Topologia circuitelor de reactie

Topologia circuitelor de reactie

Intinuare se prezinta cele patru topologii de baza ale circuitelor cu reactie care difera prin modul de culegere al semnalului de reactie la iesire (esantionarea semnalului la iesire) si prin modul de aplicare al acestuia la intrare (compararea cu semnalul dat de

generator).

In figura de mai jos se prezinta topologia cu reactie cu esantionare pe bucla si comparare pe bucla sau reactie serie-serie sau reactie curent-tensiune, vorbind de la iesirea la intrarea amplificatorului, sau reactie de curent serie.

Pe de alta parte avem de a face in acest caz cu un amplificator de baza amplificator transadmitanta si un bloc de reactie de tip transimpedanta

In figura de mai jos se prezinta topologia cu reactie cu esantionare pe nod si comparare pe bucla sau reactie paralel-serie sau reactie tensiune-tensiune, vorbind de la iesirea la intrarea amplificatorului, sau reactie de tensiune serie.

Pe de alta parte avem de a face in acest caz cu un amplificator de baza amplificator de tensiune si un bloc de reactie de tip amplificator de tensiune:

In figura de mai jos se prezinta topologia cu reactie cu esantionare pe nod si comparare pe nod sau reactie paralel-paralel sau reactie tensiune-curent, vorbind de la iesirea la intrarea amplificatorului, sau reactie de tensiune paralel.

Pe de alta parte avem de a face in acest caz cu un amplificator de baza amplificator transimpedanta si un bloc de reactie de tip transadmitanta

In figura de mai jos se prezinta topologia cu reactie cu esantionare pe bucla si comparare pe nod sau reactie serie-paralel sau reactie curent-curent, vorbind de la iesirea la intrarea amplificatorului, sau reactie de curent paralel.

Pe de alta parte avem de a face in acest caz cu un amplificator de baza amplificator de curent:si un bloc de reactie de tip amplificator de curent:

Impedantele de intrare si de iesire se modifica astfel datorita reactiei negative:

pentru reactii tip serie (tensiune)

pentru reactii tip paralel (curent)

pentru reactii tip serie (curent)

pentru reactii tip paralel (tensiune)

unde sunt impedantele de intrare si de iesire ale amplificatorului de baza tinand cont de incarcarea introdusa de reteaua de reactie, iar sunt cele asociate amplificatorului cu reactie.

PROBA PRACTICA

Amplificator cu reactie

Componente:

CIRCUIT INTEGRAT;

CONDENSATOR ELECTROLITIC CU ALUMINIU SAU TANATAL;

CONDENSATOR NEPOLARIZAT CERAMIC SAU MULTISTRAT;

DIODA CU SILICIU;

CONDENSATOR ELECTROLITIC CU ALUMINIU;

REZISTENTE;

PLACUT CABLAJ IMPRIMAT.

Utilizare:

Amplificatorul stereo cu TDA 2030 este un aparat destinat sonorizarii unor sali mici, unde o putere de 215 W este considerata suficient. Acest amplificator se poate conecta la iesirea de linie a unui pick-up stereo, castetofon,compact-disk,sau dupa ce semnalul audio este prelucrat printr-un equaliyer stero.

Functionarea schemei:

Circuitul integrat TDA 2030 de la anexe este un amplificator audio de putere monolitic, din punct de vedere funcsional echivalent cu un operational plus driver de iesire de curent mare.Capsula este de tip PENTSWATT cu aripioare de racire conectata la pinul 3.

Schema de utiliyare este aceiasi pentru toate variantele de fabricatie. Diferenta intre aceste variante este puterea maxima debitata in sarcina.

Rolul componentelor din schema este urmatorul: C101 separa componenta continua a semnalului de intrare.R101 asigura impedansa de intrare recomandata a circuitului.R102 face parte din bucla de reactie negativa; in fuctie de valoare, se calculeaza amplificarea.

