CATEGORII DOCUMENTE |
Aeronautica | Comunicatii | Electronica electricitate | Merceologie | Tehnica mecanica |
DOCUMENTE SIMILARE |
|||||
|
|||||
Unitatea agroalimentara SC MARIA PAN SA
1.1. MARIA Pan membra a holdingului Ana
Despre MARIA Holding
Fondata in 1990 ca o mica afacere de familie, MARIA Holding s-a dezvoltata an de an, reprezentand una dintre cele mai frumoase povesti de success din economia romaneasca.
Asa cum sugereaza si titulatura, SC MARIA Holding SA detine rolul de holdingin raport cu celelalte societati din cadrul grupului, fiind una dintre cele mai importante structuri industriale private de acest gen din Romania.
In calitatea sa de proprietar major al societatilr Ana, MARIA Holding asigura corelarea obiectivelor si strategiilor acestora.
De asemenea MARIA Holding are rolul de a identifica noi posibilitati de dezvoltare a grupului de societati comerciale, sprijinindu-le pe fiecare in parte in activitatea lor.
Strategia de dezvoltare a societatii MARIA Holding se bazeaza pe trei principii: performanta, dinamism, calitate. Aplicarea ferma a acestor princinii a condus, in timp, la rezultate economice importante ala holdingului Ana.
Acestea fac ca MARIA Holding sa fie astazi, in egala masura, un agent economic important si un partener puternic si credibil pentru orice posibil asociat.
Holdingul de firme MARIA are o implicare activa nu numai in crearea de locuri de munca dar si, prin Fundatia Ana, in importante activitati umanitare ori in folosul societatii. Nu trebuie uitata nici implicarea activa a holdingului in dezvoltarea valorilor sportului romanesc prin FC Rapid si asociatia Pro Rapid.
Prin orientarea sa permanenta spre calitate si performanta, marca MARIA este in prezent una dintre cele mai importante de pe piata romaneasca.
De aceea, Misiunea pe care si-o propune holdingul MARIA este aceea de a fi recunoscut ca element de referinta pentru excelenta in calitatea actiunilor pe care le intreprinde, ca entitate de afaceri deschisa permanent catre nevoile reale ale sonsumatorului.
In acest spirit, toate societatile care alcatuiesc impreuna holdingul MARIA se straduiesc permanent sa ofere produse si servicii la cel mai bun raport calitate-pret, urmarind in acelasi timp, fiecare dintre ele, sa devina lider de piata in industriile unde isi desfasoara activitatea.
Pentru indeplinirea ireprosabila a misiunii
pe care si-au asumat-o, oamenii din MARIA Holding au adoptat in munca lor
valori precum calitatea si promptitudinea, loialitatea fata de clienti si
parteneri, valorizarea resurselor umane - motorul organizatiei si, totodata,
cel mai important capital al sau.
Simbolul car defineste MARIA Holding
este un arbore.
Radacinile arborelui-simbol sunt omanenii. Pornind de la cei care construiesc dinauntrul organizatiei si privind spre exterior catre clienti si parteneri de afaceri, arborele-simbol spune lumii o istorie de succes despre toti acesti oameni.
Coroana rotunda a arbolelui semnifica armonia cu care echipa MARIA lucreaza pentru oameni.
In acest fel, arborele-simbol, semnifica faptul ca umanismul si lucrul in echipa sunt valori care definesc spiritual MARIA Holding.
Din tulpina viguroasa MARIA rasar ramurile, care reprezinta companiile care lcreaza impreuna in holding.
1.2.Scurt Istoric
In anul 1990 a fost infiintata prima cofetarie MARIA CO, din care s-a dezvoltat MARIA Pan. In acel an pe piata bucuresteana se cereau produse de cofetarie si patisserie de inalta calitate si cu adevarat gustoase precum cele din marile cofetarii de odinioara. De aceea, ideea Cristinei si a lui George Copos de a deschide o unitate care sa poata oferi zilnic cumparatorilor produse proaspete, fabricate din materii prime naturale de cea mai buna calitate, dupa retetele traditionale ''ca la mama acasa '' a fost mai mult decat binevenita.
Succesul initial a fost asigurat de angajarea celor mai buni maestri cofetari de la Capsa si Nestor, precum si folosirea unor retete inedite, culese in mare parte din locurile de origine ale sotilor Copos.
Succesul pe care la avut prima cofetarie, i-a impulsionat sa deschida, in anii care au urmat o intreaga retea de astfel de unitati, acre astazi fac si desfac, in afara de produse de cofetarie si produse de patiserie si panificatie.
Astfel, dupa prima unitate de cofetarie deschisa in anul 1990 in zona Beller a urmat o unitate de patiserie - brutarie in anul 1993 in aceiasi zona, apoi alte doua unitati mai mari (cofetarie, patiserie si brutarie) in anul 1995 in Calea Dorobantilor si in Soseaua Nicolae Titulescu.
In perioada 1997 - 2002 s-a initiat o colaborare cu trei retele de supermarketuri deschizandu-se standuri (raioane) in incinta a opt supermarketuri (5 in Megaimage, 2 in Nic si 1 in La Fourmi) in acre s-a vandut intreag gama de produse Ana. Volumul desfacerilor prin standurile deschise in supermarketuri a reprezentat 20% din volumul volumul total.
In anul 2001, s-a deschis un nou magazin in Bd. Coposu, iar in anul 2002 alte doua magazine in Str. Traian si Bd. Decebal, renuntandu-se la colaborarea cu supermarketurile, exceptand standul din Nic Cotroceni ; amplasat intr-o zona cu potential comercial deosebit.
In anul 2003, si in anii urmatori sau descis noi magazine ajungandu-se la reteaua de 16 magazine.
In cei peste 16 ani de existenta pe piata a lantului de unitati, clientii au asociat numele MARIA de garantia unro produse de inalta calitate, finete si rafinament. Numerosii diplomati, politicieni, oamnei de afceri, personalitati din lumea culturii, reprezentanti ai unro firme de prestigiu, dar si oameni obisnuiti au devenit clienti fideli ai firemei MARIA Pan, care a castigat pozitia de lider pe piata Bucurestiului in domeniile in care isi desfasoara activitatea.
1.3. Despre MARIA Pan (caracteristici, obiect de activitate)
Ca parte componenta a arborelui-simbol MARIA Holding, MARIA Pan este o ramura a acestuia care si-a asumat misiunea si a adoptat in munca oamenilor valorile holdingului.
MARIA Pan este organizata ca o societate pe actiuni cu capital integral privat. Capitalul social al SC MARIA Pan SA, subscris si varsat, este de 10.000lei fiind detinut de cinci asociati, dintre care doi personae juridice si trei personae fizice.
Societatea are sediul social in Bucuresti, Bd. Dimitrie Pompei Nr.5C, Sector 2, Cod Unic de Inregistrare 6718515, Nr. De ordine in Registrul Comertului J40/23900/1994.
Domeniile sale de activitate sunt : fabricarea produselor din cacao, ciocolata, produse zaharoase, inghetata, produse ed patiserie si panificatie si comercializarea acestora.
De asemenea, in magazinele MARIA Pan se desfca si alte produse complementare : decoruri pentru torturi, bauturi racoritoare si ape minerale, produse lactate, sampanie.
In prezent, activitatea societatii se desfasoara intr-o unitate de productie etalon, structurata pe trei sectii de productie - cofetarie, patiserie si paine - si o retea de 16 magazine amplasate in Bucuresti, acre valorifica produsele realizate in unitatea etalon.
Unitatea etalon livreaza produsele realizate, pe baza de comanda si altor firme : retele hoteliere, firme actering etc.
