Fiecare Plan al Calitatii va stabili activitatile intr-o ordine logica si va tine cont de urmatoarele:

- o structura a lucrarilor propuse si programul de realizare;

- structura organizatorica a Contractorului pentru acest Contract;

- obligatiile si responsabilitatile personalului desemnat cu asigurarea calitatii;

- inspectia materialelor livrate;

- referinte la procedurile de asigurare a calitatii specifice fiecarui tip de activitate;

- verificari finale si teste.

Planul Contractorului cu privire la calitate va fi transmis spre aprobarea Beneficiarului in timp util inainte de inceperea lucrarilor.

3.4. Controlul calitatii

3.4.1. Inspectie si testare

Principala responsabilitate in ceea ce priveste verificarile si testarile revine Contractorului. Verificarea si aprobarea desenelor, materialelor si a Procedurilor de Executie sau eventuala neefectuare a anumitor verificari de catre Beneficiar nu il absolva pe Contractor de nici una din obligatiile sau responsabilitatile privitoare la realizarea lucrarilor conform Contractului. Verificarile si testarile trebuie sa fie notificate astfel incat sa fie posibil sa se constate daca au fost intreprinse. Rapoartele de verificare trebuie sa includa: titlul Contractului, numele verificatorului/autorului testarii, data verificarii/testarii, tehnica utilizata, standardul de acceptare si acceptabilitate.

3.4. 2. Teste de tip, individuale si de rutina

Teste de tip, individuale si de rutina vor fi efectuate pentru toate componentele furnizate. Beneficiarul poate renunta la solicitarea sa privind testele de tip daca se prezinta de catre Contractor numarul necesar de certificate de incercare fie avizate de o organizatie independenta de asigurare a calitatii, fie preluate de o organizatie independenta de testare, care sa mentioneze ca respectiva componenta a trecut cu succes testele tip prezentate in aceasta Specificatie.

Se vor efectua toate verificarile necesare demonstrarii cerintelor de calitate specifice lucrarilor descrise in acest Caiet de sarcini. Aceste teste vor fi incluse in Planul Calitatii.

3.4. 3. Certificat de atestare

Anterior eliberarii 'certificatului de accept livrare' sau a acordului de transport, Contractorul trebuie sa prezinte Beneficiarului exemplarele necesare ale certificatului de atestare. Certificatul va fi insotit de certificatele de incercare a materialelor, de rapoarte de inspectie, de rapoarte de testare tip si individuale.

3.4.4. Monitorizarea Programului de AQ

Urmarirea Programului de AQ va fi efectuata de Beneficiar pe toata perioada desfasurarii Contractului. Aceasta va lua forma supravegherii activitatilor la locurile de munca si/sau prin audituri ale sistemelor si procedurilor Contractorului referitoare la modul sau de organizare a Programului de AQ. In cazul aparitiei oricaror deficiente, vor fi aprobate si implementate actiuni corectoare.

Contractorul va furniza toate facilitatile inclusiv accesul la Furnizori sau Subcontractori, pentru a inlesni Beneficiarului monitorizarea activitatilor.

3.4.5. Furnizori si Subcontractori

Contractorul va asigura conformarea la cerintele acestei Specificatii a oricaror Furnizori sau Subcontractori numiti de el in cadrul Contractului. Anterior numirii oricarui Furnizor/Subcontractor, Contractorul trebuie sa se asigure ca organizarea lor privitoare la Asigurarea Calitatii este conform cerintelor SR EN ISO 9001 precum si cu aceasta Specificatie.

Auditarea Contractorului privitoare la organizarea de catre Furnizor/Subcontractor a Programului de AQ va fi documentata pentru a demonstra Beneficiarului eficacitatea acestuia.

4. Intocmirea Planului Calitatii privind lucrarile de mentenata a LEA

4.1 Generalitati

Planul Calitatii cuprinde totalitatea actiunilor intreprinse de manager (Directorul de Proiect) pentru stabilirea directiei care trebuie urmata in cadrul sistemului decizional, pe baza informatiilor existente (reale din teren) si a Proiectelor de Executie pentru indeplinirea obiectivelor asumate. Planul Calitatii implica precizarea obiectivelor si formularea lor intr-un plan al calitatii care trebuie urmarit si indeplinit de toti factorii implicatii in realizarea obiectivelor.