Condensatorii sunt comuni celor doua circuite integrate, asigurand decuplarea sursei de alimentare.

Norme de protectia muncii

Fiecare om al muncii este obligat ca, inainte de folosirea mijloacelor individuale de protectie, sa verifice lipsa defectelor exterioare, curatenia lor, marcarea tensiunii la care este permisa utilizarea precum si daca nu s-a depasit termenul de mentinere a caracteristicilor electrice.

Art.3825: Amestecul acizilor se face turnand pe cel mai concentrat in cel mai diluat-

Art.3539: La exploatarea bailor cu continut acid se va evita contactul solutiilor cu pielea

Art.3676: Comenzile de pornire si oprire a lucrarilor se vor face de catre seful de lucrare, si tot el va conduce probele.

Art.3689: Cablurile mobile de legatura se vor controla inainte de punerea sub tensiune

Art.3699: Este interzisa modificarea montajelor electrice aflate sub tensiune.

Art.3720: Se interzice atingerea legaturilor neizolate chiar daca acestea sunt alimentate la tensiuni joase.

In toate atelierele si locurile de munca in care se foloseste energia electrica se asigura protectia impotriva electrocutarii.

Prin electrocutare se intelege trecerea unui curent electric prin corpul omenesc. Tensiunea la care este supus omul la atingerea unui obiect sub tensiune este numita tensiune de atingere.

Gravitatea electrocutarii depinde de o serie de factori:

Rezistenta electrica a corpului omenesc. Rezistenta medie a corpului (pielea este singurul organ izolator) este de 1000 si poate avea valori mai mari pentru o piele uscate sau valori mult mai mici (200) pentru o piele uda sau ranita

Frecventa    curentului electric. Curentul alternativ cu frecvente intre 10-100Hz este cel mai periculos. La frecvente de circa 500.000Hz excitatiile nu sunt periculoase chiar pentru intensitati mai mari ale curentului electric.

Durata de actiune a curentului electric. Daca durata de actiune a curentului electric este mai mica de 0,01 efectul nu este periculos;

Calea de trecere a curentului prin corp. Cele mai periculoase situatii sunt cele in care curentul electric trece printr-un circuit in care intra si inima sau locuri de mare sensibilitate nervoasa (ceafa, tampla etc.)

Valorile curentilor care produc electrocutarea. Acestea se pot calcula simplu cu legea lui Ohm: unde R este suma rezistentelor din circuit. -valoarea limita a curentilor nepericulosi sunt 10mA curent alternativ si 50mA curent continuu.

Efectele trecerii curentului electric prin corpul omenesc se pot grupa in:

Electrosocuri si electrotraumatisme. Cand valoarea intensitatii curentului electric este mai mica de 1mA, nu se simte efectul socului electric. La valori mai mari de 10mA curent alternativ se produc comotii nervoase in membre; contractiile muschilor fac ca desprinderea omului de obiectul aflat sub tensiune sa se faca greu. Peste valoarea de 10mA se produce fibrilatia inimii si oprirea respiratiei. Electrotraumatismele se datoreaza efectului termic al curentului electric si pot provoca orbirea, metalizarea pielii, arsuri.

Cositorirea si lipirea se fac in locuri special amenajate si prevazute cu sisteme de ventilatie corespunzatoare.

Art.3760: Baile de cositor pot fi izolate termic astfel incat temperatura elementelor exterioare sa nu depaseasca 35 grade Celsius

Art.3761: Se interzice introducerea in baia de cositor a unor piese umede; este interzisa introducerea in bai fara sa fi fost in prealabil sters si uscat.

Art.3762: Locurile de munca la care se executa operatii de lipire vor fi prevazute cu un sistem de ventilatie locala pentru absorbirea nocivitatilor din zona ciocanului de lipit.

Art.3764: Toate sculele electrice portabile folosite la lipire vor fi alimentate la o tensiune de sub 24V, iar in locurile periculoase din punct de vedere al electrocutarii alimentarea se va face la 12V.

ANEXE