Produsele comercializate de MARIA Pan se pot gasi in unul dinter magazinele :
1. Mag. Dorobanti : Cal. Dorobantilor Nr.134
2. Mag. Beller : Radu Beller Nr.6-8
3. Mag. Titulescu : Bd. Nicolae Titulescu Nr. 87
4. Mag. Coposu : Bd. Cornelui Coposu Nr.5-11
5. Mag. Traian : Str. Traian Nr.248
6. Mag. Decebal : Bd. Decebal Nr.18
7. Mag. Magheru : Bd. Magheru Nr.34-36
8. Mag. Kogalniceanu : Bd. M. Kogalniceanu Nr. 8
9. Mag. Stirbei : Str. Stirbei Voda Nr.166
10. Mag. Lizeanu : Sos. Stefan cel Mare Nr. 31
11. Mag. Gara : Bd. Dinicu Golescu Nr. 23-25
12. Mag. Mihalache : Bd. Mihalache Nr. 92
13. Mag. Nic: Stand in Supermarket NIC
14. Mag. Calea Grivitei : Calea Grivitei Nr. 236
15. Mag. Hala Traian : Calea Calarasilor Nr. 116-122
16. Mag. Dacia : Bd. Dacia Nr. 37
17. Mag. Balcescu : Bd. N. Balcescu Nr. 24
Toate aceste magazine sunt apovizionate cu produse aduse de la fabrica MARIA Pan.
In februarie 2006 SC MARIA Pan SA a realizat si pus in functiune unitatea etalon pentru fabricarea produselor de cofetarie, patiserie si panificatie.
Lucrarea s-a executat pe baza unui proiect care a avut in vedere ca aceata unitate sa corespunda normelor europene si legislatiei in vigoare privind calitatea produselor si securitatea alimentara.
Activitatea de productie si spatiile destinate depozitelor si distributiei produselor finite ocupa o suprafata desfasurata de peste 5000 mp.
Amplasarea spatiilor tehnologice s-a facut astfel incat fluxurile sa fie liniare, fara intoarceri sau incrucisari intre materia prima si produsul finit.
Spatiile de productie si depozitare sunt structurate astfel:sectiile de cofetarie, de patiserie si de panificatie ocupa cate un etaj. Materia prima si auxiliara este depozitata la parter, in spatii special amenajate, in conditiile de temperatura si umiditate stabilite in normele sanitare.
Dupa darea in functiune a unitatii etalon, societatea a implementat un sistem integrat de management al calitatii si al sigurantei alimentelor.
Capacitatea de productie nominala lunara a unitatii este de 61.60 tone de produse de cofetarie, de 98.00 tone de produse de patiserie si de 173.60 tone de produse de panificatie.
Productia zilnica a unitatii poate fi structurata altfel, pe tipuri de produse :
kg/zi |
|
Panificatie | |
chifle | |
paine alba simpla | |
toast | |
paine amestecuri fainuri | |
baghete | |
paine MARIA | |
cozonac | |
Cofetarie | |
prajituri la bucata | |
prajituri de casa | |
torturi | |
fursecuri | |
bomboane | |
Patiserie | |
produse de foietaj | |
produse din merdenea | |
produse din croissant | |
pain-d'Espagne |
Folosirea materiilor prime naturale si a utilajelor de ultima generatie in Europa, impreuna cu experienta acumulata in peste 15 ani de activitate pe piata romaneasca a produselor de cofetarie, patiserie si panificatie, ofera clientilor societatii MARIA Pan garantia calitatii produselor, fapt atestat de numarul mare al clientilor din Bucuresti si din orasele invecinate.
1.4. Prezentarea situatiei economico-financiara la MARIA Pan SA
1.4.1. Bilantul si Contul de profit si pierdere pe ultimii 3 ani
BILANT
Denumirea indicatorului |
Sold |
||
A. Active imobilizate I. Imobilizari necoroprale |
13.814 |
9.929 |
30.010 |
II. Imobilizari corporale | |||
III. Imobilizari financiare |
662.615 |
165.480 |
|
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL | |||
B. Active circulante I. Stocuri |
713.413 |
||
II. Creante |
612.785 |
2.575.361 |
|
III. Investitii pe termen scurt |
0 |
0 |
0 |
IV. Casa si conuturi la banci |
2.212.238 |
||
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL |
5.501.012 |
||
C. Cheltuieli in avans |
62.542 |
61.232 |
70.640 |
D. Datorii : sumele ce trebuiesc platite intr-o perioada de pana la 1 an |
3.421.233 |
5.320.433 |
|
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/ DATORII CURENTE NETE |
142.056 |
242.091 |
|
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE | |||
G.Datorii : sumele ce trebuiesc platite intr-o perioada mai mare de 1 an | |||
H. Provizioane |
0 |
0 |
0 |
I. Venituri in avans | |||
J. Capital si Rezerve I. Capital |
79.900 |
98.500 |
100.000 |
II. Prime de capital |
0 |
0 |
0 |
III. Rezerve din reevaluare |
1.561.235 |
2.502.321 |
2.697.915 |
IV. Rezerve |
2.986.895 |
3.569.852 |
4.556.833 |
V. Profituil sau pierderea raportata Sold C Sold D |
987.785 0 |
0 |
1.157.293 0 |
VI. Profitul sau pierderea exercitiului fin. Sold C Sold D |
98.456 0 |
156.236 0 |
182.437 0 |
CAPITALURI PROPRII - TOTAL |
5.714.271 |
8.685.356 |
|
CAPITALURI - TOTAL |
5.714.271 |
8.685.356 |
Daca analizam acest bilant, ce contine date din ultimii trei ani de activitate ai firmei SC MARIA Pan SA putema observa cresterile si micsorarile ce au avut loc in perioada 1004 - 2006 la principalii indicatori. Conform bilantului, societatea a inregistrat in anul 2006 o cifra de afaceri de 25.143.687 lei, o cifra de afaceri mai mare decat anul precedent, dar mai mica decat in anul 2004.
Profitul brut inregistrat a fost de 182.437, cel mai mare din ultimii 3 ani la care ne raportam.
In anul 2005 s-au aplicat facilitatile prevazute de Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, legate de cheltuielile suplimentare de amortizare de 20% din valoarea de intrare a mijloacelor fixe achizitionate pana in aprilie 2005 in valoare de 492.864 lei si cheltuieli de amortizare de 20% din valoarea investitiei cu impact semnificativ in economie realizate in 2005, in valoare de 3.009.699 lei.
Ca urmare a apilcarii acestei facilitati fiscale societatea a inregistrat al sfarsiitul anului 2005 o pierdere fiscala de 1.533.969 lei. Datorita acestei pierderi fiscale in anul 2005, societatea nu plateste impozit pe profit, diminuandu-se pierderea fiscala la valoarea de 1.231.862 lei la sfarsitul anului 2006.
Situatia economico-financiara a societati, daca ne raportam doar la bilantul de la sfarsitul anului 2006, este :
- active imobilizate in valoare de 21.552.777 lei, care au inregistrat in 2006 fata de 2005 o descrestere la imobilizarile corporale, prin vanzarea unor terenuri si cladiri ;
- stocuri de materii prime si materiale in suam de 713.413 lei, care au inregistrat o crestere fata de anul, prin cumpararea de materii necesare productiei ;
- creante in valoare de 2.212.238 lei, care au prezentat o crestere fata de anul 2005, ce a avut loc prin vanzarea unor terenuri.
- cheltuieli in avans au ramas in suma de 70.640 lei.
Obligatiile societatii fata de furnizori, bugetul statului si alti creditori au fost l sfarsitul anului 2006 in suma de 5.320.433 lei.
In cursul anului 2006, capitalul social s-a majorat de la 10.000 lei la 100.000 lei.