Planul este un ansamblu coerent de obiective ce trebuie infaptuite, pentru fiecare obiectiv prevazandu-se actiunile ce contribuie la atingerea lui si resursele necesare (umane, materiale, financiare informationale, timp).

Planul calitatii poate avea ca anexe planuri partiale intocmite de constructor si avizate de Benefiar care pot descrie pe larg toate operatiunile necesare a fi executate pentru fiecare din lucrarile prezentate la punctul 2.2 si care pot sa contina:

obiectivele ce trebuie realizate in conformitate cu Proiectul Tehnic ;

mijloacele folosite in acest scop;

termenele la care obiectivele trebuie indeplinite;

documentele de referinta pe baza carora sunt realizate si urmarite indeplinirea obiectivelor;

4.2. Elaborarea planului calitatii

Lucrarile de reparatie trebuie executate in conformitate cu documentatiile intocmite de proiectant (PT, CS, DE) si care fac referire la fiecare din partile elementele mai sus mentionate.

Fiecare documentatie cuprinde:

lucrarile care trebuie efectuate asupra structurii LEA pentru aducerea acesteia la parametri optimi;

specificatiile tehnice pentru fiecare lucrare necesara a se executa asupra structurii liniei;

listele de cantitati de lucrari care trebuie efectuate pentru indeplinirea solicitarilor din specificatiile tehnice;

modul in care se executa lucrarile de reparatie defalcate pe fiecare element de LEA (fundatii, stalpi ,izolatoare, conductoare active si de protectie etc);

Informatii suplimentare (anexe) menite a ajuta executantul in realizarea lucrarilor cat si in urmarirea calitatii acestora;

Fiecare din aceste documente de referinta au fost aprobat de proiectant si consultant si avizate de beneficiar, devenind documente obligatorii in procesul de executie a lucrarilor de reparatie.

In elaborarea planului calitii se va urmari urmatoarele aspecte:

- stabilirea sau identificarea clara a obiectevelor ce trebuie indeplinite;

- documentarea si definirea activitatilor referitoare la calitate, aplicabile situatiei date.

- stabilirea mijloacelor si a activitatilor prin care sunt indeplinite obiectivele cu respectarea tuturor cerintelor privind indeplinirea calitatii;

- stabilirea personalului calificat responsabilizat cu urmarirea indeplinirea obiectivelor pe baza planului calitatii si cu putere de decizie in stabilirea activitatilor, astfel incat sa se indeplineasca intocmai conditiile de calitate;

- exceptiile specifice;

- conditiile de valabilitate

Planul calitatii va indica, fie direct, fie prin referire la procedurile documentate (PT, CS, DE), cum vor fi efectuate activitatile cerute, cum sunt rezolvate conflictele sau ambiguitatile in ceea ce priveste cerintele si rezultatele acestor analize, urmand a fi inregistrate.

Formatul si nivelul de detaliere ale planurilor calitatii ar trebui corelate cu fiecare conditie convenita cu clientul, cu metodele de operare ale furnizorului si cu complexitatea activitatilor care vor fi efectuate.

Planul calitatii trebui sa fie cat mai scurt posibil si sa satisfaca prevederile Standardelor Internationale sau Nationale.

Planul calitatii poate fi un document de sine statator sau poate fi inclus ca parte a unui alt document sau a altor documente.

De asemenea poate fi necesara dezvoltarea unui plan al calitatii alcatuit dintr-un numar de parti , fiecare reprezentand cate un plan pentru o etapa distincta ca de exemplu proiectarea, aprovizionarea sau inspectia si incercarea sau pentru activitati specifice ca planul pentru dependabilitate.

O atentie deosebita trebuie acordata termenilor utilizati in elaborarea acestuia, care trebuie sa fie pe deoparte clar definiti dar care totodata sa indice si o oarecare flexibilitate atat in executarea activitatilor planificate cat si in urmarirea indeplinirii acestora conform planului calitatii.

