Scheme bloc si variante pentru marirea elasticitatii acestora

Scheme bloc si variante pentru marirea elasticitatii acestora

Schema bloc = ansamblu de echipamente care poate functiona numai daca functioneaza toate componentele sale (fiabilistic structura serie)

a)     

TES

TSP

G

(b)

(c)

(a)

Variante de baza

					L

T_ES - trafo. de evacuare a energiei in sistem

T_SP - trafo. de servicii proprii

SRA - statie de racord adanc

Nodurile schemelor bloc se pot lega la barele colectoare sau la nodurile schemelor poligonale.

(a)    - schema bloc linie - trafo. (L - T)

(b)   - schema bloc formata din G, T_ES, si T_SP

(c)    - bloc complet: G, T_ES, T_SP, L.

Caracteristicile schemelor bloc:

Lipsa unor legaturi intermediare (transversale) cu blocuri vecine;

Numar redus de aparate de comutatie intre componentele blocului;

Separatorul (S) de la schema (a) este necesar din motive de protectia muncii (in cazul lucrului la T). Uneori se dispune intreruptor, pentru linii (L) lungi (> 5 10 km), (in schema (a) si (c)).

T efort redus de investitii si mai putine surse de avarii (daune).

Schemele bloc se folosesc pe scara larga in lume cu conditia de a dispune de un anumit grad de rezervare.

Datorita gradului redus de functionare in paralel se reduc valorile curentilor de scurtcircuit.

b)      Variante cu elasticitate marita in cadrul aceluiasi bloc

Se obtin prin intercalarea unor aparate suplimentare intre componentele blocului, numai daca efortul de investitii se justifica prin reducerea daunelor:

Introducerea I_G sau C_G (cuplor de generator) reduce gradul de dependenta intre componentele blocului.

T pe durata pornirii grupului SP pot fi alimentate prin T_ES si T_SP. T_ES este folosit, in mod obisnuit, pentru evacuarea puterii in sistem. Apoi, generatorul poate fi cuplat la SEN prin I_G si C_G fara a intrerupe SP.

In schema B, la deconectarea generatorului (G) se poate mentine legatura intre statiile de 110kV si 20 kV.

c)      Variante cu elasticitate marita prin punti intre blocuri (schemele H)

Vom prezenta cazul blocurilor L - T in doua variante:

Puntea de legatura pe partea trafo. (a)

Puntea de legatura pe partea liniilor (b)

Cele doua blocuri L - T au cate un intreruptor pe circuit (daca lungimea L > 5 10 km T se justifica introducerea I)

(a)

Puntea (I_P) este pe partea trafo. Intreruptoarele I₁ si I₂ sunt intercalate la inceputul liniilor ca si cum le-ar apartine.

Solutia se foloseste in situatiile in care se fac manevre dese cu linii (la linii lungi sau care trec prin zone cu indice keraunic mare T probabilitate ridicata de avariere)

Apar S_T1 si S_T2 pentru a putea scoate T₁ si T₂ in revizie

Manevre:

Pentru scoaterea in revizie a unei linii se deconecteaza I₁ sau I₂

Pentru scoaterea in revizie a unui trafo. (5 operatii): ex. T₁

(b)

Puntea I_P este pe partea liniilor, I₁ si I₂ rezulta intercalate la bornele trafo.

Solutia se foloseste unde se fac manevre dese cu trafo. (ex. statie cu consum industrial, unde in fiecare noapte se deconecteaza trafo. pentru a nu se alimenta DP_Fe, la mersul in gol)

Nu este nevoie de S_T1 si S_T2

Se comuta usor trafo., dar prin mai multe operatii liniile.

Efort de investitii:

(a)       

(b)      

Solutie pentru extinderea schemelor H:

Pentru extindere se adauga un bloc L - T cu puntea lui. Pe masura ce se introduc noi blocuri cu cate o punte, in anumite situatii, prin unele punti, ar putea apare circulatii mari de curent. Pentru a uniformiza aceste circulatii se introduce puntea N1 prin care se inchide un inel.

T un contur poligonal cu cate 2 circuite racordate intr-un singur nod.

Observatie: La un defect in T₂ se deschid I_P12, I₂, I_P23.