CONT DE PROFIT SI PIERDERE
Denumirea indicatorului |
Realizari in perioada de raportare |
||
1. Cifra de afaceri neta | |||
2. Variatia stocurilor de produse finite si a productiei in curs de executie Sold C Sold D |
0 0 |
0 |
0 0 |
3. Productia realizata de entitate pt. scopurile sale proprii si capitalizata |
0 |
0 |
0 |
4. Alte venituri din exploatare |
103.320 |
42.236 | |
5.a) Chelt. cu mat. prime si mat. consumabile b) Alte chelt. externe c) Chelt. privind marfurile |
4.412.489 704.286 |
||
6. Cheltuieli cu personalul |
5.213.716 |
||
7.a) Ajustari de valoare privind imob. corporale si necorporale b) Ajustari de valoare privind activele circulante |
764.772 0 |
472.886 0 |
0 |
8. Alte cheltuieli de exploatare 8.1. Chelt. privind pretatiile externe 8.2. Chelt. cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 8.3. Chelt. cu despagubiri, donatii si sopnsorizari |
853.723 44.996 |
204.429 24.462 |
467.995 2.345.987 |
CHELT. DE EXPLOATARE - TOTAL | |||
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE -Profit - Pierdere |
0 |
1.297.936 0 |
1.211.282 0 |
9. Venituri din interese de participare |
44.521 |
211.397 |
22.758 |
10. Venituri din alte investitii si imprumuturi acre fac parte din activele imobilizate |
0 |
0 |
0 |
11. Venituri din dobanzi |
7.646.991 |
60.266 |
23.793 |
VENITURI FINANCIARE - TOTAL |
7.691.515 |
299.165 |
280.975 |
12. Ajustari privind val. Imob. fin. Si a invest. Fin. Detinute ca active circulante - Cheltuieli - Venituri |
0 0 |
0 0 |
0 0 |
13. Cheltuieli privind dobanzile |
53.784 |
162.554 | |
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL |
53.784 |
162.554 | |
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARA - Profit - Pierdere |
0 |
134.271 0 |
0 |
14. PROFIT SAU PIERDEREA CURENTA - Profit - Pierdere |
0 |
1.432.207 0 |
182.437 0 |
15. Venituri extraordinare |
0 |
0 |
0 |
16. Cheltuieli extraordinare |
0 |
0 |
0 |
17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTV. EXTRAORDINARA - Profit - Pierdere |
0 0 |
0 0 |
0 0 |
VENITURI TOTALE | |||
CHELTUIELI TOTALE | |||
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTA Profit Pierdere |
0 |
1.432.207 0 |
182.437 0 |
18. Impozitul pe profit |
0 |
254.479 |
0 |
19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus |
0 |
0 |
0 |
20. PROFITUL SUA PIERDEREA NETA A EXERCITULUI FINANCIAR - Profit - Pierdere |
0 |
1.177.728 0 |
182.437 0 |
Contul de profit si pierdere reflecta real veniturile, chetuielile si rezultatele financiare. Daca ne raportam la perioada 31.12.2005 - 31.12.2006 situatia se prezinta astfel :
1. Venituri totale, din care : 29.696.816 lei
- venituri din activitatea de exploatare 29.415.841 lei
- venituri financiare 280.975 lei
2. Chetuieli totale, din care : 29.514.379 lei
- chetuieli din activitatea de exploatare 28.204.559 lei
- cheltuieli financiare 1.309.820 lei
3. Profit brut total 182.437 lei
1.4.2. Analiza indicatorilor economico - financiari in perioada
31.12.2006
Principalii indicatori economico financiari, comparativ cu programul de activitate si bugetul de venituri si cheltuieli se prezinta astfel :
Indicatori |
Realizat |
BVC |
Realizat |
% Realizat |
% Realizat 31.12.'06 BVC |
Cifra de afaceri | |||||
Venituri din exploatare: - venituri din productie - venituri din vz. mf. |
413.908 |
640.000 |
504.141 | ||
Venituri financiare si exceptionale |
299.165 |
20.000 | |||
Profitul total brut din care : - profit din exploatare - profit din exploatare fara reparatii - igienizari - profit financ. si except. |
-669.660 |
-461.546 |
182.437 144.692 67.745 | ||
Profit net |
-461.546 |
182.437 | |||
Rentabilitatea totala : - rentab. in expolatare | |||||
Cheltuieli cu salarile | |||||
Nr. Mediu salariati |
183 |
241 |
238 | ||
Salariu mediu lunar lei/pers |
1.556 |
1.772 |
1.787 |
Fata de 20005 sunt realizari superioare la cifra de afaceri (122%), la veniturile din productie (122%), la veniturile din vanzarea marfurilor (121.9%).
De asemenea au crescut cu 49.4% cheltuielile cu salariile in 2006 fata de anul 2005, situatie nefavorabila daca tinem cont ca veniturile din exploatare au crescu doar cu 22%.
Aceasta se explica prin cresterea numarului de salariati cu 30.1% in 2006 fata de 2005, crestere negasita in acelasi procent in veniturile din activitatea de exploatare (22%).
Datorita investitiilor mari facute in anul 2006 comparativ cu 2005 profitul total si cel din activitatea de exploatare nu s-a realizat, fiind mult sub nivelul anului trecut. Profitul total in anul 2006 a fost influentat si de cheltuielile cu dobanzile care s-au ridicat la suma de 1.308.820.
Comparativ cu prevederile din BVC, in 2006 nu s-a realizat indicatorul cifra de afaceri, datorita neraealizarii veniturilor din productie si a veniturilor din vanzarea marfurilor. Nerealizarea veniturilor mentionate mai sus a condus si la nerealizarea profitului din activitatea de exploatare. Alta cazua care a condus la nerealizarea profitului din activitatea de exploatare a fost depasirea chetuielilor.
Veniturile din exploatare nu s-au realizat cu suma de 2.193.857 lei reprezentand 87.4% din prevederi.
Cheltuielile din activitatea de exploatare au inregistrat o economie de 1.529.185 lei, reprezentand 90.1% din prevederi, dar au crescut mai mult decat veniturile.
Comparativ cu veniturile de exploatare, cheltuielile au fost cu 2.7% mai mari decat veniturile.
In suma absoluta, economia la cheltuieli este mai mica decat nerealizarea veniturilor si de aceea profitul din exploatare a fost mai mic fata de BVC cu suma de 664.672 lei.
In aceste conditii, nu s-a realizat rentabilitatea planificata din activitatea de exploatare cu 2.8%, respectiv s- a inregistrat o rentabilitate de 8.1%, fata de 10.9% cat a prevazut in BVC.
Chetuielile totale s-au realizat in procent de 113% in suma absoluta, inregistrandu-se o depasire de 2.224.810 lei, in principal prin depasirea cheltuielilor cu modernizarile si a cheltuielilor financiare si exceptionale.
Pe elemente de cheltuieli, structura chetuielilor totale se prezinta astfel :
Natura chetuielilor |
Prevederi BVC |
Realizat 12 luni |
% |
Chelt. din actv. de expl, total : - chelt. cu mat. prime - chelt. cu marfurile - chelt. cu salarile - chelt.cu chirii si intretinere - chelt. cu mat. pt ambalat,piese schimb, ob. Inventar, combustibil - chelt. cu amortizarea - chelt. cu energia - alte chelt prestate de terti chelt. cu publicitatea |
540 927 893 40 |
400 977 704 847 81 | |
Chelt. modernizari, reparatii |
735 | ||
Chelt. finaniciare si exceptionale |
Cheltuielile din activitatea de exploatare s-au realizat in proportie de 90.1%.
In structura cheltuelilor din activitatea de exploatare s-au inregistrat economii in suma de 886.892 lei la cheltuielile cu material prima (79.9%), in conditiile in care procentul de realizare al venituriloe din productie a fost 87.7% si aceasta datorita analizarii consumurilor lunare comparative cu ceel specifice.