Spre exemplu conform SR ISO 10005 pot fi utilizati urmatorii termeni:

- "trebuie" pentru a exprima o prevedere care este obligatorie intre doua sau mai multe parti;

- "va trebui" pentru a exprima o declaratie a scopului sau o intentie a unei parti;

- "ar trebui" pentru a recomanda una din posibilitati;

- "poate" sau "se poate" pentru a indica desfasurarea actiunilor premise in limitele planului calitatii;

De asemenea o atentie deosebita trebuie acordata identificarii persoanelor din care au responsabilitate pentru:

- a se asigura ca activitatile cerute in planul calitatii specificat, sunt planificate, implementate si controlate iar desfasurarea lor monitorizata;

- comicarea conditiilor specifice tuturor celor implicati, precum si rezolvarea problemelor care apar la interferentele dintre astfel de grupuri;

- autorizarea cererilor pentru exceptarea de la unele elemente ale sistemului calitatii;

- controlarea actiunilor corective;

4.3. Analiza si acceptarea planului calitatii

Planul calitatii trebuie analizat pentru conformitate si aprobat oficial de un grup autorizat care include reprezentanti tuturor compartimentelor implicate in indeplinirea obiectivelor.

Planul calitatii va fi cerut prin contract trebuie trimis inainte de inceperea activitatilor cerute, iar cand contractul este organizat pe etape, Furnizorul trebuie sa trimita Clientului planul calitatii pentru fiecare etapa in parte, inainte de inceperea etapei respective.

4.4. Continutul planului calitatii

Planul calitatii trebuie sa fie in conformitate cu standardele internationale si cu sistemul calitatii documentat al furnizorului.

De asemenea trebuie definit domeniul de aplicare al planului calitatii.

Planul trebuie sa identifice persoanele din cadrul organizatiei furnizorului care au responsabilitate de a se asigura ca activitatile cerute de sistemul calitatii specificat sunt planificate implementate si controlate.

Majoritatea documentatiei necesare planului calitatii exista de regula ca parte a documentatiei sistemului calitatii. Planul calitatii trebuie sa faca referire la aceasta documentatie si sa arate cum urmeaza sa se aplice la cazul particular avut in vedere. Atunci cand un element al unei asemenea documentatii lipseste, dar este necesar, planuls calitatii trebuie sa-l identifice si sa se stabileasca: cand , cum si de cine sa se intocmeasca.

Planul calitatii trebuie sa indice cand, cum si de catre cine urmeaza sa fie analizate conditiile specifice pentru produs, proiect sau contract.

Totodata planul calitatii indica documentele si datele aplicabile produsului, proiectului sau contractului, modul de identificare a acestor documente si date, cum si de la cine se poate obtine accesul la aceste documente si date precum si cine le aproba.

. Prezentarea planului calitatii

Planul calitatii se poate face sub orice forma considerata corespunzatoare pentru a indeplini cerintele convenite. Acestea pot fi de forma unor tabele, diagrame de flux, prezentate scris sau sub forme adaptate conditiilor specifice.

4.6. Revizuirea

Atunci cand este cazul, se poate revizui planul calitatii pentru a reflecta modificarile produsului, proiectului sau a contractului.

Modificarea planului calitatii trebuie analizat din punct de vedere al impactului si adecvantei, de acelasi grup autorizat care a condus si analiza planuluii calitatii initial.

In functie de conditiile specifice ale unui contract, propunerile de modificare ale planului calitatii, trebuie transmise clientului pentru analiza si acceptare, inainte de implementarea lor.

4.7. Concluzii

Planul calitatii reprezinta un mijloc de conducere si coordonare al activitatiilor de proiectare, executie control.

Este alcatuit in cadrul unei organizatii pentru a se asigura ca sunt planificate si referite corespunzator conditiile specifice pentru activitatile de pe parcursul productiei.

Planul calitatii trebuie sa fie cat mai scurt posibil, sa cuprinda in totalitate activitatile necesare pentru ducerea la bun sfarsit a unei activitati cu respectarea conditiilor de calitate.

Planul calitatii trebuie sa precizeze clar obiectivele de indeplinit procedura de verificare, persoanele imputernicite pentru urmarirea executiei lucrarilor si verificarii executiei acestora, documentele de referinta care stau la baza intregii documentatii.

Executantul poate sa isi intocmeasca propriul plan al calitatii (pentru diferite lucrari in parte) dar care nu se poate substitui planului general al calitatii pentru intreaga lucrare.

Planul calitatii se poate face sub orice forma considerata corespunzatoare pentru a indeplini cerintele convenite.

Modificarile adus eplanului calitatii pe durata executarii contractului poate fi facuta cu acordul tuturor factorilor implicati.

In cazul in care unul dintre cerintele planului calitatii nu este indeplinit, iar factorii implicati nu ajung la un consens in privinta modului de remediera a acestuia lucrarea este declarata neconforma si se apeleaza la mijloacele de mediere a divergentelor.