PRODUCTIE AUDIO-VIDEO - Elemente de teoria imaginii

PRODUCTIE AUDIO-VIDEO

         Acest curs porneste cu cele mai elementare principii  si trateaza probleme specifice activitatii de productie a materialelor audio-video destinate in principal studiourilor de televiziune. Se doreste a fi un curs de nivel mediu si se bazeaza in mare parte pe experienta si munca in televiziune. Nu isi propune sa trateze in detaliu probleme tehnice, urmareste in principal partea artistica si problemele de organizare a activitatii de productie

        Ce particularitati are acest curs? Pe langa o descriere a modului de folosire a unei camere video, a unui microfon sau a echipamentului de editare, se cauta prezentarea de solutii pentru cazuri concrete. Obtinerea In primul rand a rutinelor de operare este foarte importanta, deoarece o data stapanite este posibila dezvoltarea partii artistice si obtinerea de noi performante in acest domeniu. Necunoasterea din punct de vedere tehnic a echipamentului poate frana foarte mult partea artistica prin existenta sentimentului de teama fata de acesta, ne mai fiind posibila utilizarea lui ca si o unealta de creatie ci ca o franare a posibilitatilor de realizare. Se doreste ca acest curs sa-l faca pe cititori sa inteleaga si sa poata sa-si dezvolte ulterior capacitatile artistice, nu numai sa repete (imite) ce au citit.

         Folosirea celor mai adecvate tehnicii de productie la momentul potrivit pentru transpunerea imaginatie sub forma unui material audio-video finit fac posibila distantarea de la amatorism la profesionalism. Este foarte important sa fie cunoscute efectele numeroaselor tehnici de productie asupra audientei, deoarece  impactul poate fi diferit de la o metoda la alta. Scopul acestui c urs nu este de a prezenta numai metodele de realizare a materialelor video  ci de a constientiza cititorul cand si unde trebuie ele folosite.

         Acest curs nu necesita cunostinte initiale din acest domeniu. Este structurat in asa fel incat sa fie accesibil incepatorilor, iar cei avansati sa poata gasi rapid informatiile de care au nevoie. S-a cautat o forma cat mai atractiva si mai sugestiva de prezentare prin folosirea desenelor si a schitelor ce descriu situatiile practice ce pot fi intalnite.

Capitolul 2

Elemente de teoria imaginii

          Exista o anumita complementarietate intre cuvant si imagine. Un italian a scris o lucrare 'civilizatia imaginii' din care au fost traduse mai multe fragmente in secolul nostru, si inscrierile sale pledeaza pentru acea civilizatie a imaginii pe care a intuit-o cu multi ani in urma. El ne spune ca 'imaginea creeaza un mecanism al magiei extrem de eficace prin Exista o anumita complementaritate intre cuvant si imagine influenta sa ea are o putere extraordinara ce pune stapanire pe constiinta noastra.

          Ca repros adus civilizatiei imaginilor este disparitia misterului raporturilor noastre cu lumea reala, mister ce dispare prin omniprezenta imaginilor in viata noastra cotidiana prin diferite medii de difuzare; imaginile sunt ca un vis, o iluzie ce se deosebeste de realitate.

          Foarte multa lume, din diverse sfere de activitate lucreaza cu notiune de imagine. In continuare sunt prezentate cateva acceptii ale acesteia:

           a) Acceptii psihologice - reprezentate de reflectar ea senzoriala a unui obiect in constiinta sub forma unei senzatii, percep sau reprezentari. O imagine din acest punct de vedere poate fi considerata ca o reflectare mentala abstracta, integratoare a unei realitati ce nu poate fi totdeauna perceputa senzorial in ansamblul ei (de exemplu imaginea Romaniei in lume.).

           b) Acceptii fizice -  in cadrul carora o imagine poate fi reala sau virtuala.

           c) Acceptii matematice - imaginea unei functii sau a unei multimi

           d) Acceptie retorica - imaginea nu exprima concret ci serveste drept model, ilustrarea fizica sau simbolica in cursul unui rationament generalizator.

           e) Acceptii artistice - imaginea poate fi redata de o metafora simbol, aratandu-se ceea ce este profund si nu poate fi exprimat direct.

          Imaginea vizuala este orice configuratie grafica bidimensionala plana sau aproximativ plana, obiectivata intr-un fel oarecare pe un suport fizic, fiind situata in limitele ferestrei senzoriale perceptuale a fiintei umane.

Disciplinele ce studiaza imaginea vizuala sunt:

           a) Semiotica vizualului este disciplina cu vocatia cea mai generala dintre toate, ea a studiat

• natura semnalului vizual
• unitatea vizuala minima
• relatia de semnificare a imaginii
• problema iconicitatii.

           b) Psihologia, desi a cercetat mecanismele perceptiei si nu legitatile imagine - obiect, cercetarile au fost semnificative pentru ca s-a scos in evidenta o interactiune intre latura subiectiva si obiectiva, omul nefiind un receptor pasiv de senzatii, el avand un important rol activ.

           c) Estetica si teoria artei plastice - multe din observatiile ce s-au facut in legatura cu arta plastica pot fi integrate unei teorii generale a imaginii. Sunt aspecte ce tin de limbajul vizual nu neaparat de arta vizuala. In comunicarea vizuala sunt prezente anumite elemente cu caracter estetic, ceea ce nu transforma de exemplu un discurs vizual intr-o opera de arta plastica.

           d) Sociologia a studiat in principal canalele de difuzare a imaginilor, publicul ce beneficiaza de transmisia acestor imagini, dar mai ale s a studiat influenta acestora asupra diverselor categorii de public.

          Ca evolutie istorica a tehnologiei imaginilor se poate pleca de la primele desene facute de mana omului, ceea ce a avut diferite semnificatii mitice, ele fiind in marea lor majoritate reproduceri ale mediului inconjurator, a urmat apoi oglinda, camera obscura, aparatul de fotografiat, filmul, heliograful, televiziunea, fotocopiatoarele, fax, etc.

          Consecinta evolutiei tehnologiilor imaginilor este cresterea 'emitatorilor si realizatorilor' de imagini, avand loc astfel trecerea omului de la starea de receptor pasiv la o stare superioara de creatii si imagini. Talentul necesar realizarii unei picturi este inlocuit de meseria de a face fotografii si de a filma. In consecinta usurinta realiza rii imaginilor creeaza o iluzie ca oricine poate sa faca o imagine buna, ceea ce duce la formarea unui numar foarte mare de diletanti.

          Evolutia tehnologica va determina scaderea duratei de executie a imaginii si mai ales a pretului de cost. Se creste numarului copiilor  realizati mecanic, prin multiplicare imaginea se banalizeaza, se integrarea  firescului , cotidianului.

          Se usureaza transportarea imaginilor la mare distanta (fax) iar prelucrarea lor pe cale digitala devine mult mai usoara, rapida si cu efecte spectaculoase.

          Urmarea acestor tehnologii avansate este deplasarea centrului de greutate din domeniul vizualului dinspre zona de arta inspre zona imaginilor utilitare.