In cazul depasirii acestora, s-au propus de catre sefiii de sectii de compensari cantitative de materii prime admise in cadrul aceleiasi retete. Pentru doferentele nejustificate s-a trecut la recuperarea pagubelor.
Cheltuielile cu materia prima au reprezentat 24.1% din veniturile din productie, fata de BVC care au fost de 26.4% obtinandu-se o economie de 2.3 procente. Ponderea chetuielilor cu materia prima din veniturile din productie la 31.12.2006 a scazut la nivelul societatii cu 2.7% fata de 31.12.2005.
Cheluielile cu marfurile au inregistrat o economie de 140.035 lei, iar comparativ cu procentul de realizare a venituriloe din vanzarea marfurilor, s-a inregistrat o economie de 4.8%.
Cheltuielile cu salariile, CAS, ajutor de somaj, contributie asigurari de sanatate, etc s-au realizat in proportie de 99.6%. Acest element de cheltuiala, importanta ca pondere in chetuielile din activitatea de exploatare, au inregistrat o economie de 0.4% respectiv 20.558 lei. Aceste cheltuieli au o pondere de 33.7% din veniturile din activitatea de exploatare, pondere care a depasit prevederile bugetare de 29.5%.
Chetuielile cu materialele pentru ambalat, consumabile, piese de schimb, obiecte de inventar, combustibil au inregistrat o depasire de 84.202 lei (109.4%) datorita consumului mare de ambalaje mai bune calitativ, dar mai scumpe.
Cheltuielile cu energia electrica si apa au inregistrat economii de 476.714 lei, reprezentand 59.6% din prevederi.
Chetuielile cu chirii au inregistrat depasiri de 100.769 lei fata de buget, prin majorarea unor chirii in cursul anului 2006 si prin inchirierea unor spatii noi cu chirii mai mari decat prevazute in BVC.
Alte cheltuieli e exploatare au fost mai mici fata de prevederi, realizandu-se o economie la acest capitol de 332.631 lei.
Cheltuielile de publicitate s-au realizat in proportie de 202.7%.
Cheltuielile financiare si exceptionale au reprezentat 262.5% din prevederi datorita vanzarii unor ternuri si a unei cladiri :
- chelt. cu dobanzi, dif. curs si serv. bancare 1.405.122 lei
- chelt. din donatii, protocol, sponsorizarii 290.900 lei
- chelt. investitii, prest. serv. 1.407.654 lei
- chelt. vanzare cladire 2.280.319 lei
Rentabilitatea din activitatea de exploatare a fost de 8.1%, mai mica decat cea prevazuta in BVC, respective 10.9%, datorita nerealizarii veniturileo si a depasirii cu 2.7% a cheltuielilor din activitatea de exploatare fata de veniturile din activitatea de exploatare.
II.Structura organizatorica operationala si functionala a societatii
2.1. Relatii organizatorice
SC MARIA Pan SA este condusa de Adunarea Generala a Asociatiillor, care este alcatuita din cinci actionari, trei dintre ei sunt personae fizice , iar ceilalti doi actionari sunt persoane juridice:
1. Copos Gheorghe
2. Roza Gilio Giusepe
3. Muresanu Aurica
4. SC MARIA Holding
5. Mega Gols Limited
Adunarea Generala a Actionarilor are in subordine urmatoarele departamente:
- consiliul de adiminstratie - care este alcatuit din doi administratori;
- directorul general - care are ce mai mare putere desmnata de AGA, pentru ca el cel care asigura buan desfasurarea a tuturor activitatilor, ajutat de restul sefilor care la radul lor au in subordine alte departamete sau sectii. Directorul general comunica in mod direct cu : secretariatul, compartimentul juridic, reprezentantul managemntului pentru calitate si securitate alimentara, precum si cu compartimentul de resurse umane.
- director general adjunct - care se afla in subordinea directorului general. In subordinea lui se afla departamentul dezvlotare maketing - vanzari. Departamentul de dezvoltare marketing-vanzari si vanzari este alcatuit dintr-un asistent de vanzari, un asistent de marketing, un dispecer ce are grija sa distribuie si sa primeasca comenzile de produse si personalul ce se ocupa cu transportul. Asitentul de vanzari coordoneaza cele 16 magzaine ce alcatiuesc lantul de magazine MARIA Pan.
- departamentul de productie, proiectare- dezvoltare - care are l randul lui in subordine un sef de sectie care coordoneaza urmatoarele : statia de splata naveta, sectia de patiserie care este alcatuita dintr-un sef de laborator si 2 sefi de tura care coordoneaza activitatea oamenilor ce lucreaza in aceast sectie in 3 schimburi, sectia de paine a carei componenta este aceiasi cu cea a sectie de patiserie si sectia de cofetarie. Sectia de cofetarie cuprinde urmatoarele subsectii : cea in care se produc bomboanele si in care se lucreaza intr-un singur schimb, cea in care se produce inghetata si in care se lucreaza la fel ca in sectioa de bomboane, sectia de preparatie ce lucreaza in 3 schimburi sub atenta coordonare a unui sef de laborator si a celor 2 sefi de tura si sectia de finisaj ce lucreaza la fel ca sectia de preparatie si este coordonata tot la fel.
- departamenutul comercial - care ar ein subordine departamentul de apovizonare, care se ocupa cu aprovizionarea sectiilor de productie cu materii prime de cea mai buan calitate in conditii avantajoase de pret si termen de plata.
- departamentul tehnic - alcatiut din inginerii de intretinere ce au in subordine electricienii, mecanicii, instalatorii si frigotehnisti care se ocupa cu buan functionarea a apartelor si utilajelor detinute de societate.
- depatamentul calitate - care este responsabil cu observarea, mentinerea si cresterea caltatii produselor si serviciilor oferite de societate. In subordinea acestiu departament se afla consiliul tehnic de calitate.
Organigrama firemei SC MARIA Pan SA se prezinta astfel :
2.2. Structura fortei de munca
In decursul anul 2006 , in societatea MARIA Pan SA au avut loc unele modificari ce au condus la reorganizarea resurselor umane. Societatea a deschis anul trecut o unitatea etalon, care a necesitat mai multa forta de mununca deoarce si volumul de munca a crescut simtitor.
La inceputl anuli 2007, societatea avea 224 de angajati.
Structura personalului pe compartimente este urmatoarea :
Compartimente, sectii, departamente, sectoare |
Nr. de salariati |
Ponderea % |
Marketing | ||
Productie : 1.Statie de spalat navete 2. Sectorul de patiserie 3. Sectorul de paine 4. Sectia de cofetarie : 4.1. Bomboane 4.2. Inghetata 4.3. Preparatie 4.4. Finisaj | ||
Economic : 1. Contabilitate 2. Financiar 3. Casierie 4. Operator calculator | ||
Comercial |
4.46 |
|
Tehnic: 1. Electricieni 2. Mecanici 3. instalatori 4. Frigotehnisti |
4.46 2.67 4.01 4.46 |
|
Calitate | ||
TOTAL SALARIATI |
Daca analizam datele din tabel putem observa ca cea mai importanta pondere o are departamentul de productie, urmat de departamentul ethnic si apoi de cel economic.
Daca am face o clasificare a salariatiilor dupa nivelul de studii si calificare, tabelul arata astfel :
CATAGORIA DE PERSONAL |
Nr. de salariati |
Pondere % |
Munictori necalificati | ||
Muncitori calificati | ||
Personal cu studii medii | ||
Personal cu studii superioare | ||
TOTAL SALARIATI |
Putem observa ca muncitori clificati au cea mai importanta pondere, dar sunt urmati in de apoape de cei cu studii medii si cei necalificati.
