Punctul static de functionare

Punctul static de functionare

I_E = I_C+I_B

I_C = b I_B

b = factorul de amplificare in curent continuu cu valori intre 100 si 1000

U_BE    0 - 0,8 V

I_B = (1/b )I_C<< I_CÞ I_E I_C

0< I_B < I_BSI (saturatie incipienta)

0< I_C < I_Csat

U_CEsat < U_CE

SHT PSF (punct static de functionare)

I_C

Pentru a determina punctul static de functionare al unui tranzistor trebuie determinate I_C si U_CE     ale tranzistorului. SE determina pe schema de curent continuu, care rezulta din schema electrica, in urma eliminarii sursei de ssemnal si a condensatorului. Curentul de colector I_C se determina scriind KII sau I in circuitul de baza al tranzistorului, tensiunea U_CE se determina scriind KII in circuitul de colector al tranzistorului. Circuitul de baza al tranzistorului reprezinta un circuit, un ochi de retea, un traseu intre doua potentiale cunoscute care cuprinde baza si emitorul.

Pentru o schema cu mai multe tranzistoare PSF inseamna PSF pentru fiecare tranzistor in parte.

Aplicatii:

Tranzistor polarizat in curent cu emitorul la masa

b

U_BE = 0 V

KII in c.b.:

V_cc- 0= R_BI_B+U_BE

KI in c.c.:

V_cc- 0= R_CI_C+U_CE Þ U_CE=V_cc - R_CI_C     = 1V

Tranzistor polarizat in curent continuu cu rezistenta in emitor

KII:

Tranzistor polarizat in tensiune

Schema in curent continuu:

b

U_BE=0,6V

Metoda 1:

Metoda 2: Echivalare Thevenin

V_cc R₁ B U_e R_e

º B

R₂

R_e = (R_B) pasiv = R1 R2

Metoda 3:

Daca R₁ si R₂ sunt mici, zeci de KW => R_E/b << R₄ si I₁ I₂ >> I_B

Daca R₁ si R₂ sunt mari (>50K) teorema divizorului de tensiune nu se aplica, ci doar Thevenin.

Problema