In privinta muncitorilor necalificati, societatea MARIA Pan doreste ca in acest an numarul acestor sa se reduca la jumatatea cu ajutorul unor cursuri de calificare platite de catre societate.
III. Metode de management practicat
Managemntul pe obiective este managementul practica de catre firma SC MARIA Pan SA. Acesta este bazat pe stabilirea obiectivelor la toate nivelele societatii si pe recompensarea sau sanctionare celor care indeplinesc sau nu indeplinesc, dupa caz, obiectivele stabilite de intrprindere.
Pentru realizarea obiectivelor propuse, intreprinerea trebuie sa aibe in vedere cheltuielile ce trebiesc facute pentu indeplinirea obiectivelor, dar si veniturile ce ar putea sa se realizeze daca obiectivele propuse devin realitate.
Prin managemntul de tip obiectiv se urmareste rezolvarea urmatoarelor functii ale societatii :
- functia de cercetare - dezvoltare. Se uramreste in contiunuare modernizarea fabricii deschise in 2006, montarea de noi utilaje in conformitate cu reglementarile de mediu si ale Uninuii Europene. Asigurarea tuturor utilitatilor pentru o buna desfasurare a activitatii ce o desfasoara societatea.
- functia de productie. Managemntul este bazat pe realizarea obiectivelor propuse si respectarea timpului de realizare a obiectivelor. Cantitatea si calitatea produselor , conform planului de productie, trebuie sa se realizeze cu ajtorul utilajelor si instalatiilor de care dispune intreprinderea.
- functia de personal. Pentru un bun randament al personalului, societatea va recurge la motivarea acestora prin recompense financiare, crearea unui mediu de munca placut si asigurarea acestuia pe o perioada cat mai indelungata.
- functia comerciala. Aceasta functie a societatii are rolul de a promova corect produsele, de a gasi furnizorii ce au cel mai bun raport calitate - pret la materile prime de care societatea are nevoie.
Managementul prin obiective se realizeaza astfel : pasul 1 etse de a stabili obiectivele principale ale societatii, pasul 2 este de a stabili obiectivele secundare, pasul 3 este elaborarea programele de actiuni, calendarelor de termen si plaunl bugetelor, pasul 4 este realizarea concordantei dintre obiective si sistemul decizional, structural si informational, pasul 5 este urmarirea realizarii obiectivelor si corectarea eventualelor nereguli aparute si ultimul pas, pasul 6 se refera l realizarea obiectivelor si recompensarea personalului pentru munca depusa.
IV. Gestionarea resurselor umane
Pentru asigurarea resurselor umane care sa acopere atat posturile manageriale, cat si pe cele de executie, manageri trebuie sa parcurga urmatoarele etape pentru gasirea oamneilor necesari :
- recrutarea ;
- selectia ;
- pregatirea ;
- evaluaea performantelor.
Prin recrutarea , se urmareste indentificarea potentialilor angajati dintr-un grup de persoane. Acestia vor participa la urmatoarea etapa, selectia. In cadrul selectiei, se va alege persoana sau persoanele din radul potentialilor angajati. Selectia in cadrul firmei MARIA Pan se face pe baza de interviu, ce consta intr-o discutie depre peroana intevevata si activitatea lui profesionala de pana acum. Experienta in domenul in care isi desfasoara activitatea SC MARIA Pan SA, panificatiei, cofetariei sau patiseriei , reprezinat un mare plus pentru persoana intervievata.
Urmatarea etapa, pregatirea, are rolul de a pregati cat mai bine persoanele ramase in urma interviului pentru as desfasura activitatea in cadrul societati cat mai eficient.
Ultima etapa, evaluarea performantelor, este o activitate continua care se focalizeaza atat asupra resurselor umane existente in organizatie, cat si asupra noilor veniti. Scopul sau principal este acela de a oferi un feedback membrilor organizatiei privind modul in care pot deveni mai productivi si mai utili organizatiei in cursa acesteia pentru calitate. Daca evaluarea performantelor nu este bine gestionata, avantajele societati vor fi minime.
SC MARIA Pan SA a angajat in anul 2006 un numar mare de angajati, deoarece si-a deschis o unitate etalon, in care volumul de munca a crescut , iar numarul de angajati nu mai erau suficienti. Societatea a angajat persoane cu experenta in domeniu, ce au lucrat si la alte frime de prestigiu din domniul sau de activitate. Angajatii au fost atrasi de conditiile bune de munca si pachetul salarial foarte atractiv oferit de catre societate.
V. Capitolul de exploatare
Patrimoniul societatii este reflectat de care elementle de activ (active imobilizate si active circulante), iar pasivul reflecta resursele utilizate pentrufinantarea mijloacelor economice din activ.
Pana anul trecut, 7 din cele 16 magazine din lantul de magazine detinute de MARIA Pan aveau un laborator dotata cu utilaje performante cu care societatea isi desfasura activitatea de productie.
In anul 2006, societatea si-a deschis o unitate etalon, dotata cu utilaje si instrumente necesare desfasurarii unei activitati eficiente in conformitate un reglementarile Uniunii Europene. Inaugurarea acestei unitati a condus la desfiintarea laboratoarelor din cele 7 magazine, deoarece toatat productia necesara este asigurata de aceasta.
Unitatea etalon are in doatre utilaje ca :
- malaxoare - care ajuta la framantarea aluturilor ;
- cabine frigorifice - ce au rolul de a pastra produse ca : inghetata, bomboane ce se pot topi sau materiile prima pe perioada nefolosirii lor in vederea pastrarii calitatii acestora ;
- masini de modelat - ce ajuta la modelarea rapida a aluaturilor si la economisire de timp din partea angajatilor in vederea realizarii comenzilor.
- cuptoare - in care se coc si se aduca in foma finala produsele de patiserie si panificatie ;
- divizoare volumetrice, divizoare pentru ciabat, linii automate productie paine - acestea fiind folosite l fabricarea painii si a produselor de panificatie.
VI. Relatiile cu furnizorii
MARIA Pan a stabilit relatii cu diversi furnizori de matrei prime si auxiliare necesare fabricarii produselor comercializate. In vederea stabilirii acestor relatii, s-a tinut cont de raportul calitate - pret.
Aprovizionarea se face in functie de productie si de prouselel aflate pe stoc.
Principalii furnizori ai societatii sunt :
- INDPAN SRL - de la care firma se aprovizioneaza cu sare si amelioratori ;
- Farina SA - de la care isi procura faina ;
- Rompan SA - de la care se aprovizioneaza cu drojdie ;
- Apa Nova SA - de la care isi procura apa potabila ;
- Renel SA - cu care are relatii datorita energiei electrice frunizate de acesta ;
- RDS RCS si Romtelecom - cu ajutorul carora sunt posibile convorbirile telefonice.
- Fruct SRL - aprovizioneaza societate cu fructe.
Societatea colaboreaza de mult timp cu acesti frunizori, deoarece raportul calitate - pret este cel mai bun, pentru ca acestia nu au avut intarzieri la livrarea materialelor, nu au fost probleme cu calitatea sau cantitatea materialelor comandate.
Toate aceste materiale, sunt depozitatea in locuri special amenajate pentru mentinerea calitatii lor pana vor fi folosite.
Societatea comercializeaza urmatoarele produse :
a) produse de panificatie si materiile prime necesare obtinerii lor :
- franzela (faina de grau, sare, drojdie, ameliorator)
- bagheta (faina de grau, sare, drojdie, ameliorator)
- paine de casa (faina de grau, sare, drojdie, ameliorator)
- paine toast (faina de grau, drojdie, sare, ameliorator, zahar, ulei, lapte praf)
- paine cu cartofi
- ciabatta (faina de grau, ulei de masline, drojdie, sare, ameliorator)
Termenul de valabilitate pentru aceste produse este :
- pentru produsele proaspete - 1 zi
- pentru produsele ambalate tip toast si blat pizza - 3 zile
- pentru pesmet ambalat - 10 zile
b) produse de patiserie
- paille cu cascaval, mac sau susan
- rasucele cu mac sau susan
- buseuri cascaval
- buseuri ciuperci
- minipateuri branza
- minipateuri carne
- minipizza
- croissante
- placinte
- cozonaci
- rulade
Termenul de valabilitate pentru produsele de patiserie este :
- produse patiserie din aluat foietaj - 1 zi
- produse patiserie din aluat croaissant - 1 zi
- produse patiserie din aluat merdenea - 1 zi
- produse patiserie din aluaturi diferite - 1 zi
- produse din aluat cozonac - 2 zile
- cozonac ambalat - 5 zile
c) produse de cofetarie
- amandine
- eclere
- indiene
- torturi
- prajituri de casa etc.
Termenul de valabilitate la produsele de cofetarie este :
- prajituri si torturi cu frisca - 1 zi
- prajituri si torturi cu fructe - 1 zi
- prajituri si torturi de ciocolata - 2 zile
- prajituri de casa - 3 zile
- fursecuri uscate - 7 zile
- fursecuri umplute - 2 zile
- bomboane - 7 zile
- inghetata - 5 sau 30 zile in functie de temperatura
VII. Relatiile cu clientii, activitatea de marketing si vanzari
Societatea realizeaza produse atat pentru persoane fizice, cat si persoane juridice. Ea isi comercializeaza produselele atat in magazinele proprii, cat si in unele standuri amplasate in supermarketuri.
MARIA Pan colaboreaza si aprovizioneaza 4 hoteluri (Hotelul Crowne Plaza,Hotelul Hilton si 2 hoteluri din reteaua MARIA Holding), 4 cafenele, 5 restaurante si 4 firme de catering. Aceasta mai colaboreaza si cu presoane fizice ce vin sa cumpre din lanutul ed magazine MARIA Pan.
Activitatea de maketing are in vedere o analiza si o supraveghere permananta a pietei. Lunar sunt effectuate analize sumare de piata cu accent deosebit asupra sortimentelor, ambalajelor, preturilor, aspectului si starii retelei de vanzare a firmelor concurente. Aceste informatii furnizate de aceste analize au fost eficiente pentru stabilirea politicii de pret si produs a SC MARIA Pan SA.
Unul dintre obiectivelel de marketing pe care l-a avut departamentul pana acum a fost cresterea volumului de livrari catre reteaua hoteliera.
Atata in anul 2006, cat si in prezent societatea livreaza produse la inca 2 hoteluri.
La sfarsitul anului 2006, societatea a inceput livrarile de prduse catre supermarket-urile NIC.
In legatira cu activitatea de desfacere pe care o desfasoara prin reteaua proprie se aprecieaza ca s-a imbunatati, in cursul anului trecut magazinele fiind controlate cu regularitate de asistenti de vanzari care au urmarit cu prioritate : buna aprovizionare cu produse, afisarea si respectarea preturilor de vanzare, modul de prezentare al produselor, curatenia in magazine si in spatiile auxiliare.
Cu toate acestea in unele magazine se mentin in continuare deficiente care se datoreaza lipsei de interes si ed calificare a vanzatoarelor.
Se constata o aprovizionare nesadisfacatoare spre sfarsitul programului de lucru, cazuri de neinregistrare a vanzarilor prin casa de marcaj si de neinmanare a bonului fiscal clientilor.
Pentru remedierea acestora deficiente, se imoune introducerea procedurilor de evaluare profesionala a personalului si organziarea urgenta a unor cursuri de instruire profesionala.
Pentru cresterea volumului defacerilor se afla in studiu, un sistem de cointerese a vanzatoarelor prin acordarea de bonificatii pentru depasirea programului de vanzari transmis lunar fiecarui magazin si incadrarea in cotele de retur.
VIII. Gestionarea deseurilor
Deseurile reprezinta o problema serioasa. Cantitatea de deseuri produsa este direct proportionala cu bunurile pe care le cumparam si pe care le folosim.
Ierarhia practicilor de gestionare a deseurilor este :
- prevenirea si reducerea la sursa - cea mai eficienta solutie pe termen lung pentru gerstionarea deseurilor este aceea de a nu produce aceste deseuri ;
- refolosirea - se refera la folosirea repetata sau continua a unui produs;
reciclarea - se refera la reprocesarea si re-manufacturizarea unui material in produse noi sau diferite;
recuperarea resurselor si/sau a energiei - exista foarte multa energie, materiale si biomasa in deseuri care pot fi recuperate inainte de debarasare
- debarasarea reziduurilor - se refera la debarasarea de resturile din fluxul de deseuri solide rezultate in urma proceselor de reutilizare, reciclare sau recuperare. Include procese de tratare care schimba volumul sau calitatea deseului pentru a minimaliza impactul asupra mediului.
In cadrul domeniului de activitate desfasurat de societatea MARIA Pan, pot rezulta ,din diferite stadii ale proceselor tehnologice, deseuri ca : rebuturi, resturi de semifabricate, faina ramasa pe jos in uram folosirii in procesul de productie.
Din industria de panificatie, rezulta desuri ce pot fi valorificate prin utilizarea in scopuri furajere.
In procesul de productie desfasurat de MARIA Pan, pot aparea unele cantitati de paine, rebuturi, cum ar fi paine turtita, rupta, care este revalorificata de societate, obtinandu-se pesmentul. Pesmetul este un produs alimentar fabricat din paine taiata si uscata si apoi macinat.
IX. Lucrare individuala
Strategia de marketing pentru anul 2007 la SC MARIA Pan SA
1.Misiunea companiei
Sa ofere:
clientilor: produse si servicii de inalta calitate ;
salariatilor : un loc stabil de muca si posibilitatea realizarii lor profesionale si materiale ;
actionarilor : obtinerea unei marje de profit pe o perioada cat mai mare de timp.
2.Obiectivele companiei
Sunt :
cresterea calitatii produselor si serviciilor oferite de MARIA PAN pe piata ;
relansarea imaginii MARIA PAN pe piata;
cresterea utilizarii capacitatilor de productie de la 36% in 2006 la 50% in 2007;
stabilirea unei culturi organizationale si a unei politici de personal adecvate ;
crearea unui puternic departament de marketing-vanzari care sa-si propuna : cresterea vanzarilor in reteaua proprie (prin intensificarea controalelor si luarea masurilor necesare pentru combaterea actelor de indisciplina), contractarea de firme de distributie si vanzare la terti, relansarea numelui pe piata folosind toate mijloacele de promovare.
3.Audit Intern
3.1. Productie
MARIA Pan etse cunoscuta pe piata ca producator de produse proaspete de panificatie, patiserie si cofetarie.
Ponderea vanzarilor pe categorii de produse se perezinat astfel :
panificatie - 15%
patiserie - 33%
cofetarie - 49%
marfuri diverse - 3%
Se observa necesitatea dezvoltarii sectorului cu ponderea cea mai mare : cofetarie.
Productia se realizeaza in proportie de peste 90% manual, ceea ce implica costuri mari de productie si productivitate foarte scazuta.
Utilajele pot acoperi o productie semi-industriala, fara a exista insa si linii de ambalare. Exista o masna automata de fursecuri, care este folosita la o capacitate de aproximativ 10% si o masina de fabricat inghetata de sub 1%.
3.2. Resurse Umane
La inceputul anului 2006, MARIA Pan si-a mutat activitatile de productie din cele trei sectii in unitatea etalon, determinand un proces de schimbare in activitatea salariatilor cu influente nagative asupra gradului de multumire al acestora.
Astfel, a crescut ponderea salariatilor care lucareaza in schimbul de noapte, a crescut distanta de deplasare la locul de munca, s-a rupt legatura personalului din productie cu personalul magazinelor si chiar cu clientii si s-a manifestat in unele cazuri, un fenomen de negare a functionalitatii unora dintre noile utilaje cu aprecierea ca cele vechi erau mai bune.
In afara de acestea, s-au produs schimbari in structura personalului prin cresterea numarului de personal auxiliar.
Unele nemultumiri legate de aceste schimbari sau din alte motive, cat si situatia nefavorabila de pe piata muncii a determinat inregistrare celui mai mare iindice al fluctuatiei personalului si cel mai mic indice de stabilitate al acestuia inregistrat de MARIA Pan.
La inceputul anului 2006, MARIA Pan avea 183 salariati, in cursul anului au fost angajati 128, au plecat 83 (din care 41 angajati in anul 2006), iar la finele anului au ramas 228.
In aceste conditii, indicele de fluctuatie al personalului a fost de 38,43%, iar indicele de stabilitate, in raport cu numarul de salariati cu vechime mai mare de 1 an, a fost de 77%.
Aceasta situatie a structurii salariatilor, s-a reflectat nefavorabil atat in asigurarea numarului de personal necesar, cat si asupra calitatii acestuia.
Astfel, la cofetarie sunt in prezent 3 posturi vacante, la patiserie 1 post, la paine 2 posturi, iar la pesronalul de serviciu 3 posturi.
La cofetarie din cei 39 cofetari, 6 sunt muncitori necalificati deoarece in urma anunturilor repetate de angajare s-au prezentat numai 6 persoane care nu au acceptat sa lucreze in conditiile oferite.
In paralele cu preocuparea de a asigura numarul si calitatea personalului necesar s-a urmarit efectuarea instruirilor prevazute in program.Astfel, au urmat cursurile pentru instruirea notiunilor fundamentale de igiena 54 ed salariati care nu au reusit insa sa se prezinte la examenul de absolvire. Acesta a fost reprogramat in anul 2007. De asemenea, s-au efectuat instruirile prevazute in programul intocmit in conformitate cu procedurile de implementare al sistemului integrat de managemnt al calitatii si sigurantei alimentare.
3.3. Organizarea
Productia se realizeaza in noua unitatea de productie, in 3 schimburi de productie. Marfa produsa se distribuie printr-un serviciu de dispecerat catre cela 16 magazine proprii (aproximativ 95% din valoarea productiei) si catre ceilalti clienti (diferenta de 5%).
4. Analiza mediului extern
4.1. Cererea de produse
In cazul produselor de panificatie, cererea etse sadisfacuta in cea mai mare parte de producatorii industriali (de traditie, cu mori proprii), care pot oferi preturi acesibile tuturor clientilor. Exista un sector care poate fi exploatat , pentru clienti cu venituri mediii si mari, de specialitati si produse oentru sanatate (ex : painea ecologica).
In cazul produselor de patiserie, cerrea este sadisfacuta de micile patiseri, care lucareaza cu produse congelate, sunt coapte in magazine, au un pret accesibil ; ca dezavantaje, aceste produse cand se racesc au gustul schimbat, iar numarul de sortimente este relativ mic. Productia fabricii poate acoperi desfacerea in cele 30 de magazine preconizate pana in 2010 si actre alti (retea Horeca, cafenele, firme catering, gradinite private, cladiri de birouri).
In cazul produselor de cofetarie, cererea va exista intotdeauna pentru produsele de calitate, avand in vedere ca aceste produse insotesc cele mai placute momente din viata consumatorilor. Gama de produse trebuie permanent innota si adaptata la cerintele consumatorilor. In ultimii ani se inregistreaza o crestere a consumului de produse de ciocolata (inclusiv bomboane de ciocolata).
4.2. Clientii
Clientii MARIA Pan sunt reprezentati de persoane fizice, cu varste cuprinse intre 18-70 ani, in proportie de 70% femei.
4.3. Analiza sadisfacerii clientilor - Ianuarie 2007
In cursul lunii ianuarie a fost distribuit in retea un chestionar pentru evaluarea sadisfactiei clientilor, din analiza caruia rezulta urmatoarele:
89% dintre persoanele cumpara in mod current produse MARIA Pan (in aceasta categorii intra clientii fideli);
68% dintre clienti si-au exprimat multumirea fata de produsele MARIA Pan;
32% dintre clienti si-au exprimat nemultumirea fata de produse, din care 86% sunt nemultumiti de calitatea produselor, iar restul de 14% sunt nemultumiti de calitatea serviciilor.
98% considera produsele MARIA Pan sigure din punct de vedere al sigurantei alimenatre
5. Analiza Swot MARIA Pan
5.1. Puncte tari
Acestea sunt::
- cel mai puternic brad din domeniu, de pe piata Bucuresti;
- unitate de productie noua, moderna, care indeplineste toate conditiile impuse de standardele europene ;
- distributie in retea proprie de 16 magazine, dintre care 6 cu vad bun ;
- compania este certificata de ISO si HACCP ;
- notorietate buan ;
- know-haw imbunatatit continuu in cei peste 12 ani de activitate ;
- produse naturale ;
- retete si procese tehnologice tradistionale ;
- sortiment deosebit de variat de produse ;
- produse prospete ;
- aspect placut, apetisant al produselor ;
- oferte speciale de produse specifice pentru sarbatori, pentru ocazii deosebite, pentru mic dejun - hoteluri, catering ;
- oferte de produse dietetice.
5.2. Puncte slabe
Acestea sunt :
- produsele de panificatie nu mai sunt cald cand ajung in magazine de la fabrica ;
- prezentarea produselor nu se ridica intodeauna la nivelul cerintelor ;
- ambalaje demodate ;
- personal nemotivat si neinstruit - ceea ce determina loialitatea scazuta si pierderi de resurse umane cu experienta, care, prin plecare, realizeaza transfer de know-haw la unitati concurente ;
- la unele produse, preturile sunt ridicate ;
- promovare foarte slaba ;
- sistem informational doar in unitatea de productie, nefiind legat in retea cu magazinele ;
- vanzatori nemotivati si neinstruiti ;
- cheltuieli operationale mari ;
- nerasplatirea loialitatii cilentilor ;
- tinuta de laborator si de vanzare nu intotdeauna corespunzatoare ;
- aspectul magazinelor, in special dupa-amiaza, dup ace au fost vadute multe dintre produsele proaspete, lasa de dorit, in sensul ca in vitrine sunt, de obicei, cateva produse, astfel incat clientii care vin dupa orele de program (duap ora 18 :00) au foarte putine optiuni.
5.3. Oportunitati
Acestea sunt :
- a crescut interesul clientiilor pentru produsele de calitate si pentru pordusele sigure din punct de vedere igienico-sanitar ;
- va creste tendinta persoanelor cu posibilitati finaciare peste medie de a consma numai produse naturale, ecologice ;
- inchiderea unitatilor cu acelasi profil ca MARIA Pan care nu au realizat investitii in ultimii ani pentru alinierea la normele europene ;
- deschiderea de noi unitati hoteliere si cafea ;
- franciza ;
- extinderea retelei MARIA Pan in zone din Bucuresti cu vad ;
- cresterea gamei de sortimente de produse dietetice;
- cresterea interesului general pentru produsele congelate ;
- cresterea economica(cresterea veniturilor populatiei);
- capacitate mare de productie.
5.4. Amenintari
Acestea sunt::
- aparitia de noi agenti pe piata din UE (mari branduri) ;
- extinderea retelelor similare concurente ;
- diversificarea ofertei concurentilor cu produse de calitate superioara ;
- cumpararea, din lipsa de timp, de produse similare sau congelate, din super si shipermarketuri, renuntand la avntajul produselor proaspete ;
- scaderea calitatii produselor si serviciilor ;
- costuri din ce in ce mai mari ale manoperei ;
- fiscalitate mare ;
- factori demografici (tendinta de micsorare a numarului populatiei) ;
- gasirea fortei de munca specializate va fi dificila ;
- investitii mari pentru pastrarea imaginei firmei, a produselor si magazinelor - pentru pastrarea identitatii de marca.
6. Principii generale ale strategiei pe anul 2007
Alegerea strategiei consta in alegerea celor mai buen cai de a transforma punctele slabe in puncte tari si amnintarile in opportunitati.
Strategia MARIA Pan pentru 2007 isi impune doua mari obiective :
1.cresterea cotei de piata
2.diferentierea competitiva a produselor
6.1. Strategia de produs
Avand in vedere specificul produselor MARIA - produse proaspete, precum si dotarea unitatii de productie, pentru acest an se va incerca mentinerea unei structuri a productiei si desfacerii ca sa respecte acest specific.
Pentru urmatorii ani, se va propune orientarea productiei catre o
structura cu o pondere mai mare a produselor cu termene mari de garantie, in
functie de rezultatele analizelor efectuate pentru completarea dotarilor
actuale din fabrica (congelatoare, adaugarea unor linii suplimenare de
productie, amenajarea de spatii de ambalare si etichetare etc).
Productia care poate fi realizata cu dotarea
existenta in acest monent in fabrica se poate analiza astfel :
- realizarea de produse de panificatie cu termen mare de garantie (7zile) in intervalul de tim 13 :00-20 :00 la sectia de panoficatie ; capacitatea de productie disponibila in acest interval este de 1,3tone/zi ; se au in vedere realizarea urmatoarelor sortimente : toast, franzela feliata, graham, paine cu seminte, etc, pentru vanzarea prin retea de supermarket NIC si METRO ;
- analiza posibilitatii congelarii unor produse de patiserie si cofetarie, prin achizitionarea unei camere de soc termic si transformarea unor camere frigorifice actuale in congelatoare ; acest lucru va permite existenta permanenta a uni stoc de rezerva si reducerea seminficativa a schimbului 3 ;
- cresterea ponderii produselor de mic dejun si desfacerea acestora in reteaua HORECA si firme de catering ;
- utilizarea mai buna a masinii de fursecuri, ce poate asigura o productie suplimentara de 450kg/zi ; ambalarea acestora si livrarea en gross ;
- folosirea eficienta a capacitatilor de productie existente, prin reducerea numarului de sortimente, astfel incat sa se realizeze si cresterea productivitatii muncii, dar si fluidizarea procesului de distributie pe magazine ;
- folosirea masinii de fabricat inghetata, prin obtinerea unor noi sortimente, cu termen mare de garantie si livrarea acestora in toate magazinele MARIA Pan ; se vor fabrica in continuare parfaitul de inghetata si casata, dupa retetele traditionale, astfel incat clientii sa decida sortimentele pe care le prefera ;
- realizarea de cozonaci cu termen de garantie mai mare si distribuirea acestora en gross ; stdierea posibilitatii de ambalare a acestora in cutii cu desiogn competitiv ;
- realizarea unui ambalaj deosebit si distribuirea in tetea a cozonacului Marisa ;
- analiza oportunitatii achizitionarii unei masini de bomboane, cu ajutorul careia sa se lanseze un nou produs; cu aceasta masina ar putea fi realizati si banutii de cicolata MARIA Pan pentru personalizarea produselor;
- diversificarea gamei sortimentale din magazinele proprii cu produse complementare de marca, de la alti furnizori interni sau externi, cu termen mare de garantie, care pot sa ofere un aspect de abundenta de marfa in magazine, la orice ora ;
- dezvoltarea roducerii de torturi de mirese (reclama in reviste de specialitate si colaborare cu firme organizatoare de evenimete) ;
- crearea de produse ecologice (nu exista pe piata) si promovarea acestora in locuri special amenajate in fiecare magazine ;
- ambalarea produselor dietetice (conform normelor) si promovarea acestora in magazinele proprii;
- crearea de produse din faina integrala (avand in vedere alimentatia sanatoasa, acre exclude folosirea fainii albe);
- organizarea unor miniexpozitii de dulciuri pentru cafenele, avand in vedere dezvoltarea exploziva a acestui sector din ultimiii doi ani;
- contractarea de frime pentru valorificarea desurilor de ambalaje ,rezultate in urma procesului de productie si distributie al produselor ;
- analiza oportunitatii acordarii de franciza numai pentru partea de desfacere (magazine) in Bucuresti si in zonele limitrofe (asigurand produsele din productia fabricii), cu avnatajele rezultate in urma aplicarii acestui procedeu ;
6.2. Strategia de pret
Aceasta este corelata cu segmentul de piata caruia se adreseaza produsele MARIA : clienti cu venituri medii si mari. Preturile se situeaza cu 10-25% peste cele ala concurentei, dar ele se vor corela permanent cu nivelul de rentabilitate al fiecarui produs.
Ca obiectiva al politicii de pret se va avea in vedere fructificarea avantajului de piata oferit de brandul Ana, corelat cu maximizarea volumului vanzarilor in scopul recuperarii investitiei.
In acest monet magazinele MARIA Pan pot fi clasificate astfel :
- magazine premium - 5 stele - cele situate in cele mai bune zone: Beller, Dorobanti, Titulescu;
- magazine cu vad bun - 4 stele - Traian, Coposu, Magheru ;
- magazine care se pot dezvolta - 3 stele - Stirbei, pompei, Grivita, Mihalache, Decebal, Nic, Kogalniceanu ;
- magazine cu volum redus de vanzari - 2 stele - Lizeanu, Golescu si Calarasi.
Pentru magazinele cu 2 si 3 stele se vor face aprovizionari cu produse mai accesibile pentru cilentii din aceste zone.
Pnetru produsele livrate agentilor economici preturile sunt competitive, avand in vedere ca au fost excluse cheltuielile aferente magazinelor proprii.
6.3. Promovarea
Aceasta reprezinta un pubct slab, deoarece toate propunerile de pormovare din anii precedenti s-au limitat la unele colaborari de publicitate cu unele publicatii sau posturi de radio si TV, cu fonduri minime, fiind limitate de efortul de incadrare in indicatorii de rentabilitate aprobati prin buget.
Pentru acest an a fost prevazuta in buget o suma mai importanta, care va fi utilizata conform unui plan de promovare ce va fi propus de departamentul marketing-vanzari. In strategia de promovare se va avea in vedere scoaterea in evidenat a principalelor caracteristici ale produselor MARIA :
- sunt hand-made;
- sunt realizate dupa retete traditionale, imbunatatite continuu;
- folosesc ingrediente naturale si atent selectionate.
Prima urgenta a acestui compartiment va fi crearea unei prezentari MARIA Pan pe suport magnetic, ce va putea fi usor de utilizata ca material de reclama.
Celelalte urgente se refera la site-ul companiei, la imaginea magazinelor, afise, casete, etc.
6.4. Distributia produselor
Aplicarea strategiei enuntate lapunctul anteriro va avea uramtoarele consecinte :
- valorificarea mai buna a potentialului de vanzare din magazinele proprii ; acest lucru se va realiza printr-o mai buan aprovizionare a retelei de magzaine, astfel ca acestea sa realizeze o crestere a veniturilor ;
- cresterea desfacerii catre alte firme ;
- deschiderea de inca 4 magazine noi.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3199
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved